Sistemul imunitar al nou-născutului crește rapid de la o dimensiune mică la naştere datorită microflorei intestinale obţinută în mod normal de la mamă, la naștere şi după aceea.
În timp ce are loc construirea sistemul său imunitar, nou-născutul este susţinut de anticorpi IgG transplacentari, ce conţin, de asemenea, anticorpi anti-idiotip. Al doilea mod de transfer de imunitate se produce prin intermediul laptelui matern. Sunt prezente numeroase componente majore de protecţie, cum ar fi anticorpi IgA şi lactoferină. Copilul alăptat este mult mai bine protejat împotriva numeroaselor infecţii. Alăptarea, de asemenea, pare să stimuleze în mod activ sistemul imunitar al copilului de anti-idiotipuri, prin absorbţia de limfocite, citokine etc. din lapte.
Laptele matern, în special colostrul, este bogat în factori de rezistenţă, inclusiv imunoglobuline. În principal: IgA; proactivatorii C4, C3, C3 şi lactoferina, proteina de legare a fierului, un compus care conţine azot, care promovează creşterea Lactobacillus bifidus; un acid gras cu proprietăţi antistafiloccocice; interferon, proteina antivirală şi leucocite vii.
Depozitarea laptelui uman, așa cum se face în Europa, reduce sau diminuează rolul unora dintre aceşti factori, în funcţie de metoda de stocare (congelare sau pasteurizare). Cu toate acestea, toate metodele de stocare distrug leucocitele vii, care sunt deosebit de abundente în colostru, iar consecinţele acestei pierderi sunt destule.
Șobolanii nou-născuţi infectați cu Klebsiella au murit, dacă nu au supt lapte. Laptele proaspăt de şobolan are rol de protecţie, dar laptele de şobolan congelat nu are acest rol; prin urmare, protecţia împotriva Klebsiella este aparent cauzată de leucocitele colostrale, deoarece leucocitele restaurau efectele protectoare.
La om efectele leucocitelor colostrale în protecţia glandei mamare materne sau a tractul gastro-intestinal al copilului nu sunt cunoscute, deşi dovezile sugerează că laptele proaspăt uman, de asemenea, conferă rezistenţă. O notă de precauţie sună cam așa: cu toate acestea, alt lapte decât cel de mamă nu poate proteja copilul în acelaşi mod.
Prin urmare, copilul alăptat continuă să fie mai bine protejat împotriva diverselor infecţii pentru mulți ani. Protecţia de lungă durată împotriva anumitor boli imunologice, cum ar fi alergiile şi boala celiacă este de remarcat, de asemenea.
Laptele conţine o multitudine de componente care pot oferi protecţie imunitară sugarilor şi pot promova, de asemenea, dezvoltarea de competenţe imunitare neonatale. În plus, aceşti factori speciali sunt esenţiali pentru protecţia glandei mamare, sursa de hrană a bebelușilor, de la colonizarea patogenă până la eşecul lactaţiei.
Laptele matern facilitează, de asemenea, stabilirea unei flore intestinale care inhibă colonizarea multor agenţi patogeni şi stimulează creşterea de microorganisme benefice. Imunitatea maternă poate fi transferată la copil prin anticorpi, în primul rând de tipul IgA, precum şi prin leucocite, inclusiv efectoare şi limfocite T de memorie. În acest fel, se asigură protecţie împotriva agenţilor patogeni la care mama a fost expusă.
O serie de componente imunostimulatoare din lapte, în special citokinele, pot proteja împotriva proteolizei intestinale. Aceste componente pot contribui la creşterea sistemului imunitar imatur al copilului. În acelaşi timp, factorii anti-inflamatori din laptele matern ajută la modularea răspunsurilor citokinei la infecții, facilitând astfel apărarea și minimalizând, în acelaşi timp, deteriorarea ţesutului, cum ar fi cel care apare la sugarii cu enterocolită necrozantă.
Laptele matern conţine o mare varietate de factori imunologici. Pe lângă factorii nespecifici umorali (lactoferina, lizozima etc) pot fi identificate imunoglobuline diverse (IgA, IgG, IgM). Factorul IgA este rezistent la digestia proteolitică și constituie cea mai mare fracţiune de imunoglobuline. Activitatea specifică a IgA este îndreptată împotriva unui număr mare de organisme patogene entero-şi bronhopulmonare. Formarea de anticorpi anti-idiotipici la sugari este indusă de anticorpii din laptele matern. Printre componentele celulare, macrofagele din laptele matern par să joace un rol de protecţie la nivel local, a intestinului sugarului; funcţia fiziologică a limfocitelor T nu a fost elucidată încă. În ciuda rezultatelor contradictorii, o serie de studii epidemiologice furnizeze dovezi că alăptarea este asociată cu o incidenţă mai redusă a bolilor gastrointestinale şi pulmonare infecţioase la sugari.
IgA conţine toate tipurile de anticorpi; IgG are o mare varietate de anticorpi la viruşi, rickettsiae, protozoare, antigene H de Salmonella şi antitoxine bacteriene şi anticorpi incompleți Rh, fracţiunea IgM conţine anticorpi la antigenele O de Enterobacteriaceae, aglutinine Rh şi sifilis.
Fără îndoială, multe componente care constituie repertoriul de agenţi imunitari şi imunomodulatori din laptele matern interacționează sinergic pentru a proteja, atât glanda mamară, cât și bebelușii, de invazia microorganismelor patogene.
Un alt aspect al laptelui uman ca un inductor de gazdă la rezistenţă este factorul bifidus care promovează dezvoltarea microflorei caracteristice; deoarece Bifidobacteria metabolizează o varietate de zaharuri, care produc cantităţi mari de acizi acetic şi lactic, şi a urmelor de acizi formici şi sucinici, aceste organisme afectează pH-ul şi, prin urmare, anumiţi factori de rezistenţă. Alţi factori prezenţi în lapte includ lizozime, interferon și celule imune, toate acestea promovează laptele ca gazdă rezistentă la infecții.
Anticorpii din laptele matern înfășoară mucoasa sugarilor și au un rol clar de protecție. Acest lucru a fost studiat intensiv pentru bolilor infecţioase, cum ar fi rotavirus, E. coli, poliomielita, şi pentru retrovirusuri. În modelul cu rotavirus, antirotaviralul IgA poate fi detectat în scaunul copilului alăptat, dar nu poate fi găsit la cel hrănit cu lapte praf.
Dintr-o serie mare de femei care alăptau și erau infectate cu HIV-1 în Rwanda, au fost detectați în lapte, mai frecvent, anticorpii anti-HIV ai izotipului IgG, urmați de IgM. Surprinzător, cei anti-HIV-1 IgA au fost mai puţin frecvenți.
Prezenţa IgA, precum şi persistenţa răspunsului IgM-ului în timpul perioadei de alăptare a fost asociată cu un risc mai mic de transmitere HIV de la mamă la copil.
La om, anticorpii din laptele matern joacă un rol important în protejarea copiilor de infecții cu agenţi patogeni care au un portal de intrare în mucoasă.
În ţările sărace şi cu salubritate scăzută, cu rate ridicate de infectare, incidenţa infecţiilor bacteriene este cea mai scăzută la sugarii alăptaţi.
Toate aceste avantaje ale laptelui matern sunt dificil de demonstrat în societăţile cu standarde ridicate de salubritate şi rate scăzute de infecţie. Rata de infectare şi mortalitate la copii, de fapt, a scăzut în ţările dezvoltate ca practică a scăderii ratei alăptării.
Surse:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12727640
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11795053
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12850343
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8446110
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/4327608
