Postarea "Mami, alăptează-mă!" luna ianuarie 2012 - Alăptarea în tandem

Alăptarea în tandem reprezintă un subiect tabu în România. Dar, din fericire, există un procent de mame care o practică. Unele au ales să dezvăluie minunăția alăptării în tandem. Dacă una dintre aceste experiențe v-a impresionat vă rog să-i acordați votul pentru a câștiga un premiu natural, homemade, preparat de specialiștii de la fii-frumoasă.

Nela ne destăinuie o parte din gândurile pentru Ana.

Sakura, de printre nori, consideră că nothing else matters.

Ionela s-a încumetat să scrie despre alăptarea în tandem.

Andreea V. a transmis povestea lor prin e-mail cu permisiunea de a fi postată:

"Sincer nici cu stiu cum sa incep ... Alaptarea in sine e un sentiment incredibil de frumos si cele care nu au alaptat din diverse motive nu stiu ce pierd!

Inca dinainte sa nasc prima data stiam ca o sa alaptez. Nu mi-am pus absolut niciodata problema ca nu voi avea lapte. Am stiut, de asemenea, ca voi alapta mult timp si nu doar pentru cateva luni, cum fac foarte multe mamici. Probabil ca la aceasta a contribuit si faptul ca mama mea ne-a alaptat pe mine si pe fratele meu timp de cate 1 an jumatate, ceea ce acum 30 de ani era 'o rusine'! Nu inteleg de ce unii sunt impotriva unui lucru atat de normal, natural, frumos si sanatos.

Intre fetitele mele e o diferenta de 2ani si 1 luna. La noi alaptarea a luat o noua 'semnificatie' in momentul in care am ramas insarcinata din nou, cu Emma, si nu am vrut sa renunt la o alapta pe Carla!

Cate comentarii am putut auzi si pe parcursul sarcinii cu Emma :'vai, dar ii faci rau bebelusului din burta si nu se dezvolta cum trebuie', "vai dar e mare carla si nu vei avea lapte la bebelus!". Cu ajutorul lui Rox am obtinut foarte multe informatii legate de alaptare inca de la prima sarcina. Nu mi-a fost frica deloc, decat poate, la un moment dat dar, imi era frica sa nu renunte Carla la supt pe parcursul sarcinii cu Emma.

Eu vreau sa merg pe autointarcare, indiferent peste cate luni sau cati ani s-ar intampla asta!

Alaptarea in tandem pentru noi, e ceva minunat si incredibil! Fetele mele sunt foarte apropiate! Inca de la inceput, de cand avea Emma cateva zile, Carla a inteles la cei 2 anisori pe care ii avea atunci ca surioara ei nu e o rivala! Asa ca, atunci cand o alaptam pe Emma stand intinsa langa ea (pentru ca altfel nu aveam cum), Carla se punea in genunchi, astfel incat sa ajunga si ea la celalalt san. Imi era mai mare dragul sa le vad asa, sa o vad pe Carla mangaind-o pe surioara ei in timp ce se hranea de la pieptul meu. Nu zice nimeni ca e 'floare la ureche' alaptarea in tandem, dar.... merita! Merita sa-ti vezi copii zambind si prinzandu-se de manute in timp ce mananca de la pieptul tau.

Sunt niste trairi si senzatii minunate, incredibile si imposibil de descris in cuvinte. Inca de la inceput Carla, daca o auzea noaptea pe Emma scancind un pic, in timp ce manca ea, zicea:"mami, intoarce-te la Emma", cum renunta draga de ea la san in favoarea surorii ei mai mici!

Noi suntem si adepti ai cosleeping-ului. Asta inseamna ca eu dorm intre fetele mele si noaptea le alaptez care dupa cum cere! Poate pare cam mult: alaptare la cerere, alaptare in tandem, cosleeping si imi si port copiii in wrap, sling si a altor mijloace de genul acesta.

Nu e mult zic eu! Nimic nu e prea mult cand vine vorba de printesele mele. Din contra ma bucur enorm ca pot sa le ofer asa multe! Informatia e totul!!

Un avantaj al alaptarii in tandem: daca ti se "impietresc" sanii are cine sa-ti desfunde canalele
.
Am fost cu fetele dupa mine la controlul care trebuia sa-l fac la 6 luni dupa nastere! Fetele au facut scandal(ramasesera cu al meu sot in masina) si a venit in spital cu ele dupa mine. La un moment dat, il vede o asistenta si sare pe mine: "sunt ale tale? amandoua?" "da" zic eu, iar ea : "dar de ce ai venit cu ele? de ce nu le-ai lasat acasa?" Eu, luata prin surprindere ca nu ma asteptam sa doara pe careva "capul" de ce car eu fetele dupa mine, am zis timid "pai cum sa le las ca nu stau fara mine si doar alaptez".......si asistenta: "pai cum? pai ce, cu sticla cu biberonul! ce, nu??" si am zis: "nuuuu!" s-a uitat lung la mine si m-a intrebat "pai cat are? ", zic "7 luni" si se uita ciudat la mine! Ce fața ar fi facut de ii spuneam ca si cealalta fata care era in fata ei de 2 ani si 8 luni e alaptata?? Nici nu vreau sa-mi imaginez! De cand a ajuns alaptarea o rusine, chiar nu stiu! Eu oricum o sa le alaptez cat timp vor vrea ele, indiferent daca asta presupune pana la "5 ani" cum scria Crisalida in postarea ei.
Si faza de azi, pentru ca ziua de ieri a fost cu agitatie mare, plansete, in special ale Carlei: " vreau la mami", "vreau tzitzi" ceea ce face de obicei, s-a lasat cu un supt al Carlei din sanul pe care i-l ofeream de obicei Emmei. Rezultatul l-am avut azi dimineata: mi s-au infundat canalele... "avantajul" de care scriam este ca ii explicam Carlutei sa aiba grija cum mananca din sanul acela(intamplator ceruse sa manance) ca ma doare. Si m-a prins frumos cu manutele si a zis: "te ajut eu mami, te ajut eu!". Draga de ea....

Nu as renunta pentru nimic in lume la alaptarea in tandem indiferent cate comentarii rautacioase si aberatii o sa mai aud! Fetele mele sunt mai importante decat orice."