duminică, 31 octombrie 2010
luni, 25 octombrie 2010
Relactaţia (8)
Tradus de Mihaela Ionescu (cu mulţumiri!)
Monitorizarea aportului de hrană
Verificarea creşterii în greutate
Cântărirea regulată reprezintă cel mai bun mod de a determina dacă bebeluşul mănâncă suficient. Este important să vă asiguraţi că bebeluşul ia suficient în greutate pe parcursul unei săptămâni sau chiar mai mult. Unii bebeluşi sunt “fericiţi să flămânzească” şi pot părea mulţumiţi şi fără să ia în greutate.
De obicei, cântărirea o dată pe săptămână este suficientă şi satisfăcătoare. “Proba suptului” - cântărirea înainte şi după alăptare - sau cântărirea mai des de o dată pe săptămână nu sunt necesare pentru bebeluşii născuţi la termen şi în cele mai multe cazuri acest lucru creşte anxietatea mamei. Cu toate acestea, cântărirea frecventă a bebeluşilor cu greutate mică la naştere s-a dovedit a linişti mamele şi a le întări încrederea.
Cântărirea ar trebui să confirme că bebeluşul ia în greutate cel puţin 125 grame pe săptămână sau 500 de grame pe lună după primele 10 zile de la naştere.
Părinţii foarte atenţi pot observa că hainele vin mai bine pe bebeluş sau chiar îi ramân mici, ceea ce este tot un semn de creştere în greutate.
Modificări apărute o dată cu creşterea producţiei lactate
Mamele pot observa modificări ale sânilor, care devin mai plini sau mai fermi, pot apărea scurgeri de lapte sau se obţine lapte prin muls. Cel mai important semn al creşterii producţiei lactate este faptul că bebeluşul consumă tot mai puţin supliment însă continuă să crească în greutate. Dacă mama foloseşte un sistem de suplimentare în timpul alăptării sau întâi alăptează şi apoi oferă supliment, este uşor de văzut cât consumă bebeluşul. Acest lucru, însă, nu este valabil pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece cantitatea de supliment poate varia de la o zi la alta. De exemplu, în timpul unui puseu de creştere, un bebeluş poate consuma o cantitate mai mare de supliment pentru câteva zile. Cu toate acestea, pe parcursul unei perioade mai lungi se poate observa o tendinţă clară înspre scăderea cantităţii de supliment.
Scaunele şi urinările
Acestea pot indica zilnic dacă bebeluşul manâncă suficient. Urinarea frecventă (6 scutece ude sau mai multe, cu urină deschisă la culoare, diluată) arată un aport adecvat de lichide. În primele 4 săptămâni, majoritatea bebeluşilor alăptaţi au scaune moi, de culoare galbenă spre maro, de mai multe ori pe zi (5-6). După prima lună, frecvenţa se poate reduce la o dată pe zi sau chiar la 7-10 zile. În acest caz, scaunul va fi în cantitate mai mare. Consistenţa şi culoarea se modifică o dată cu diversificarea, cam la jumătatea primului an de viaţă. Bebeluşii hrăniţi artificial au scaune mai tari. Pe măsură ce creşte producţia de lapte, mama poate observa modificări ale scaunelor bebeluşului, acestea devenind mai moi, asemănătoare cu cele ale bebeluşilor alăptaţi exclusiv.
Activitatea
Nivelul de activitate al bebeluşului poate fi un semn că mănâncă suficient lapte. Un bebeluş care se trezeşte spontan la fiecare 2-3 ore pentru a se hrăni, suge viguros şi îi mai rămâne energie pentru interacţiune socială potrivită vârstei, cel mai probabil mănâncă suficient lapte. Un bebeluş care nu primeşte suficient lapte poate părea foarte liniştit deoarece nu are energia pentru a insista să fie hrănit.
Evaluarea producţiei lactate
O dată ce se declanşează producţia lactată, trebuie stabilit cât din aportul de hrană este format din lapte matern. Un mod util de a stabili cu aproximaţie este prin scădere, după cum urmează:
1. Estimaţi necesarul total de hrană al bebeluşului în funcţie de greutate.
2. Scădeţi cantitatea de supliment.
Diferenţa reprezintă, cu aproximaţie, cantitatea de lapte matern pe care o mănâncă, deci tot atât cât produce mama.
Scăderea cantităţii de supliment
Cantitatea de supliment necesară
Prioritatea principală pentru toţi bebeluşii o reprezintă un aport adecvat de nutrienţi necesari pentru dezvoltarea creierului şi a întregului organism. Pentru mamele care relactează sau induc lactaţia este esenţial să vadă că bebeluşii lor se dezvoltă normal pe măsură ce se stabileşte alăptarea. A continua suplimentarea, în cantităţi mari sau pentru o perioadă mai lungă de timp decât este absolut necesar, este de preferat reducerii lor prea mult sau prea repede.
Iniţial, unui bebeluş trebuie să i se ofere cantitatea maximă de supliment recomandată în funcţie de greutate (150 ml de substituent diluat corect per kilogram-corp, per zi), fie prin intermediul unui sistem de suplimentare a hranei, fie cu o cană sau cu o lingură. Pe măsură ce creşte producţia lactată, suplimentul poate fi redus, de obicei cu 50 ml pe zi la fiecare câteva zile.
Cum să reduceţi suplimentul
În anumite cazuri bebeluşul arată că are nevoie de mai puţin refuzând să ia suplimentul sau să sugă de la al doilea sân. Acest lucru poate fi observat destul de uşor atunci când se foloseşte un sistem de suplimentare a hranei.
În alte cazuri, mama trebuie să încerce să reducă suplimentul. Suplimentul trebuie redus suficient de mult astfel încât să încurajeze bebeluşul să sugă mai viguros şi/sau mai des şi să stea mai mult la sân, dar nu atât de mult încât bebeluşul să devină prea flămând sau pasiv pentru a se hrăni în mod corespunzător.
Un mod potrivit de a reduce suplimentul este următorul:
- Reduceţi cantitatea totală de supliment oferită în 24 de ore cu 50 ml.
- Cei 50 ml pot fi împărţiţi la mai multe mese: de exemplu, reduceţi 5 mese suplimentare cu câte 10 ml fiecare, sau reduceţi două mese cu câte 25 ml fiecare.
- Continuaţi cu această cantitate pe parcursul a câteva zile.
- Dacă bebeluşul arată, prin comportament, că primeşte suficient lapte şi dacă, după o săptămână, a luat în greutate 125 g sau mai mult, reduceţi din nou suplimentul cu aceeaşi cantitate.
- Dacă bebeluşul dă semne de foame sau dacă nu a luat în greutate la sfârşitul săptămânii, nu reduceţi şi mai mult suplimentul - continuaţi cu aceeaşi cantitate pentru încă o săptămână.
- Dacă bebeluşul dă în continuare semne de foame sau nu ia corespunzător în greutate după încă o săptămână, creşteţi cantitatea din nou, la cea dinainte de reducere.
Există mai multe rutine ce pot fi folosite pentru suplimentarea hranei şi mamele trebuie încurajate să o folosească pe cea cu care se simt cel mai confortabil. Multe preferă să suplimenteze doar anumite mese şi să alăpteze exclusiv la altele. Un model des folosit este acela de a alăpta exclusiv dimineaţa şi noaptea, când sânii sunt mai plini, şi de a oferi supliment în timpul zilei. Un alt model este de a suplimenta o masă da, una nu. În anumite cazuri este necesară suplimentarea meselor până la începerea diversificării.
Concluzie
Studiile despre relactare variază ca amploare, metodă şi context cultural. Principalele preocupări ale cercetătorilor au fost rezultatele pe termen scurt şi pe factorii care determină succesul procedurii. Bebeluşii monitorizaţi după relactare au luat normal în greutate. Cu toate acestea, monitorizarea nu a continuat mult după vârsta de 4 luni. Curând după această vârstă este de aşteptat ca bebeluşii să înceapă diversificarea. În orice caz, continuarea alăptării este de o importanţă majoră pentru aceşti bebeluşi, deoarece mulţi dintre ei au avut perioade de boală şi creştere mică în greutate atunci când alăptarea a fost întreruptă.
Pot fi trase câteva concluzii clare şi foarte importante:
- Relactarea este posibilă şi practică pentru aproape orice femeie, atâta timp cât primeşte sprijinul şi motivarea necesare. Vârsta, experienţa anterioară în alăptare precum şi perioada de întrerupere sunt factori mai puţin relevanţi.
- Într-un mare număr de studii, majoritatea mamelor încep să producă lapte în aproximativ o săptămână. În jur de jumătate dintre mame reuşesc să alăpteze exclusiv într-o lună. Un număr mai mare de mame care au dat naştere bebeluşilor alăptează exclusiv, comparat cu numărul mamelor adoptive.
Principalele cerinţe pentru a relacta sunt:
- Mama sau mama adoptivă trebuie să primească motivarea, educaţia şi sprijinul potrivit. Ea poate fi motivată fie de avantajele nutriţionale şi de sănătate pentru bebeluş sau de efectul benefic asupra relaţiei sale cu bebeluşul.
- Alăptarea frecventă, atât ziua cât şi noaptea. Mulţi bebeluşi doresc să sugă de prima dată când sunt puşi la sân. Alţii au nevoie să fie ajutaţi să se ataşeze la sân şi să înceapă să sugă.
- Ajutor specializat pentru mamă, mai ales dacă bebeluşul nu vrea şi are nevoie sa fie ajutat să sugă. Personalul medical ar trebui instruit pentru a oferi ajutorul specializat necesar.
- Sprijin continuu şi încurajare pentru mamă sau mama adoptivă din partea personalului medical, folosind metode de consiliere potrivite pentru a construi şi susţine încrederea în propriile forţe. Acesta este probabil una dintre cele mai importante sarcini ale lor în sprijinirea mamelor care relactează.
- Sprijin din partea familiei şi a prietenilor. Tatăl natural sau cel adoptiv poate juca un rol determinant.
- Medicamentele (galactofore) ar trebui folosite numai dacă lactaţia nu s-a instalat după 2 săptămâni de aplicare a metodelor fiziologice adecvate. Eficienţa medicamentelor nu a fost dovedită şi nu sunt necesare în mod obişnuit. Ele nu ar trebui să înlocuiască tehnicile fiziologice şi sprijinul emoţional neîntrerupt.
Programele de promovare a alăptării ar trebui să se asigure cu prioritate că mamele primesc ajutorul adecvat şi sprijin pe tot parcursul sarcinii şi în perioada post-partum pentru a le da posibilitatea să alăpteze în mod optim încă din momentul naşterii. Cu toate acestea, va exista întotdeauna un număr de mame care, din motive precum boala, naşterea prematură, introducerea timpurie a suplimentelor sau pur şi simplu gestionarea incorectă a alăptării, ajung să întâmpine dificultăţi în alăptare şi au nevoie de ajutor pentru a relacta. Atunci când un bebeluş este adoptat, în situaţii normale sau de urgenţă, relactarea sau inducerea lactaţiei poate fi cea mai bună metodă de hrană pentru bebeluş. Această procedură ar trebui să reprezinte o procedură medicală standard. Reprezentanţii medicali ar trebui identificaţi şi instruiţi ca şi consultanţi în alăptare şi sprijiniţi în implementarea abilităţilor necesare pentru a ajuta mamele să relacteze.
Cum să ajutaţi o femeie să relacteze
- Explicaţi-i de ce este important pentru bebeluş să fie alăptat exclusiv şi ce trebuie să facă pentru a creşte producţia de lapte. Explicaţi-i că este nevoie de multă rabdare şi perseverenţă.
- Insuflaţi-i încrederea că va reuşi. Ajutaţi-o să creadă că va produce suficient de mult lapte pentru bebeluşul ei. Încercaţi să vorbiţi şi să o vizitaţi des - în fiecare zi, dacă este posibil.
- Asiguraţi-vă că se hrăneşte corespunzător şi bea suficiente lichide.
- Încurajaţi-o să se odihnească mai mult şi să încerce să se relaxeze atunci când alăptează.
- Explicaţi-i că ar trebui să ţină bebeluşul aproape, să-i ofere contact piele-pe-piele cât mai mult timp şi să îl îngrijească, pe cât posibil, singură. Bunicii şi alţi membri ai familiei pot ajuta prin a prelua alte responsabilităţi, dar este necesar să nu se implice în îngrijirea bebeluşului în acest moment. Mai târziu o pot face din nou.
- Explicaţi-i că cel mai important lucru este să lase bebeluşul să sugă cât mai mult - de cel puţin 8-10 ori în 24 de ore, chiar şi mai mult dacă doreşte. Câteodată bebeluşul este mai dispus să sugă atunci când este adormit.
* mama poate să-i ofere sânul la fiecare două ore
* este bine să-l lase să sugă ori de câte ori îşi manifestă interesul
* este bine să-l ţină la fiecare sân mai mult timp ca înainte
* este bine să doarmă cu el şi să-l alăpeze şi noaptea
* discutaţi despre cum trebuie hrănit bebeluşul până când se instalează lactaţia şi cum să reducă suplimentele pe măsură ce creşte producţia lactată
- Arătaţi-i cum să hrănească bebeluşul din cană (nu din biberon). Nu este recomandată folosirea suzetei.
- Dacă bebeluşul refuză să sugă la un sân care nu produce foarte mult lapte, ajutaţi mama să găsească un mod de a-i da lapte bebeluşului în timp ce suge (cu un sistem de suplimentare a hranei, un picurător sau o seringă).
- Pentru primele zile, bebeluşului i se va da cantitatea maximă de supliment recomandată pentru greutatea lui (150 ml per kg per zi) sau aceeaşi cantitate pe care o primea şi înainte. Imediat ce se instalează secreţia lactată, se poate începe reducerea cantităţii zilnice de supliment cu 50 ml o dată la câteva zile.
- Verificaţi creşterea în greutate a bebeluşului şi cantitatea de urină, pentru a vă asigura că primeşte suficient lapte.
* dacă nu primeşte suficient, nu mai reduceţi cantitatea de supliment pentru câteva zile
* dacă este necesar, creşteţi cantitatea de supliment pentru o zi sau două.
Dacă alăptarea nu a fost întreruptă complet, în cele mai multe cazuri producţia de lapte creşte în câteva zile. Dacă alăptarea a fost întreruptă, poate dura 1-2 săptămâni sau chiar mai mult până când mama produce suficient lapte.
www.who.org
Monitorizarea aportului de hrană
Verificarea creşterii în greutate
Cântărirea regulată reprezintă cel mai bun mod de a determina dacă bebeluşul mănâncă suficient. Este important să vă asiguraţi că bebeluşul ia suficient în greutate pe parcursul unei săptămâni sau chiar mai mult. Unii bebeluşi sunt “fericiţi să flămânzească” şi pot părea mulţumiţi şi fără să ia în greutate.
De obicei, cântărirea o dată pe săptămână este suficientă şi satisfăcătoare. “Proba suptului” - cântărirea înainte şi după alăptare - sau cântărirea mai des de o dată pe săptămână nu sunt necesare pentru bebeluşii născuţi la termen şi în cele mai multe cazuri acest lucru creşte anxietatea mamei. Cu toate acestea, cântărirea frecventă a bebeluşilor cu greutate mică la naştere s-a dovedit a linişti mamele şi a le întări încrederea.
Cântărirea ar trebui să confirme că bebeluşul ia în greutate cel puţin 125 grame pe săptămână sau 500 de grame pe lună după primele 10 zile de la naştere.
Părinţii foarte atenţi pot observa că hainele vin mai bine pe bebeluş sau chiar îi ramân mici, ceea ce este tot un semn de creştere în greutate.
Modificări apărute o dată cu creşterea producţiei lactate
Mamele pot observa modificări ale sânilor, care devin mai plini sau mai fermi, pot apărea scurgeri de lapte sau se obţine lapte prin muls. Cel mai important semn al creşterii producţiei lactate este faptul că bebeluşul consumă tot mai puţin supliment însă continuă să crească în greutate. Dacă mama foloseşte un sistem de suplimentare în timpul alăptării sau întâi alăptează şi apoi oferă supliment, este uşor de văzut cât consumă bebeluşul. Acest lucru, însă, nu este valabil pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece cantitatea de supliment poate varia de la o zi la alta. De exemplu, în timpul unui puseu de creştere, un bebeluş poate consuma o cantitate mai mare de supliment pentru câteva zile. Cu toate acestea, pe parcursul unei perioade mai lungi se poate observa o tendinţă clară înspre scăderea cantităţii de supliment.
Scaunele şi urinările
Acestea pot indica zilnic dacă bebeluşul manâncă suficient. Urinarea frecventă (6 scutece ude sau mai multe, cu urină deschisă la culoare, diluată) arată un aport adecvat de lichide. În primele 4 săptămâni, majoritatea bebeluşilor alăptaţi au scaune moi, de culoare galbenă spre maro, de mai multe ori pe zi (5-6). După prima lună, frecvenţa se poate reduce la o dată pe zi sau chiar la 7-10 zile. În acest caz, scaunul va fi în cantitate mai mare. Consistenţa şi culoarea se modifică o dată cu diversificarea, cam la jumătatea primului an de viaţă. Bebeluşii hrăniţi artificial au scaune mai tari. Pe măsură ce creşte producţia de lapte, mama poate observa modificări ale scaunelor bebeluşului, acestea devenind mai moi, asemănătoare cu cele ale bebeluşilor alăptaţi exclusiv.
Activitatea
Nivelul de activitate al bebeluşului poate fi un semn că mănâncă suficient lapte. Un bebeluş care se trezeşte spontan la fiecare 2-3 ore pentru a se hrăni, suge viguros şi îi mai rămâne energie pentru interacţiune socială potrivită vârstei, cel mai probabil mănâncă suficient lapte. Un bebeluş care nu primeşte suficient lapte poate părea foarte liniştit deoarece nu are energia pentru a insista să fie hrănit.
Evaluarea producţiei lactate
O dată ce se declanşează producţia lactată, trebuie stabilit cât din aportul de hrană este format din lapte matern. Un mod util de a stabili cu aproximaţie este prin scădere, după cum urmează:
1. Estimaţi necesarul total de hrană al bebeluşului în funcţie de greutate.
2. Scădeţi cantitatea de supliment.
Diferenţa reprezintă, cu aproximaţie, cantitatea de lapte matern pe care o mănâncă, deci tot atât cât produce mama.
Scăderea cantităţii de supliment
Cantitatea de supliment necesară
Prioritatea principală pentru toţi bebeluşii o reprezintă un aport adecvat de nutrienţi necesari pentru dezvoltarea creierului şi a întregului organism. Pentru mamele care relactează sau induc lactaţia este esenţial să vadă că bebeluşii lor se dezvoltă normal pe măsură ce se stabileşte alăptarea. A continua suplimentarea, în cantităţi mari sau pentru o perioadă mai lungă de timp decât este absolut necesar, este de preferat reducerii lor prea mult sau prea repede.
Iniţial, unui bebeluş trebuie să i se ofere cantitatea maximă de supliment recomandată în funcţie de greutate (150 ml de substituent diluat corect per kilogram-corp, per zi), fie prin intermediul unui sistem de suplimentare a hranei, fie cu o cană sau cu o lingură. Pe măsură ce creşte producţia lactată, suplimentul poate fi redus, de obicei cu 50 ml pe zi la fiecare câteva zile.
Cum să reduceţi suplimentul
În anumite cazuri bebeluşul arată că are nevoie de mai puţin refuzând să ia suplimentul sau să sugă de la al doilea sân. Acest lucru poate fi observat destul de uşor atunci când se foloseşte un sistem de suplimentare a hranei.
În alte cazuri, mama trebuie să încerce să reducă suplimentul. Suplimentul trebuie redus suficient de mult astfel încât să încurajeze bebeluşul să sugă mai viguros şi/sau mai des şi să stea mai mult la sân, dar nu atât de mult încât bebeluşul să devină prea flămând sau pasiv pentru a se hrăni în mod corespunzător.
Un mod potrivit de a reduce suplimentul este următorul:
- Reduceţi cantitatea totală de supliment oferită în 24 de ore cu 50 ml.
- Cei 50 ml pot fi împărţiţi la mai multe mese: de exemplu, reduceţi 5 mese suplimentare cu câte 10 ml fiecare, sau reduceţi două mese cu câte 25 ml fiecare.
- Continuaţi cu această cantitate pe parcursul a câteva zile.
- Dacă bebeluşul arată, prin comportament, că primeşte suficient lapte şi dacă, după o săptămână, a luat în greutate 125 g sau mai mult, reduceţi din nou suplimentul cu aceeaşi cantitate.
- Dacă bebeluşul dă semne de foame sau dacă nu a luat în greutate la sfârşitul săptămânii, nu reduceţi şi mai mult suplimentul - continuaţi cu aceeaşi cantitate pentru încă o săptămână.
- Dacă bebeluşul dă în continuare semne de foame sau nu ia corespunzător în greutate după încă o săptămână, creşteţi cantitatea din nou, la cea dinainte de reducere.
Există mai multe rutine ce pot fi folosite pentru suplimentarea hranei şi mamele trebuie încurajate să o folosească pe cea cu care se simt cel mai confortabil. Multe preferă să suplimenteze doar anumite mese şi să alăpteze exclusiv la altele. Un model des folosit este acela de a alăpta exclusiv dimineaţa şi noaptea, când sânii sunt mai plini, şi de a oferi supliment în timpul zilei. Un alt model este de a suplimenta o masă da, una nu. În anumite cazuri este necesară suplimentarea meselor până la începerea diversificării.
Concluzie
Studiile despre relactare variază ca amploare, metodă şi context cultural. Principalele preocupări ale cercetătorilor au fost rezultatele pe termen scurt şi pe factorii care determină succesul procedurii. Bebeluşii monitorizaţi după relactare au luat normal în greutate. Cu toate acestea, monitorizarea nu a continuat mult după vârsta de 4 luni. Curând după această vârstă este de aşteptat ca bebeluşii să înceapă diversificarea. În orice caz, continuarea alăptării este de o importanţă majoră pentru aceşti bebeluşi, deoarece mulţi dintre ei au avut perioade de boală şi creştere mică în greutate atunci când alăptarea a fost întreruptă.
Pot fi trase câteva concluzii clare şi foarte importante:
- Relactarea este posibilă şi practică pentru aproape orice femeie, atâta timp cât primeşte sprijinul şi motivarea necesare. Vârsta, experienţa anterioară în alăptare precum şi perioada de întrerupere sunt factori mai puţin relevanţi.
- Într-un mare număr de studii, majoritatea mamelor încep să producă lapte în aproximativ o săptămână. În jur de jumătate dintre mame reuşesc să alăpteze exclusiv într-o lună. Un număr mai mare de mame care au dat naştere bebeluşilor alăptează exclusiv, comparat cu numărul mamelor adoptive.
Principalele cerinţe pentru a relacta sunt:
- Mama sau mama adoptivă trebuie să primească motivarea, educaţia şi sprijinul potrivit. Ea poate fi motivată fie de avantajele nutriţionale şi de sănătate pentru bebeluş sau de efectul benefic asupra relaţiei sale cu bebeluşul.
- Alăptarea frecventă, atât ziua cât şi noaptea. Mulţi bebeluşi doresc să sugă de prima dată când sunt puşi la sân. Alţii au nevoie să fie ajutaţi să se ataşeze la sân şi să înceapă să sugă.
- Ajutor specializat pentru mamă, mai ales dacă bebeluşul nu vrea şi are nevoie sa fie ajutat să sugă. Personalul medical ar trebui instruit pentru a oferi ajutorul specializat necesar.
- Sprijin continuu şi încurajare pentru mamă sau mama adoptivă din partea personalului medical, folosind metode de consiliere potrivite pentru a construi şi susţine încrederea în propriile forţe. Acesta este probabil una dintre cele mai importante sarcini ale lor în sprijinirea mamelor care relactează.
- Sprijin din partea familiei şi a prietenilor. Tatăl natural sau cel adoptiv poate juca un rol determinant.
- Medicamentele (galactofore) ar trebui folosite numai dacă lactaţia nu s-a instalat după 2 săptămâni de aplicare a metodelor fiziologice adecvate. Eficienţa medicamentelor nu a fost dovedită şi nu sunt necesare în mod obişnuit. Ele nu ar trebui să înlocuiască tehnicile fiziologice şi sprijinul emoţional neîntrerupt.
Programele de promovare a alăptării ar trebui să se asigure cu prioritate că mamele primesc ajutorul adecvat şi sprijin pe tot parcursul sarcinii şi în perioada post-partum pentru a le da posibilitatea să alăpteze în mod optim încă din momentul naşterii. Cu toate acestea, va exista întotdeauna un număr de mame care, din motive precum boala, naşterea prematură, introducerea timpurie a suplimentelor sau pur şi simplu gestionarea incorectă a alăptării, ajung să întâmpine dificultăţi în alăptare şi au nevoie de ajutor pentru a relacta. Atunci când un bebeluş este adoptat, în situaţii normale sau de urgenţă, relactarea sau inducerea lactaţiei poate fi cea mai bună metodă de hrană pentru bebeluş. Această procedură ar trebui să reprezinte o procedură medicală standard. Reprezentanţii medicali ar trebui identificaţi şi instruiţi ca şi consultanţi în alăptare şi sprijiniţi în implementarea abilităţilor necesare pentru a ajuta mamele să relacteze.
Cum să ajutaţi o femeie să relacteze
- Explicaţi-i de ce este important pentru bebeluş să fie alăptat exclusiv şi ce trebuie să facă pentru a creşte producţia de lapte. Explicaţi-i că este nevoie de multă rabdare şi perseverenţă.
- Insuflaţi-i încrederea că va reuşi. Ajutaţi-o să creadă că va produce suficient de mult lapte pentru bebeluşul ei. Încercaţi să vorbiţi şi să o vizitaţi des - în fiecare zi, dacă este posibil.
- Asiguraţi-vă că se hrăneşte corespunzător şi bea suficiente lichide.
- Încurajaţi-o să se odihnească mai mult şi să încerce să se relaxeze atunci când alăptează.
- Explicaţi-i că ar trebui să ţină bebeluşul aproape, să-i ofere contact piele-pe-piele cât mai mult timp şi să îl îngrijească, pe cât posibil, singură. Bunicii şi alţi membri ai familiei pot ajuta prin a prelua alte responsabilităţi, dar este necesar să nu se implice în îngrijirea bebeluşului în acest moment. Mai târziu o pot face din nou.
- Explicaţi-i că cel mai important lucru este să lase bebeluşul să sugă cât mai mult - de cel puţin 8-10 ori în 24 de ore, chiar şi mai mult dacă doreşte. Câteodată bebeluşul este mai dispus să sugă atunci când este adormit.
* mama poate să-i ofere sânul la fiecare două ore
* este bine să-l lase să sugă ori de câte ori îşi manifestă interesul
* este bine să-l ţină la fiecare sân mai mult timp ca înainte
* este bine să doarmă cu el şi să-l alăpeze şi noaptea
* discutaţi despre cum trebuie hrănit bebeluşul până când se instalează lactaţia şi cum să reducă suplimentele pe măsură ce creşte producţia lactată
- Arătaţi-i cum să hrănească bebeluşul din cană (nu din biberon). Nu este recomandată folosirea suzetei.
- Dacă bebeluşul refuză să sugă la un sân care nu produce foarte mult lapte, ajutaţi mama să găsească un mod de a-i da lapte bebeluşului în timp ce suge (cu un sistem de suplimentare a hranei, un picurător sau o seringă).
- Pentru primele zile, bebeluşului i se va da cantitatea maximă de supliment recomandată pentru greutatea lui (150 ml per kg per zi) sau aceeaşi cantitate pe care o primea şi înainte. Imediat ce se instalează secreţia lactată, se poate începe reducerea cantităţii zilnice de supliment cu 50 ml o dată la câteva zile.
- Verificaţi creşterea în greutate a bebeluşului şi cantitatea de urină, pentru a vă asigura că primeşte suficient lapte.
* dacă nu primeşte suficient, nu mai reduceţi cantitatea de supliment pentru câteva zile
* dacă este necesar, creşteţi cantitatea de supliment pentru o zi sau două.
Dacă alăptarea nu a fost întreruptă complet, în cele mai multe cazuri producţia de lapte creşte în câteva zile. Dacă alăptarea a fost întreruptă, poate dura 1-2 săptămâni sau chiar mai mult până când mama produce suficient lapte.
www.who.org
joi, 21 octombrie 2010
Despre nasterea constienta - invitatie la eveniment
"Natura a creat totul perfect iar in ceea ce priveste maternitatea avem inca o dovada. Nasterea copiilor nu trebuie sa fie o experienta dura, insuportabila ci poate fi o experienta deosebit de placuta si extazul sa fie imaginea care ii vine in minte, corp oricarei femei care se gandeste sa nasca.
Din momentul din care nasterea si sarcina au devenit o chestiune pur medicala, femeile par sa fi uitat usor, usor de faptul ca nasterea naturala nu este o boala care trebuie tratata, ci dimpotriva, poate fi o frumoasa sarbatoare in viata unei familii: aceea de a primi cu bratele deschise o noua viata in mijlocul lor.
Femeile nasc de milioane de ani. Felul în care se întâmplă naşterea," instructajul " pe care fiecare din viitoarele mame îl primescare mare legatura si cu aşteptările lor atât de diferite.Unele persoane ii promit viitoarei mamici că n-o să simţa nimic, alţii spun că cel mai bine e să simta Totul,iar asta uneori poate crea multa anxietate fata de necunoscutul experientei.
Nasterea cuprinde dincolo de aspectul sau medical, pur biologic si o dimensiune initiatica, înseamnand trecerea de la o stare la alta, de la un statut la altul. Nasterea pentru o femeie poate fi interpretata ca întâlnirea cu sine.
Graviditatea este o calatorie a carei destinatie e nasterea unei noi fiinte. Prin nastere nici o femeie nu va mai fi niciodata aceeasi: ea primeste identitatea de mama si prin asta absoarbe si emana în acelasi timp toată bogatia lumii, care este curgerea libera a iubirii neconditionate.
"Stanislav Grof a descoperit faptul ca, tindem să ne imaginam procesul nasterii în termenii experientei pe care am avut-o la nastere. Deci, propria experienta a mamei de a se fi nascut da forma expectatiilor de a avea un copil, cu cât mai rea a fost propria nastere cu atât teama de a naste este mai mare. Aceasta idee o regasim si într-un studiu realizat de catre prof. Zichella si colaboratorii sai la o maternitate din Roma care arata că femeile sunt mai predispuse spre nasteri usoare atunci când au învatat mai întâi povestea propriei nasteri.
Cel de-al doilea pas spre o nastere extatica îl reprezinta eliberarea de temeri, rusine, vinovatie prin dezvoltarea sentimentelor intuitiei, vietii interioare, prin atingere, miscare, cântec si vorbire.
Frederick Leboyer, cel care a introdus conceptul de nastere fara violenta a adus urmatoarele inovatii: a redus intensitatea luminii, a creat o atmosfera lipsita de zgomote, linistita, a lasat cordonul ombilical intact atâta timp cât e necesar si a pus bebeluşul pe abdomenul mamei imediat dupa nastere. Apoi a asteptat linistirea bebelusului masându-l usor, pasul urmator fiind o baie calda, la temperatura mediului intrauterin de care beneficiaza atît mama cât si copilul .
Atunci când o femeie naste, ea renaste, ea merge înapoi la propria nastere si chiar dincolo de ea. Micul sine se transforma în Sinele real, în totalitate, în unul si toti. Trecând prin aceasta experientacomplet noua ea ajunge la disparitia egoului. Ea este ea însasi si în acelasi timp totul. Ascultând sunetul pur nu este ca si cum ai asculta muzica, Vivaldi de exemplu, sunetul perfect include în el toate armoniile, el reprezinta toate sunetele asa cum curcubeul include toate culorile.
Pe de alta parte, femeile se pot simti pasive si înstrainate, incapabile sa se concentreze, distrase de mediul nou, întrerupte de personalul medical si chiar de prezenta altor femei în travaliu. O proasta experienta este o proasta introducere la rolul de mama. De asemenea, nasterea nu are nevoie de observatori straini. Exista numai două corpuri în libertate, două corpuri salbatice ascultându-se unul pe celalalt, mama si copilul. În simbioza ele încep nasterea. Mama cunoaste din instinct progresia copilului. Corpul ei cunoaste, stie, cum sa se legene sau sa-i conduca soldurile în pozitia corecta pentru a compensa orice pozitie a copilului sau, pentru a elibera ceea ce este dificil pentru copil. Organismul ei corecteaza poziţia cu fiecare împingere pentru a satisface nevoile copilului de respiratie si miscare.
Beneficiile travaliului în locul special destinat nevoilor cuplului sunt de-o valoare inestimabila: Este unic, nici un loc nu e la fel. Femeia se poate simti total dezinhibata atunci când doreste sa faca zgomote sau daca vrea sa-si îndeparteze hainele, ea poate alege orice loc din casa pe care-l considera potrivit pentru acest eveniment. Lipsa inhibitiilor furnizeaza curgerea liberă a ocitocinei. De fapt atunci când femeia se află acasa împreuna cu sotul ei ea îsi poate exprima pe deplin sexualitatea, nasterea fiind prin esenta o experienta sexuala. Sexul în timpul stadiilor timpurii ale travaliului este benefic deoarece lichidul seminal contine hormonul relaxina la cel mai înalt nivel, care întinde, relaxeaza ligamentele pelviene si înmoaie cervixul.
Mai mult, sarutul profund relaxeaza fata mamei si alte elemente ale anatomiei sale, atingerile tandre, soaptele, sustinerea privirii si mirosurile corpului, toate contribuie la eliberarea ocitocinei, ce conduce la contractii uterine sub forma contractiilor orgasmice sau a contractiilor travaliului.
Pentru un numar crescând de femei nasterea este într-adevar un moment de vârf emotional, fizic si spiritual. În spitale, de multe ori femeilor în travaliu li se spune sa stea jos atunci când si-ar dori sa se plimbe sau sunt supuse diferitelor teste medicale atunci când simt nevoia sa fie singure. Atunci când o femeie se afla acasa împreuna cu sotul ei ea se afla în elementul ei, locul cel mai propice travaliului. Ea este capabila sa-si asculte vocea interioara care-i dicteaza pozitia cea mai adecvata. Nasterea erotica este opusul nasterii medicalizate, mamele care dau nastere liber, neasistate se pot conecta la sursa creatiei.
A da nastere este similar cu originea stelelor. Cu alte cuvinte stiu acum ce a simtit Dumnezeu când a dat nastere universului. Nasterea extatică dizolva iluzia separarii si integrarii dualitatii vietii, femeile care trec printr-o astfel de traire devin pe deplin constiente ca energia sexuala si cea spirituala sunt aceeasi forta a vietii. O femeie ce naste se afla într-o stare de "creatie", ea se naste pe ea însasi, naste copilul, lumea."
Ce este nasterea extatică sau mai bine spus ce este extazul?
Calea spre extaz se contureaza în primul rând când femeia învata cum să "pluteasca" prin experienta nasterii, frica si durerea transformându-se în excitare. Dacă femeia poate sa se identifice cu contractiile în loc de a ramâne prizoniera egoului ce le experimenteaza drept o amenintare coplesitoare atunci nasterea devine o experienta vie, erotica, plină de emotionalitate si spiritualitate atât pentru mama cât si pentru copil.
Antropologul Sheila Kitzinger crede ca daca i se permite femeii să raspunda în mod natural travaliului, respiratia ei va corespunde aceleia care apare în cazul excitarii sexuale şi a orgasmului. Din pacate, exista o suprimare a acestor raspunsuri naturale în travaliu ( din cauza practicilor spitalicesti, a rusinii pierderii controlului si datorita atitudinilor culturale toate acestea conducând la mai multa durere."-
Prep. univ. TEODORA ANGHEL- Asociaţia Română de Psihologie Transpersonală, 2003
Întrebarea „Cum vrei să naşti?“ ar fi ridicat sprâncene nedumerite acum 200 de ani. Astăzi e reală. Cum vrei să naşti?
In filmuletul de alaturi cateva femei impartasesc despre experienta nasterii intr-o maniera cu totul extatica si foarte diferita poate de perceptia generala a ceea ce inseamna si este cunoscut in societatea actuala ca a da nastere.
http://www.youtube.com/watch?v=7yDLJ9PtJw8
Invitatia pentru aceasta intalnire a fost lansata de Asociatia de Terapii Transpersonale si Cartile Elena Francisc, impreuna cu Active Center si Mame pentru Mame, cu sprijinul nepretuit al Casei Satya.
Doresc sa treaca dincolo de limbajul standardizat al clinicilor, dincolo de prejudecati, rusine si teama si sa vorbeasca deschis despre nastere si despre implicatiile pe care aceasta experienta extraordinara le are atat pentru mamica, cat si pentru bebelus.
Nasterea este o experienta a trupului, a inimii si a spiritului, este experienta care ne deschide poarta catre lumea fizica, iar de calitatea acestui prim pas depinde mult capacitatea noastra de a ne asuma ulterior, atat inaltimile spiritului cat si densitatea materiei.
Nasterea este o experienta sacra, care poate deveni cu adevarat mistica si extatica daca alegem sa o traim constient, urmandu-ne ghidul interior si abandonandu-ne cu toata fiinta adevaratei noastre Naturi. Stim ca in momentul nasterii femeia este imbaiata intr-un adevarat coctail de hormoni ai fericirii. Dar putem cu adevarat transforma durerea intr-o imensa placere? Si este realist sa credem ca nasterea este o alegere care ne apartine cu adevarat, mai ales la noi, in Romania? Care ne sunt optiunile?
La aceste intrebari, precum si la alte temeri si framantari legate de nasterea si ingrijirea micutului, va incerca sa raspunda vocea expertilor Active Center, care ofera alternativa concreta la practicile clinice standard si al unor carti extraordinare, care ne invita sa ne deschidem inimile si sa ne asumam deplin statutul de fiinte constiente, complete, superbe, publicate de editura Cartile Elena Francisc.
Iata, de exemplu, legat de experienta nasterii, cartile celebrului medic obstetrician Michel Odent, Cezariana si Functiile Orgasmelor, in care autorul, dupa zeci de ani de practica medicala, ne ofera o viziune revolutionara asupra nasterii: nasterea este privita ca o a doua etapa a extazului uniunii erotice si ambele sunt integrate in contextul acelei energii cosmice pe care o numim iubire.
Intrarea este libera si sunt binevenite atat viitoarele mamici, cat si mamicile care au avut deja parte de experienta nasterii oricare le-a fost alegerea."
preluare de aici: http://www.facebook.com/profile.php?id=1383471477#!/event.php?eid=163359980358692
Din momentul din care nasterea si sarcina au devenit o chestiune pur medicala, femeile par sa fi uitat usor, usor de faptul ca nasterea naturala nu este o boala care trebuie tratata, ci dimpotriva, poate fi o frumoasa sarbatoare in viata unei familii: aceea de a primi cu bratele deschise o noua viata in mijlocul lor.
Femeile nasc de milioane de ani. Felul în care se întâmplă naşterea," instructajul " pe care fiecare din viitoarele mame îl primescare mare legatura si cu aşteptările lor atât de diferite.Unele persoane ii promit viitoarei mamici că n-o să simţa nimic, alţii spun că cel mai bine e să simta Totul,iar asta uneori poate crea multa anxietate fata de necunoscutul experientei.
Nasterea cuprinde dincolo de aspectul sau medical, pur biologic si o dimensiune initiatica, înseamnand trecerea de la o stare la alta, de la un statut la altul. Nasterea pentru o femeie poate fi interpretata ca întâlnirea cu sine.
Graviditatea este o calatorie a carei destinatie e nasterea unei noi fiinte. Prin nastere nici o femeie nu va mai fi niciodata aceeasi: ea primeste identitatea de mama si prin asta absoarbe si emana în acelasi timp toată bogatia lumii, care este curgerea libera a iubirii neconditionate.
"Stanislav Grof a descoperit faptul ca, tindem să ne imaginam procesul nasterii în termenii experientei pe care am avut-o la nastere. Deci, propria experienta a mamei de a se fi nascut da forma expectatiilor de a avea un copil, cu cât mai rea a fost propria nastere cu atât teama de a naste este mai mare. Aceasta idee o regasim si într-un studiu realizat de catre prof. Zichella si colaboratorii sai la o maternitate din Roma care arata că femeile sunt mai predispuse spre nasteri usoare atunci când au învatat mai întâi povestea propriei nasteri.
Cel de-al doilea pas spre o nastere extatica îl reprezinta eliberarea de temeri, rusine, vinovatie prin dezvoltarea sentimentelor intuitiei, vietii interioare, prin atingere, miscare, cântec si vorbire.
Frederick Leboyer, cel care a introdus conceptul de nastere fara violenta a adus urmatoarele inovatii: a redus intensitatea luminii, a creat o atmosfera lipsita de zgomote, linistita, a lasat cordonul ombilical intact atâta timp cât e necesar si a pus bebeluşul pe abdomenul mamei imediat dupa nastere. Apoi a asteptat linistirea bebelusului masându-l usor, pasul urmator fiind o baie calda, la temperatura mediului intrauterin de care beneficiaza atît mama cât si copilul .
Atunci când o femeie naste, ea renaste, ea merge înapoi la propria nastere si chiar dincolo de ea. Micul sine se transforma în Sinele real, în totalitate, în unul si toti. Trecând prin aceasta experientacomplet noua ea ajunge la disparitia egoului. Ea este ea însasi si în acelasi timp totul. Ascultând sunetul pur nu este ca si cum ai asculta muzica, Vivaldi de exemplu, sunetul perfect include în el toate armoniile, el reprezinta toate sunetele asa cum curcubeul include toate culorile.
Pe de alta parte, femeile se pot simti pasive si înstrainate, incapabile sa se concentreze, distrase de mediul nou, întrerupte de personalul medical si chiar de prezenta altor femei în travaliu. O proasta experienta este o proasta introducere la rolul de mama. De asemenea, nasterea nu are nevoie de observatori straini. Exista numai două corpuri în libertate, două corpuri salbatice ascultându-se unul pe celalalt, mama si copilul. În simbioza ele încep nasterea. Mama cunoaste din instinct progresia copilului. Corpul ei cunoaste, stie, cum sa se legene sau sa-i conduca soldurile în pozitia corecta pentru a compensa orice pozitie a copilului sau, pentru a elibera ceea ce este dificil pentru copil. Organismul ei corecteaza poziţia cu fiecare împingere pentru a satisface nevoile copilului de respiratie si miscare.
Beneficiile travaliului în locul special destinat nevoilor cuplului sunt de-o valoare inestimabila: Este unic, nici un loc nu e la fel. Femeia se poate simti total dezinhibata atunci când doreste sa faca zgomote sau daca vrea sa-si îndeparteze hainele, ea poate alege orice loc din casa pe care-l considera potrivit pentru acest eveniment. Lipsa inhibitiilor furnizeaza curgerea liberă a ocitocinei. De fapt atunci când femeia se află acasa împreuna cu sotul ei ea îsi poate exprima pe deplin sexualitatea, nasterea fiind prin esenta o experienta sexuala. Sexul în timpul stadiilor timpurii ale travaliului este benefic deoarece lichidul seminal contine hormonul relaxina la cel mai înalt nivel, care întinde, relaxeaza ligamentele pelviene si înmoaie cervixul.
Mai mult, sarutul profund relaxeaza fata mamei si alte elemente ale anatomiei sale, atingerile tandre, soaptele, sustinerea privirii si mirosurile corpului, toate contribuie la eliberarea ocitocinei, ce conduce la contractii uterine sub forma contractiilor orgasmice sau a contractiilor travaliului.
Pentru un numar crescând de femei nasterea este într-adevar un moment de vârf emotional, fizic si spiritual. În spitale, de multe ori femeilor în travaliu li se spune sa stea jos atunci când si-ar dori sa se plimbe sau sunt supuse diferitelor teste medicale atunci când simt nevoia sa fie singure. Atunci când o femeie se afla acasa împreuna cu sotul ei ea se afla în elementul ei, locul cel mai propice travaliului. Ea este capabila sa-si asculte vocea interioara care-i dicteaza pozitia cea mai adecvata. Nasterea erotica este opusul nasterii medicalizate, mamele care dau nastere liber, neasistate se pot conecta la sursa creatiei.
A da nastere este similar cu originea stelelor. Cu alte cuvinte stiu acum ce a simtit Dumnezeu când a dat nastere universului. Nasterea extatică dizolva iluzia separarii si integrarii dualitatii vietii, femeile care trec printr-o astfel de traire devin pe deplin constiente ca energia sexuala si cea spirituala sunt aceeasi forta a vietii. O femeie ce naste se afla într-o stare de "creatie", ea se naste pe ea însasi, naste copilul, lumea."
Ce este nasterea extatică sau mai bine spus ce este extazul?
Calea spre extaz se contureaza în primul rând când femeia învata cum să "pluteasca" prin experienta nasterii, frica si durerea transformându-se în excitare. Dacă femeia poate sa se identifice cu contractiile în loc de a ramâne prizoniera egoului ce le experimenteaza drept o amenintare coplesitoare atunci nasterea devine o experienta vie, erotica, plină de emotionalitate si spiritualitate atât pentru mama cât si pentru copil.
Antropologul Sheila Kitzinger crede ca daca i se permite femeii să raspunda în mod natural travaliului, respiratia ei va corespunde aceleia care apare în cazul excitarii sexuale şi a orgasmului. Din pacate, exista o suprimare a acestor raspunsuri naturale în travaliu ( din cauza practicilor spitalicesti, a rusinii pierderii controlului si datorita atitudinilor culturale toate acestea conducând la mai multa durere."-
Prep. univ. TEODORA ANGHEL- Asociaţia Română de Psihologie Transpersonală, 2003
Întrebarea „Cum vrei să naşti?“ ar fi ridicat sprâncene nedumerite acum 200 de ani. Astăzi e reală. Cum vrei să naşti?
In filmuletul de alaturi cateva femei impartasesc despre experienta nasterii intr-o maniera cu totul extatica si foarte diferita poate de perceptia generala a ceea ce inseamna si este cunoscut in societatea actuala ca a da nastere.
http://www.youtube.com/watch?v=7yDLJ9PtJw8
Invitatia pentru aceasta intalnire a fost lansata de Asociatia de Terapii Transpersonale si Cartile Elena Francisc, impreuna cu Active Center si Mame pentru Mame, cu sprijinul nepretuit al Casei Satya.
Doresc sa treaca dincolo de limbajul standardizat al clinicilor, dincolo de prejudecati, rusine si teama si sa vorbeasca deschis despre nastere si despre implicatiile pe care aceasta experienta extraordinara le are atat pentru mamica, cat si pentru bebelus.
Nasterea este o experienta a trupului, a inimii si a spiritului, este experienta care ne deschide poarta catre lumea fizica, iar de calitatea acestui prim pas depinde mult capacitatea noastra de a ne asuma ulterior, atat inaltimile spiritului cat si densitatea materiei.
Nasterea este o experienta sacra, care poate deveni cu adevarat mistica si extatica daca alegem sa o traim constient, urmandu-ne ghidul interior si abandonandu-ne cu toata fiinta adevaratei noastre Naturi. Stim ca in momentul nasterii femeia este imbaiata intr-un adevarat coctail de hormoni ai fericirii. Dar putem cu adevarat transforma durerea intr-o imensa placere? Si este realist sa credem ca nasterea este o alegere care ne apartine cu adevarat, mai ales la noi, in Romania? Care ne sunt optiunile?
La aceste intrebari, precum si la alte temeri si framantari legate de nasterea si ingrijirea micutului, va incerca sa raspunda vocea expertilor Active Center, care ofera alternativa concreta la practicile clinice standard si al unor carti extraordinare, care ne invita sa ne deschidem inimile si sa ne asumam deplin statutul de fiinte constiente, complete, superbe, publicate de editura Cartile Elena Francisc.
Iata, de exemplu, legat de experienta nasterii, cartile celebrului medic obstetrician Michel Odent, Cezariana si Functiile Orgasmelor, in care autorul, dupa zeci de ani de practica medicala, ne ofera o viziune revolutionara asupra nasterii: nasterea este privita ca o a doua etapa a extazului uniunii erotice si ambele sunt integrate in contextul acelei energii cosmice pe care o numim iubire.
Intrarea este libera si sunt binevenite atat viitoarele mamici, cat si mamicile care au avut deja parte de experienta nasterii oricare le-a fost alegerea."
preluare de aici: http://www.facebook.com/profile.php?id=1383471477#!/event.php?eid=163359980358692
sâmbătă, 9 octombrie 2010
Purtaţi, alăptaţi, răsfăţaţi, frumoşi
....cam aşa aş descrie copiii prezenţi la sărbătoarea purtării copiilor! Mămici preocupate, tătici răbdători, bunici simpatice, gazda minunată au făcut schimb de impresii în ale purtatului în sling, wrap, manduca, mei-tai, în braţe.
Cristina Marin, organizatoarea evenimentului, ne-a primit cu drag, iar de emoţie ne-a încurcat simpatic numele celor ce urmau să ţină discursuri. Ra, cea cu scutece refolosibile, avea teribila plăcere de a umple un pahar cu apă şi de a ni-l oferi pentru a fi băut pe loc. Cred că golise un bidon deja, după care "a atentat" la sticla de apa a lui Darie, împreună cu Ada, pruncuţa lui Zoozie - demenţiale!
Ramona Roşu, fizio-kinetoterapeut ne-a vorbit despre corpul bebeluşului, poziţia lui în burtica mamei şi poziţia normală în care stă bebeluşul dupa ce iese din burtică - în nici un caz întins orizontal pe un pat cât mai tare, cum purtarea copiilor poate rezolva displazia de şold.
Claudia Necula, psiholog, ne-a readus în atenţie crearea ataşamentului mamă-copil prin contactul constant dintre ei.
Iar eu am vorbit despre alăptare şi purtare în braţe.
În rest, mămici dragi, copiii ce cresc de la o zi la alta, ieri îi ştiam bebeluşi, azi îi văd mergând, dar cel mai mult îmi plac atunci când îi văd cum se agaţă de sânul mamelor cu mânuţele lor mici şi trag de bluză sau cer insistent sau caută singuri, iar când dau de miraculosul lichid le citeşti pe chip liniştea şi satisfacţia! Inegalabil!
Aniela Petreanu, ca de obicei, alături de noi în susţinerea alăptării, cu adorabilul Carol şi cu soţul ei - mi se pare un tip.......super: poartă o pălărie la mai toate întâlnirile, tatuaje multe - am încercat eu dintr-o privire să le studiez dar nu am reuşit, alpinist şi un tată dornic să ştie cât mai multe despre crescutul copiilor!
Andreea Doinea, o proaspătă mămica simpatică foc şi pe care eu o admir pentru tenacitatea de care dă dovadă în a da piept cu cei apropiaţi şi a încerca să nu pună în aplicare sfaturile învechite, alăptează cu răbdare o prea scumpă fetiţă. Îi urez succes!
Zoozie tunsă şi pieptănată proaspăt (na' ...."invidioşilor" din evz că ştim să mergem şi la coafor!) - îi vine excelent - a venit cu familia, inclusiv cu soacra. Iar soţul ei a făcut un gest de apreciat: s-a reântors acasă pentru a lua laptele matern muls de Zoozie pentru Harry, minunea Didinuskăi.
Didinuska, draga mea, jos pălăria!Mă înclin în faţa ta! Femeia aceasta are o voinţă şi o ambiţie ieşită din comun: vrea să relacteze! Şi îi reuşeste de minune! Şi cu SNS-ul agăţat şi cu Harry tot timpul în braţe şi la sân...numa'- numa'de-ar realiza o producţie lactată care să-i satisfacă copilul conform nevoii lui! Singura ei problemă a rămas că Harry nu doreşte să sugă din sânul afectat (ea a avut o incizie pe sânul stâng!). Dar sunt sigură că vor reuşi! Mulţumesc mamelor ce au ajutat-o hrănindu-i copilul la pieptul lor! Un gest de mare fineţe şi altruism!
Iar marea mea surpriză au fost Mihaela şi Anastasia conduse de tăticul Anastasiei (mulţumesc pentru că aşa am putut să le cunosc şi fizic, nu numai virtual!). Mihaela este o mamă ce s-a oferit voluntar, pe e-mail, să mă ajute în traducerile realizate. Nu ştiu dacă aţi observat, dar am postat câteva traduceri ale ei. Munca intensă o are pentru site-ul La Leche League România, iar eu apreciez gestul ei (şi nu numai eu!). Anastasia e alăptată de peste 10 luni!
Muţumesc, Mihaela!
Codruţa este o viitoare mămică şi cumnata mea. Are o mare dorinţă de a se informa atât despre sarcină, cât şi despre alăptare. Dacă aţi născut în apă şi doriţi să îi împărtăşiţi din experienţa voastră lăsaţi un comentariu, nu strică!
MariaMirabela ne-a povestit despre cum vor începe noua lor viaţă, despre temerile ei şi cum va aborda. Iar Degeţica atunci când a intrat în sală avea pe buze un zâmbet larg ce a stârnit alte zâmbete pe toate chipurile prezente. Draga de ea....e minunată! Şi alăptată!
Au mai fost şi alte mămici drăguţe pe care nu le cunosc, dar le mulţumim pentru prezenţă!
Fotografiile nu pot fi reproduse decât cu acordul autoarei.
Cristina Marin, organizatoarea evenimentului, ne-a primit cu drag, iar de emoţie ne-a încurcat simpatic numele celor ce urmau să ţină discursuri. Ra, cea cu scutece refolosibile, avea teribila plăcere de a umple un pahar cu apă şi de a ni-l oferi pentru a fi băut pe loc. Cred că golise un bidon deja, după care "a atentat" la sticla de apa a lui Darie, împreună cu Ada, pruncuţa lui Zoozie - demenţiale!
Ramona Roşu, fizio-kinetoterapeut ne-a vorbit despre corpul bebeluşului, poziţia lui în burtica mamei şi poziţia normală în care stă bebeluşul dupa ce iese din burtică - în nici un caz întins orizontal pe un pat cât mai tare, cum purtarea copiilor poate rezolva displazia de şold.
Claudia Necula, psiholog, ne-a readus în atenţie crearea ataşamentului mamă-copil prin contactul constant dintre ei.
Iar eu am vorbit despre alăptare şi purtare în braţe.
În rest, mămici dragi, copiii ce cresc de la o zi la alta, ieri îi ştiam bebeluşi, azi îi văd mergând, dar cel mai mult îmi plac atunci când îi văd cum se agaţă de sânul mamelor cu mânuţele lor mici şi trag de bluză sau cer insistent sau caută singuri, iar când dau de miraculosul lichid le citeşti pe chip liniştea şi satisfacţia! Inegalabil!
Aniela Petreanu, ca de obicei, alături de noi în susţinerea alăptării, cu adorabilul Carol şi cu soţul ei - mi se pare un tip.......super: poartă o pălărie la mai toate întâlnirile, tatuaje multe - am încercat eu dintr-o privire să le studiez dar nu am reuşit, alpinist şi un tată dornic să ştie cât mai multe despre crescutul copiilor!
Andreea Doinea, o proaspătă mămica simpatică foc şi pe care eu o admir pentru tenacitatea de care dă dovadă în a da piept cu cei apropiaţi şi a încerca să nu pună în aplicare sfaturile învechite, alăptează cu răbdare o prea scumpă fetiţă. Îi urez succes!
Zoozie tunsă şi pieptănată proaspăt (na' ...."invidioşilor" din evz că ştim să mergem şi la coafor!) - îi vine excelent - a venit cu familia, inclusiv cu soacra. Iar soţul ei a făcut un gest de apreciat: s-a reântors acasă pentru a lua laptele matern muls de Zoozie pentru Harry, minunea Didinuskăi.
Didinuska, draga mea, jos pălăria!Mă înclin în faţa ta! Femeia aceasta are o voinţă şi o ambiţie ieşită din comun: vrea să relacteze! Şi îi reuşeste de minune! Şi cu SNS-ul agăţat şi cu Harry tot timpul în braţe şi la sân...numa'- numa'de-ar realiza o producţie lactată care să-i satisfacă copilul conform nevoii lui! Singura ei problemă a rămas că Harry nu doreşte să sugă din sânul afectat (ea a avut o incizie pe sânul stâng!). Dar sunt sigură că vor reuşi! Mulţumesc mamelor ce au ajutat-o hrănindu-i copilul la pieptul lor! Un gest de mare fineţe şi altruism!
Iar marea mea surpriză au fost Mihaela şi Anastasia conduse de tăticul Anastasiei (mulţumesc pentru că aşa am putut să le cunosc şi fizic, nu numai virtual!). Mihaela este o mamă ce s-a oferit voluntar, pe e-mail, să mă ajute în traducerile realizate. Nu ştiu dacă aţi observat, dar am postat câteva traduceri ale ei. Munca intensă o are pentru site-ul La Leche League România, iar eu apreciez gestul ei (şi nu numai eu!). Anastasia e alăptată de peste 10 luni!
Muţumesc, Mihaela!
Codruţa este o viitoare mămică şi cumnata mea. Are o mare dorinţă de a se informa atât despre sarcină, cât şi despre alăptare. Dacă aţi născut în apă şi doriţi să îi împărtăşiţi din experienţa voastră lăsaţi un comentariu, nu strică!
MariaMirabela ne-a povestit despre cum vor începe noua lor viaţă, despre temerile ei şi cum va aborda. Iar Degeţica atunci când a intrat în sală avea pe buze un zâmbet larg ce a stârnit alte zâmbete pe toate chipurile prezente. Draga de ea....e minunată! Şi alăptată!
Au mai fost şi alte mămici drăguţe pe care nu le cunosc, dar le mulţumim pentru prezenţă!
Fotografiile nu pot fi reproduse decât cu acordul autoarei.
vineri, 8 octombrie 2010
Sărbătorim purtatul în braţe
Mâine, 09.10.2010, ne vom plimba cu copiii în braţe pe blvd. Magheru - blvd. Dacia, începând cu ora 16. Staţia finală este centrul Pronatalita (aproape de P-ţa Spaniei, pe blvd. Dacia 103) unde vom împărtăşi experienţele în alăptare şi purtare.
Amănunte aici.
Dacă vă purtaţi copiii în Timişoara şi doriţi să sărbătoriţi, mergeţi în Parcul Botanic, sâmbătă, 9.10.2010, începând cu ora 10.30.
Informaţii la:
0722756799
0752579295
0743387470
Amănunte aici.
Dacă vă purtaţi copiii în Timişoara şi doriţi să sărbătoriţi, mergeţi în Parcul Botanic, sâmbătă, 9.10.2010, începând cu ora 10.30.
Informaţii la:
0722756799
0752579295
0743387470
joi, 7 octombrie 2010
De ce purtarea copiilor în braţe este controversată
-copilul se răsfaţă - e tipic pentru unii să gândească astfel.
-e necesar ca proaspeţii părinţi să îşi înveţe copiii să fie independenţi - mesajul vine adesea din partea familiei, prietenilor, vecinei, străinilor, colegilor de serviciu samd
-mama va avea dureri de spate, trebuie să se menajeze – mesaj transmis şi de Motrin.
-copilul se va lenevi şi nu va mai dori să umble pe propriile picioare – cum a devenit omenirea „mergătoare” strămoşii noştrii fiind purtaţi în braţe? În estul Asiei copiii sunt purtaţi în sling sau pouch fiind o practică acceptată şi demonstrată de-a lungul timpului. Copiii japonezi oare nu se joacă sau nu merg?
Ţineţi-vă copiii aproape! Înainte de a realiza, ei vor fi deja la şcoală!
Nu pierdeţi prea mult din timpul şi energia voastră pentru a explica punctul de vedere evolutiv, emoţional şi ştiinţific de părinte ataşat faţă de cineva care încă mai crede că poţi strica un copil dacă îl ţii aproape şi răspunzi nevoilor lui.
miercuri, 6 octombrie 2010
Săptămâna internaţională a purtării copiilor, 2010
Să continuăm să ne purtăm (în braţe) copiii, oricând, oriunde. Alăptarea se realizează în societatea actuală numai de către mamă, dar purtatul copiilor se poate realiza de către oricine - fie că alăptează, fie că nu.
Contactul mamă-copil prin purtare ajută activitatea hormonală să funcţioneze bine, "trezeşte" oxitocina care la rândul ei pune în mişcare laptele matern stimulând prolactina să producă mai mult lapte matern. Un deosebit ciclu cerere-ofertă!
Bucuraţi-vă de clipele minunate petrecute cu copilul în braţe. Trăiţi-le intens! Doar o perioadă scurtă de timp vor fi, apoi devin amintiri ....şi mai plăcute. De neuitat!
Contactul mamă-copil prin purtare ajută activitatea hormonală să funcţioneze bine, "trezeşte" oxitocina care la rândul ei pune în mişcare laptele matern stimulând prolactina să producă mai mult lapte matern. Un deosebit ciclu cerere-ofertă!
Bucuraţi-vă de clipele minunate petrecute cu copilul în braţe. Trăiţi-le intens! Doar o perioadă scurtă de timp vor fi, apoi devin amintiri ....şi mai plăcute. De neuitat!
sâmbătă, 2 octombrie 2010
Copii alăptaţi şi purtaţi la marea provocare a alăptării
Se pare ca vremea a ţinut cu noi, chiar dacă pe la ora 11 fără ceva simţeam cum frigul mă cam strângea şi mă gândeam căte mame sunt disponibile să-şi aducă bebeluşul în parc pe frigul acesta venit brusc. Totuşi toamna se anunţa frumoasă (cum cineva drag spunea într-o conversaţie), călduţă şi cu minunăţia de culori. Şi până la urmă, pe acest fond am stat în parcul Izvor mai mult decât planificasem. De ce? Pentru că participarea a fost numeroasă, aprox. 25 de mămici cu copii şi tătici dornice să discutăm despre alăptare. Subiectele au fost numeroase: alăptarea şi diversificarea, greva suptului, relactaţia, scaunul unui bebeluş alăptat, SNS, sling, rănirea mameloanelor, poziţia la sân a copilului, sarcina şi naşterea, scutece refolosibile, manduca.
Ne-au bucurat cu prezenţa Aniela Pietreanu - mai frumoasă şi mai dornică de a-şi împărtăşi experienţa şi altor mămici, Soranei Mureşan de la Pro-mama (mi-a dezvăluit că acum 2 ani a relactat!), ziariştii de la Evenimentul Zilei (urmăriţi ziarul poate-poate ne vedeţi!,Dahnah, Adelle, Mediocra, 3FamilyGuys, Didinuska, qbebe.ro, Raluca - mami de Ştefan şi Adina, medicul pediatru Ilinca Tranulis, Marillys, Codruţa, Cătălina, Monica, Anca,Daniela, Mihaela, Monica, Laura, Andreea, Ruxandra, Daniela, Ioana, Corina, Rodica şi însoţitorii - sper să nu fi uitat pe nimeni.
Toate cuvintele de apreciere către cei prezenţi, mii de mulţumiri. Ştiu că fără prezenţa mămicilor munca mea nu ar avea valoare! Iar fără susţinerea băieţilor mei dragi nu aş fi făcut faţă!
MULŢUMESC!
Şi nu contează ce loc vom ocupa în ierarhia mondială, contează că am mai făcut un mic pas în promovarea laptelui matern. Cel mai bun lapte pentru a da startul în viaţă!
Fotografiile pot fi reproduse doar cu acordul autorului.
LE: Iată că a apărut şi articolul din Evenimentul zilei (imi displace "alăptatul la sân", eu folosesc alăptarea, in fine): http://www.evz.ro/detalii/stiri/mamicile-din-capitala-au-militat-pentru-alaptatul-la-san-907802.html
Ne-au bucurat cu prezenţa Aniela Pietreanu - mai frumoasă şi mai dornică de a-şi împărtăşi experienţa şi altor mămici, Soranei Mureşan de la Pro-mama (mi-a dezvăluit că acum 2 ani a relactat!), ziariştii de la Evenimentul Zilei (urmăriţi ziarul poate-poate ne vedeţi!,Dahnah, Adelle, Mediocra, 3FamilyGuys, Didinuska, qbebe.ro, Raluca - mami de Ştefan şi Adina, medicul pediatru Ilinca Tranulis, Marillys, Codruţa, Cătălina, Monica, Anca,Daniela, Mihaela, Monica, Laura, Andreea, Ruxandra, Daniela, Ioana, Corina, Rodica şi însoţitorii - sper să nu fi uitat pe nimeni.
Toate cuvintele de apreciere către cei prezenţi, mii de mulţumiri. Ştiu că fără prezenţa mămicilor munca mea nu ar avea valoare! Iar fără susţinerea băieţilor mei dragi nu aş fi făcut faţă!
MULŢUMESC!
Şi nu contează ce loc vom ocupa în ierarhia mondială, contează că am mai făcut un mic pas în promovarea laptelui matern. Cel mai bun lapte pentru a da startul în viaţă!
Fotografiile pot fi reproduse doar cu acordul autorului.
LE: Iată că a apărut şi articolul din Evenimentul zilei (imi displace "alăptatul la sân", eu folosesc alăptarea, in fine): http://www.evz.ro/detalii/stiri/mamicile-din-capitala-au-militat-pentru-alaptatul-la-san-907802.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)