Lapte matern de vedetă (I)

Sunt mame, dar în acelaşi timp au şi o carieră de succes în lumea artistică. Unele dintre ele au ales să alăpteze şi au făcut-o cu succes. Pot fi ele modele pentru viitoarele mame pentru ca acestea să poată face o alegere ce este benefică copilului?

Charlotte Church - 23 ani, cântăreaţă, mamă a doi copii, născuţi acasă, alăptaţi. Nu vrea să ţină prelegeri despre alăptare, dar nu îşi putea imagina că nu va alăpta. "Cred că este ridicol să poţi şi să nu vrei să alăptezi", declara Charlotte.




Christina Aguilera - 27 ani, cântăreaţă, mamă a unui băiat, a glumit pe seama dimensiunea sânilor ei după naştere. Ea admite că alăptarea a ajutat-o să dea jos o parte din kilogramele acumulate în timpul sarcinii. Implantul de silicon nu a determinat-o să NU alăpteze.
Ea a mărturisit că nu s-a ferit să alăpteze şi îi cânta mereu copilului ei ca să-l facă să adoarmă.



Naomi Watts - 40 ani, actriţă, mamă a 2 băieţi. În ianuarie 2009, imediat după naşterea celui de-al doilea băiat, declară: "Alăptez!".
A recunoscut că alăptarea a ajutat-o să dea repede jos kilogramele acumulate în sarcină.



Nicole Richie - 28 ani, actriţă, fata adoptivă a lui Lionel Richie, renumită pentru problemele ei de alimentaţie (anorexie, bulimie), mamă a 2 copii: o fată şi un băiat.
Pe timpul alăptării alimentaţia ei a devenit raţională din motive întemeiate: fetiţa ei era sensibilă la unele alimente. "A trebuit să renunţ la lapte, la roşii şi la salată. Crezi că trebuie să renunţi la toate când eşti însărcinată, dar, de fapt, asta se întâmplă atunci când alăptezi", declara Nicole.



Salma Hayek - 43 ani, actriţă, mama unei fetiţe de 2 ani, a creat vâlvă atunci când a susţinut, în emisiunea lui Oprah, că pierderea în greutate datorită alăptării este un mit: "Este o minciună - nu este adevărat. Cu câteva excepţii, singurul motiv pentru care femeile dau jos nişte kilograme când alăptează este faptul că nu mănâncă şi mai şi alăptează. Iar acest lucru nu este bun pentru copil."
Şi un gest teribil de frumos şi uman(înclin să gândesc că l-a făcut pentru că aşa a simţit şi nu doar pentru imaginea UNICEF): actriţa a alăptat un copil african în timpul unei călătorii pe care a făcut-o în Sierra Leone, în septembrie 2008, în calitate de purtător de cuvânt al unei campanii realizate de UNICEF.



Eva Herzigova - 36 ani, model, după 7 săptămâni de la naşterea fiului ei George, a apărut în mai multe fotografii, inclusiv în care îşi alăptează bebeluşul. Ea declara: "îl alăptez pe George pentru a construi o puternică relaţie cu el. Acum am cu 5 kilograme mai mult decât înainte de sarcină şi cea mai mare parte a acestui surplus pare să se afle în sâni mei!. Mi-ar plăcea să păstrez greutatea în plus exact în acest loc! Încerc să mănânc cât mai multe alimente grase, deoarece cred că acest lucru este benefic pentru laptele meu."



Halle Berry - 42 ani, actriţă, şi-a alăptat fetiţa, Nahla Ariela Aubry, dar s-a şi mândrit cu dimensiunea sânilor ei post-natali, apărând după 6 săptămâni de la naştere cu o rochie gen leopard care îi scotea în evidenţă.



Monica Belluci - 44 ani, actriţă, căsătorită din 1999 cu actorul francez Vincent Cassel, mama unei fetiţe: Deva.
"Copiii îţi "fură" somnul. Nu am dormit timp de doi ani. Am alăptat-o nouă luni de zile. Dar am fost atât de fericită să devin mamă, încât nu mă deranjează nici un sacrificiu".

Helena Bonham Carter - 43 ani, actriţă, mamă a doi copii, recunoaşte că adoră să alăpteze, pe primul copil l-a alăptat până la vârsta de 4 ani. La patru luni după a doua naştere, ea declară: "ştii că îi faci copilului un mare bine. După ce am avut atât de mult timp grijă de sâni mei, este bine de ştiut că ei există cu un scop."



Gwen Stefani - 40 ani, cântăreaţă, mamă a 2 copii, ea nu avea nicio îndoială că va alăpta din nou: "Iubesc gândul că sunt o persoană specială şi că alăptez. Eu sunt văcuţa care dă lapte! Teoria mea este că alăptarea îţi dă puteri supraomeneşti. Cum altfel aş putea să fac toate aceste lucruri când de obicei sunt dependentă de somn?"



Jessica Alba - 28 ani, actriţă, mamă unei fetiţe, Honor Marie Warren, a a vut parte de o naştere prin hipnoză, după care şi-a alăptat fetiţa. În timpul sarcinii, somnul actriţei era tulburat de gândurile terifiante despre alăptare. Era speriată că nu va putea alăpta.



Jennifer Garner - 37 ani, actriţă, şi-a alăptat fiica timp de 14 luni; a spus că alăptarea i-a adus pace în suflet şi sentimentul că are un scop în viaţă.



Catherine Zeta-Jones - 40 ani, actriţă, a vorbit deschis despre cât de mult îi place să-şi alăpteze fiul Dylan Michael. "Am de gând să fac asta cât de mult pot", a declarat ea. Există ceva foarte intim în alăptare. Acea oră sau cele 45 de minute sunt pur şi simplu minunate. Să ai o astfel de legătura şi să ştii că micuţul primeşte anticorpii de care are nevoie este minunat."



Angelina Jolie - 34 ani, actriţa, a subliniat că alăptarea şi creşterea celor şase copii au fost metodele cele mai eficiente de a scăpa de kilogramele în plus.
Alăptarea gemenilor nu a fost chiar uşoară. Actriţa a spus că economiseşte mult timp alăptându-şi simultan gemenii. "E mult mai greu decât scrie în cărţi. E nevoie de multă forţă şi trebuie să ştii o priză din fotbalul american ca să-ţi iasă", a declarat pentru GMTV.



Marcia Cross - 46 ani, starul din "Neveste Disperate" a spus că abilitatea ei de a-şi alăpta simultan fiicele gemene, Eden şi Savannah, este o mare realizare, adăugând "Nu e ca şi cum aş găti!. E ca şi cum aş face cea mai bună mâncare din lume." Deşi nu a fost deloc simplu să o facă, actriţa s-a bucurat de timpul petrecut alăptându-şi copiii. Lui Eden i-a fost greu să apuce bine sânul, dar alăptarea a fost lucrul cel mai minunat, atât de frumos, atât de dulce şi de intim. A trebuit să mă opresc atunci când Eden şi Savannah aveau patru luni şi să mă întorc la muncă."



Julia Roberts - 42 ani, actriţă, şi-a alăptat bebeluşii gemeni Phinnaeus şi Hazel.




Cynthis Watros - 41 ani, actriţă în serialul "Lost", şi-a alăptat fiicele gemene, Emma şi Sadie, care au acum 9 ani. Ea a declarat: "Îmi privesc corpul altfel acum decât înainte. Am altă părere despre sânii mei. Înainte, îmi cumpărăm un sutien grozav în care ei arătau minunat. Acum mă uit la ei şi încă mă gândesc că sunt nişte sâni, sunt sânii mei, arată grozav, dar este uimitor şi că pot hrăni cu ei fiinţe umane."



Courtney Cox - 46 ani, actriţă, a alăptat peste un an de zile. "Alăptarea este cel mai bun lucru pe care îl poţi face pentru bebeluş. Am avut nevoie de perseverenţă în primele săptămâni deoarece fiica mea nu apucă bine sânul şi era foarte dureros pentru mine; dar sunt fericită că nu am renunţat, pentru că acum nu numai că am o legătură specială cu copilul meu, dar acum alăptarea îmi este uşoară şi în plus este extrem de sănătoasă.", declara actriţa.



Heidi Klum - 36 ani, manechin, mamă a 4 copii, soţia lui Seal, a născut în noiembrie 2009. "În momentul de faţă Lou are nevoie de mine enorm. Nu numai din cauză că o alăptez, ci şi pentru că ea trebuie să fie aproape de mamă. Va dormi acum, cu noi, în dormitorul nostru - la fel cum au făcut şi fraţii ei. Este mai uşor pe timp de noapte, dacă îi este foame", declara super-modelul.

Alte ornamente

...de pus in bradul de Craciun!


Simbolul international al alaptarii si simbolul international al integritatii genitale.

Sursa:http://drmomma.blogspot.com/2009/12/lactivistintactivist-christmas.html

N-aş fi crezut că există ornamente de brad care să reprezinte alăptarea. La o simplă căutare pe internet am găsit blogul unei mame care este casnică şi creşte 2 fetiţe. Ornamentul este hand-made şi reprezintă o mamă care alăptează.
Deci, cine doreşte, cu puţină argilă, apă şi vopsea sau cu celebrul amestec apă, faină, sare (în anumite cantităţi şi apoi la cuptor), poate crea un astfel de ornament. Ornament ce poate fi oferit cadou sau poate fi pus în bradul de Crăciun.


*********************************

Iată şi Crăciunul că bate la uşă!Aşa repede? Hm.....!Si mai sunt câteva zile şi se încheie anul? Wow! Când a trecut?

*********************************

Să simţiţi din plin sărbătorile iernii alături de cei dragi. Să le trăiţi intens, fiecare clipă să lase o urmă de bucurie. Să vă priviţi copilul/copii cum se bucură de darurile de sub brad. Să simţiţi miros de cozonac sau scorţişoară. Să ieşiţi la aer, iar zgomotul zăpezii de sub ghete să-l ascultaţi cu urechea ciulită, doar el să domine liniştea iernii.
Să fiţi sănătoşi şi fericiţi!

Substanţe chimice din teflon găsite în laptele matern

Produsele chimice utilizate pentru a fabrica teflonul, vasele pentru gătit şi ţesăturile rezistente la pete se răspândesc în întreaga lume şi apar în locuri surprinzătoare, începând cu fauna sălbatică şi terminând cu aprovizionarea cu apă potabilă. O echipă de cercetători, incluzând-o şi pe Kathleen Arcaro de la Universitatea din Massachusetts Amherst, a găsit aceste eşantioane suspectate ca fiind cancerigene în laptele uman de la mamele care alăptează din Massachusetts.

"Compuşii Perfluorinati sau PFC sunt găsiti în sângele nostru, inclusiv în sângele nou-născuţilor, dar acesta este primul studiu din SUA care a arătat apariţia acestora în laptele matern", spune Arcaro, un profesor din cadrul Departamentului de Ştiinţe veterinare şi animale. "Prin alăptare nu se expun copiii la o doză care să depăşească limitele recomandate, dar laptele matern ar trebui să fie considerat ca fiind o sursă suplimentară de PFC atunci când se stabileşte expunerea totală a unui copil."

Laptele matern a fost colectat pentru o parte în curs de desfăşurare a studiului lui Arcaro: examinarea legăturii dintre expunerile la mediu şi riscul de cancer mamar. Analizele chimice au fost efectuate în laboratorul din Kuruntachalam Kannan, New York State Department of Health. Rezultatele sunt programate pentru a fi publicate în “Environmental Science and Technology“. Această cercetare a fost susţinută de “Centers for Disease Control and Prevention and the National Institute of Environmental Health Sciences”.

Mostrele de lapte au fost colectate în anul 2004, de la 45 mame care alăptau, din Massachusetts şi s-au analizat 9 tipuri diferite de PFC. Perfluoroctan-sulfonat (PFOS), utilizat pentru a face ţesăturile rezistente la pete, a fost găsit în cea mai mare concentraţie în laptele matern, urmat de acidul perfluoro-octanoic (PFOA), utilizat pentru vasele de teflon. În medie, fiecare litru de lapte cuprinde 131 miliarde/gram de PFOS şi 44 miliarde/gram de PFOA. Cantitatea de PFC pe care sugarii ar consuma-o în fiecare zi nu depăşeste doza totală zilnică admisă de U.K. Food Standards Agency Committee on Toxicology, care s-a bazat pe o analiză a studiilor curente de toxicologie.

Arcaro avertizează că aportul recomandat de PFC bazat pe valorile zilnice totale ar trebui să fie interpretat cu precauţie, deoarece nu există un consens asupra acestor valori care sunt derivate din studiile pe rozătoare. Mamele trebuie să compare, de asemenea, riscurile alăptării cu beneficiile, care includ o mai bună nutriţie şi o mai bună dezvoltare a sistemului imunitar şi de apărare împotriva infecţiilor a copilului.

Laptele matern a fost pentru prima dată studiat pentru a vedea cum concentraţiile de PFC se schimbă în timp. Concentraţiilor totale de PFC şi concentraţia de PFOS au crescut în primele şase luni de aăptare. "Acest lucru poate fi legat de creşterea ingestiei de alimente de către mamă pentru a răspunde cerinţelor de energie pentru alăptare, precum şi schimbările din dieta mamei care alăptează", spune Arcaro. "Într-un studiu canadian a fost demonstrat că dieta contribuie cu 61% la aportul zilnic total de PFC al unei persoane."

Surse de PFC includ ambalajele rezistente la grăsime, cum ar fi pungile de floricele pentru microunde şi cutiile de pizza, precum şi peştii şi alte animale care conţin aceste substanţe chimice. Expunerea poate veni, de asemenea, de la produse de îngrijire personală, inclusiv aţă dentară şi sampon.

PFC-urile sunt substanţe chimice persistente care pot rezista în mediu şi în corpul uman ani de zile, fără a fi distruse. Mai multe studii au arătat prezenţa lor în sângele nou-născuţilor colectat imediat după naştere şi la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani, care au avut niveluri sanguine similare cu cele găsite la adulţi.

Aceste studii au condus echipa către o investigatie a alăptării ca o sursă de PFC, informaţii care vor fi necesare pentru a determina sursele şi magnitudinea de expunere la sugari şi copii şi dacă PFC are un efect asupra naşterii.

Sursa

Alăptarea – mici sfaturi pentru proaspetele mămici

Înarmată cu cunoştinţe corecte, atât pentru mamă cât şi pentru copil, alăptarea ar trebui să fie o plăcere şi va oferi copilului un start sănătos în viaţă cu siguranţă. Nu contează cât de atractiv sunt ambalate formulele de lapte praf pentru sugari şi cum sunt comercializate, nimic fabricat artificial de către om nu va fi la fel ca laptele matern care ajută la clădirea sistemului imunitar şi are proprietăţi care dezvoltă optim creierul în mod natural. Unele mame luptă un pic la început pentru a obţine o ataşare corectă la sân a copilului sau îşi fac griji deoarece se pare că bebeluşul nu îşi ia suficient lapte, mamele solicită ajutor dacă este necesar şi perseverează, în general, astfel încât atât mama, cât şi copilul gasesc solutia si intra într-o rutina fericita. Alăptarea este cel mai bun cadou pe care o mama i-l poate oferi copilului.

Laptele matern este cel mai bun

Multe mame sunt îngrijorate de faptul că nu vor fi capabile să producă lapte suficient pentru copil. Trei până la patru zile după naştere, corpul unei femei stimulează o creştere a producţiei de lapte. Sânii vor produce un lapte mai apos, de culoare galbenă numit colostru. Colostrul este plin de anticorpi şi de imunoglobuline care oferă protecţie pentru nou-născuţi împotriva bacteriilor şi viruşilor.
Începeţi alăptarea imediat dupa naştere, astfel încât copilul să poată beneficia din plin de această "imunizare" naturală.

În jumătate de oră după naştere, reflexul de supt al copilului este foarte puternic, făcând acest moment ideal pentru a începe alăptarea.

O nutriţie corectă în timpul sarcinii

Alăptarea înseamnă că organismul unei femei preia cererile alimentare ale altei fiinţe umane care este ……….mică. Ca şi în timpul sarcinii, în perioada de lactaţie produsele alimentare suplimentare pot fi consumate, dar nu faceţi greşeala de a vă supra-alimenta, mai ales cu produse alimentare nesănătoase.

Acum este momentul să fiţi deosebit de atentă la ce mâncaţi, să aveţi o dietă echilibrată care include o mulţime de fructe ecologice (de preferat) şi legume proaspete, cereale integrale, legume şi peşte. Mâncarea de tip junk şi produsele zaharoase ar trebui să fie eliminate. Alcoolul ar trebui să fie consumat cu moderaţie sau deloc. Fiţi foarte atentă la ce medicamente luaţi în acest timp, deoarece trece foarte uşor în laptele matern.

Unele mame sunt îngrozite că au luat în greutate în timpul sarcinii şi sunt hotărâte să piardă din kiligramele în plus cât mai curând posibil după naştere. O mamă care merge pe o dietă strictă de reducere a greutăţii sau face exerciţii fizice riguroase pentru a pierde rapid în greutate după naştere, are o probabilitate mai mare să nu producă lapte suficient pentru nevoile copilului ei.

Studiile au demonstrat că femeile care alăptează au tendinţa de a pierde în greutate mai rapid decât cele care îsi hranesc copiii cu formulă de lapte praf. Într-un studiu asupra mamelor care alăptează s-a arătat că au revenit la greutatea lor de dinainte de sarcină dupa şase luni, în timp ce mamele care au oferit lapte praf nu au pierdut în greutate.
Procesul alăptării face ca uterul să se micşoreze mai rapid, să revină la dimensiunile dinainte de sarcină.

Sursa

Alăptarea poate reduce obezitatea infantilă

Potrivit unui studiu condus de un cercetător de la Universitatea din Carolina de Sud hrănirea la sân a copiilor poate reduce riscul de obezitate, chiar dacă mama este obeză, sau de diabet.

“Constatările contrazic un alt studiu de mai mică amploare care a arătat că acei copii care au fost alăptaţi de către mame cu diabet zaharat au toleranţa scăzută la glucoză, un precursor al diabetului zaharat, şi câştigă excesiv în greutate”, a declarat Dr. Elizabeth Mayer-Davis, de la Universitatea din Carolina de Sud, cercetător principal al studiului în care au fost implicaţi şi oameni de ştiinţă de la Universitatea Harvard şi Brigham şi de la Spitalul pentru femei din Boston.

"În contrast cu studiul de mai devreme, noi am fost capabili să includem în studiul nostru mamele care nu au avut diabet zaharat, precum şi pe cele care au avut, iar dimensiunea eşantionului nostru a fost semnificativ mai mare," a spus Mayer-Davis.

"Studiul vine într-un moment în care naţiunea se luptă cu o “epidemie” de copii şi adulţi supraponderali şi obezi", a spus ea. "Obezitatea este unul dintre factorii de risc care duce la diabet de tip 2 şi acest studiu subliniază importanţa alăptării pentru a reduce riscul de obezitate în copilărie."

Studiul a fost realizat la Şcoala de Sănătate Publica Harvard şi a inclus peste 15.000 de băieţi şi fete cu vârsta cuprinsă între 9 şi 14 ani. Cercetătorii au descoperit a fost mai puţin probabil ca cei care au fost alăptaţi în timpul primului an de viaţă să devină obezi la vârste mai mari, indiferent dacă mamele lor au fost supraponderale sau cu diabet.

Cercetătorii sunt de părere că există mai multe motive pentru care ar fi mai puţin probabil ca bebeluşii hrăniţi la sân să devină supraponderali. Femeile care alăptează pot să răspundă mai repede la plânsul natural al copilului pentru foame. Copiii alăptaţi, de asemenea, pot să se oprească din mâncat atunci când sunt sătui, spre deosebire de copiii hrăniţi cu biberonul care primesc o anumită cantitate de formulă de lapte praf şi sunt încurajaţi să termine tot ceea ce este în biberon. Şi compoziţia nutriţională a laptelui matern este diferită de formula de lapte praf: se schimbă în timp ce sugarul este alăptat. Răspunsul biologic al sugarului la laptele matern poate avea mai târziu un impact asupra riscului de a lua în exces în greutate, a spus Mayer-Davis.

"Alăptarea poate duce copiii pe o pistă sănătoasa în viaţă, în special atunci când familia continuă cu o alimentaţie bună şi cu o activitate fizică regulată, ca parte din stilul lor de viata", a spus ea.

Mayer-Davis a spus că studiul punctează importanţa încurajării hrănirii la sân, mai ales în familiile cu istoric de obezitate, diabet zaharat şi a altor factori de sănătate cum ar fi hipertensiunea arterială şi bolile cardiovasculare.

"Prin încurajarea hrănirii la sân ne gândim şi la încurajarea venită de la medici, asistenţi medicali şi alţi furnizori de servicii medicale", a spus ea. "Dar, de asemenea, este extrem de important suportul din partea membrilor familiei, prietenilor şi angajatorilor care pot face locuri special amenajate pentru femeile care au nevoie de timp pentru a utiliza pompele de sân".

Studiul a fost sprijinit cu fonduri de la National Institutes of Health.

Sursa: Universitatea din Carolina de Sud
http://www.naturalnews.com/021117_obesity_childhood_obesity_diabetes. Html

Celule stem descoperite în laptele matern

Cel mai recent indicator că laptele matern este mult mai mult decât furnizare de hrană pentru nevoile fizice ale unui copil a venit recent când Dr. Mark Cregan, un biolog molecular de la Universitatea din Australia de Vest, a descoperit celule stem în laptele matern. Nu numai că această revelaţie este foarte interesantă, dar dr. Cregan speră că aceasta este prima descoperire dintre viitoarele descoperiri referitoare la calităţile laptelui matern.

"Deja ştim că laptele matern îndeplineşte nevoile nutriţionale ale copiilor, dar suntem doar la început să înţelegem că acesta îndeplineşte, probabil, multe alte funcţii," a spus recent dr. Cregan. El crede că laptele matern preia de la placenta, la naştere, funcţii pentru toate nevoile genetice de dezvoltare ale unui copil. "Acestea setează copilul spre dezvoltarea perfectă", a declarat dr. Cregan.
A fost deja stabilit că bebeluşii alăptaţi au un vârf al IQ-ul peste copiii hrăniţi cu formula. Există, de asemenea, o serie de stimuli ai sistemului imunitar pe care un copil îi primeşte atunci când e alăptat. Oamenii de ştiinţă îşi menţin părerea că aceste beneficii de sănătate le va avea copilul pe tot parcursul vieţii.

Mesajul dr.Cregan este clar. "Ideea este că multe mame văd laptele praf ca fiind identic cu laptele matern, că arata la fel şi, astfel, trebuie să fie la fel. Dar acum ştim că sunt destul de diferite şi o mulţime de efecte ale laptelui matern comparative cu cele ale formulei de lapte praf au devenit evidente timp de decenii. Companiile producătoare de formula de lapte praf s-au concentrat pe potrivirea calităţile nutriţionale, să fie ca ale laptelui matern, dar niciodată nu poate formula de lapte praf să ofere orientările de dezvoltare", spune el.

Dr. Cregan a primit titlul de doctor la Universitatea din Australia de Vest, e specializat în compoziţia celulară a laptelui matern. Dr. Cregan s-a focusat pe compoziţia celulară a laptelui matern în relaţie cu sinteza laptelui, îndepărtarea laptelui şi dificultăţile potenţiale în alăptare, precum şi utilizarea potenţială a laptele matern în cercetarea cancerului mamar.

Echipa sa de cercetare a colectat o cultură de celule din laptele matern, iar rezultatul a fost pozitiv pentru marker-ul de celule stem. O altă analiză a arătat că celulele ar putea fi "reprogramate" pentru a se modela pe multe tipuri de ţesut uman.

În plus, celulele imunitare găsite în laptele matern au demonstrat că pot supravieţui procesului digestiv al copilului şi, eventual, ar putea fi folosite pentru a oferi o metodă de dezvoltare a obiectivelor de a cuceri anumite bacterii şi viruşi.

Dr. Cregan, recent, a prezentat concluziile sale către 200 de experţi, lideri mondiali în domeniu. El a afirmat: "am arătat că aceste celule au toate caracteristicile fizice ale celulelor stem. Următorul pas este de a vedea dacă acestea se comportă ca celulele stem." Dacă acest lucru se constată, atunci celulele stem din laptele matern vor oferi ştiinţei o metodă etică de recoltare pentru cercetare.

Sursa
Sursa foto

Alăptarea reduce riscul de poliartrită reumatoidă pentru mame

Femeile pot reduce riscul de a suferi de poliartrită reumatoidă cu 50 % dacă alăptează timp de un an sau mai mult, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Spitalul Universitar Malmo, Suedia şi publicat în "Annals of Rheumatic Diseases."

Oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă alăptarea ar putea afecta riscul de artrită reumatoidă, deoarece stimulează producţia de doi hormoni care pot avea o legătură cu boala. În timp ce ridică nivelul de oxitocina - care a fost legată de faptul că scade tensiunea arterială şi nivelul hormonilor de stres - ridică şi nivelul de prolactină care stimulează sistemul imunitar.

Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună în care sistemul imunitar al organismului produce anticorpi impotriva propriilor tesuturi şi cauzează inflamaţii dureroase. Unii cercetători au sugerat că prin creşterea nivelului de prolactină, alăptarea ar putea creşte riscul de boală.

Dar studiul actual a constatat că, de fapt, alăptarea, reduce riscul de artrită reumatoidă.

Cercetătorii au comparat obiceiurile alăptarii a 136 de femei care suferă de poliartrită reumatoidă cu cele ale altor 544 de femei care nu au avut boala. Ei au descoperit că cele care au alăptat timp de cel puţin 13 luni au avut un risc mai mic cu 50 % , în timp ce femeile care au alăptat pentru cel puţin o lună au avut un risc mai mic cu 25 % în comparaţie cu cele care nu au alăptat. Femeile care au avut copii, dar nu au alăptat, au avut aproximativ acelaşi risc de boală ca femeile care nu au avut copii.

Potrivit “British Infant Feeding Survey”, mai puţin de 1 % dintre femeile din Marea Britanie alăptează exclusiv în primele şase luni din viaţa copiilor. Un procent total de 76 % încep să alăpteze, dar cele mai multe fac trecerea la formula de lapte praf după doar câteva săptămâni. Mai puţin de 50 % din femei mai alăptează după 6 săptămâni şi doar 25 % la 6 luni.

Sursa

Multe spitale din SUA descurajează alăptarea

Majoritatea spitalelor şi centrelor de naştere din SUA au practici care determină mamele să nu alăpteze, potrivit unui studiu realizat de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor(CDC).

În prima revizuire la nivel naţional a practicilor de promovare a alăptării în SUA, CDC a trimis chestionare către spitalele şi centrele de naştere în toate cele 50 de state, Districtul Columbia şi Puerto Rico. În funcţie de răspunsurile lor, instituţiile au dat un scor între 0 şi 100(perfect).

Un total de 2546 de spitale şi 121 de centre de naştere au răspuns la sondaj.

Punctajul mediu în rândul spitalelor a fost de 62, în timp ce scorul mediu pentru, centre mai mici specializate în naştere a fost de 86. Scorurile au fost: cel mai scăzut scor a fost în sud şi cel mai ridicat în vest şi nord-est. Statul cu scorul cel mai mic a fost Arkansas - 48, în timp ce pentru New Hampshire şi Vermont scorul a fost 81, cel mai mare.

Mai precis, CDC a constatat că 70% din spitalele şi centrele de naştere au oferit formula de lapte praf proaspetelor mame încă de la început; o practică care, spune agenţia, descurajează alăptarea.

"Prin oferirea de formulă de lapte praf rezultă ... o aprobare implicită a acestui produs", a spus cercetătorul Deborah Dee.

Alte practici pe care CDC-ul le-a criticat au inclus şi separarea mamelor de nou-născut în spital şi completarea alimentaţiei sănătoase a sugarilor alăptaţi cu nutrienţi din alte surse, inclusiv formule de lapte praf. 24 % din spitalele şi centrele de naştere au fost găsite că urmează practica din urmă.

"Aceia dintre noi care lucrează în spitale sunt conştienţi de faptul că practicile “prietene bebeluşului” nu sunt la fel de predominante cum ar trebui să fie", a spus Caroline Chantry, şef al Academiei de Medicina a Alăptării.

Academia Americană de Pediatrie recomandă ca sugarii să fie hrăniţi exclusiv la sân pentru primele şase luni de viaţă şi alăptarea să continue cel puţin până la aniversarea primului an de viaţa şi chiar dacă alte produse alimentare au fost introduse. Alăptarea a fost puternic legată de îmbunătăţirea sănătăţii sistemului imunitar al copiilor şi de un risc scăzut de alergii, de diabet zaharat, de hipertensiune arterială şi obezitate. Alăptarea poate creşte, de asemenea, inteligenţa şi scădea riscul de cancer mai târziu în viaţă.


Sursa

Alăptarea reduce riscul de cancer mamar şi pentru mamele mai în vârstă

Potrivit unui studiu prezentat la reuniunea anuală a Asociaţiei Americane pentru Studiul Cancerului din Los Angeles, USA, femeile pot reduce riscul de cancer mamar prin alăptare, chiar dacă acestea au primul lor copil mai târziu în viaţă.

Cercetătorii au analizat datele referitoare la femeile care au participat la “Women's Contraceptive and Reproductive Experiences (CARE) Study”, ale cărui rezultate au fost publicate în 2003. În studiul curent, cercetătorii s-au uitat la datele pentru femeile în vârstă de peste 54 ani, 995 dintre ele au avut cancer de sân şi 1498 nu au avut. Ei au comparat riscul femeilor de a dobândi cancer de sân cu istoria lor în alăptare şi cu vârsta lor la prima naştere.

Există 200.000 de cazuri noi de cancer de sân în Statele Unite în fiecare an şi este a treia cauză de deces din ţară. Există două tipuri principale de tumori la sân: cele care conţin receptori hormonali, precum şi cele care nu conţin.

Cercetătorii au descoperit anterior că având primul copil după vârsta de 25 ani atunci creşte şansa femeii de a dobândi receptori hormonali pozitivi pentru cancerul de sân. Printre femeile care au avut primul copil înainte de vârstă de 25 ani, cele care au avut mai mulţi copii au avut chiar un risc mai mic de cancer mamar.

În studiul curent, cercetătorii au descoperit că alăptarea a scăzut riscul femeii atât pentru receptori pozitivi cât şi pentru receptori negative de cancer, indiferent de vârsta la care ea a avut primul ei copil.

"Mult mai multe femei pot alege să întârzie sarcina până după 25 ani şi este important de observat că alăptarea oferă protecţie împotriva receptorilor pozitivi şi negativi", a declarat Giske Ursin, profesor de medicină preventivă la Şcoala de Medicină Keck a Universităţii din California de Sud.

"Alăptarea poate avea un efect de protecţie care neagă riscul crescut de cancer mamar asociat cu sarcini la vârste mai târzii", a spus Ursin.

Sursa

Alăptarea îmbunătăţeşte sănătatea mintală a copiilor

"Un nou studiu australian a constatat că sugarii care sunt alăptaţi pentru mai mult de şase luni au o sănătate mentală mai bună, din timpul copilăriei, în comparaţie cu sugarii alăptaţi pentru mai puţin de 6 luni.

Cercetătorii de la Universitatea de Vest din Australia au urmărit şi examinat creşterea şi dezvoltarea a mai mult de 2500 de copii din Australia de Vest timp de 16 ani şi au constatat că cei care au fost alăptaţi mai mult de 6 luni au avut cu 52% mai mult de a avea o sănătate mintală la vârsta de 2.

Riscul de avea probleme de sănătate mintală - inclusiv comportament agresiv, delicvent şi antisocial - a crescut la 55% de la vârsta de 6 ani pentru copiii alăptaţi pentru mai puţin de 6 luni. Până la 8 ani, riscul a crescut şi mai mult la 61%, în timp ce la vârsta de 10 ani copiii alăptaţi pentru mai mult de şase luni aveau un risc de 37%.

Cercetătorii, conduşi de Dr.Wendy Oddy de la Universitatea de Vest din Australia, au constatat că, în general, copiii care au fost alăptaţi timp de şase luni sau mai mult experimentează mai puţin depresia, anxietatea şi au fost mai puţin retraşi.

Oddy a spus ca cercetările recente au arătat că componentelor bioactive din laptele matern joacă un rol important în dezvoltarea rapidă timpurie a creierul copiilor în timpul primului an de viaţă.

"Chiar şi atunci când vom adapta rezultatele să ia în considerare şi alţi factori, cum ar fi situaţia social-economică a părinţilor, educaţia lor, fericirea şi funcţionarea familiei, totuşi vedem că copiii care au fost alăptaţi cel puţin şase luni sunt cu risc mai mic de a avea probleme de sănătate mintală ", a spus Oddy.

Mike Adams, autorul cărţii "Şapte legi ale nutriţiei", spune că formulele de lapte praf pentru sugari sunt mult inferioare alimentaţiei naturale cu lapte matern.

"Mamele care se bazează pe formula de lapte praf pentru sugari vor crea un dezavantaj serios pentru starea de sănătate a nou-născuţilor lor", a declarat Adams. "Reglarea apetitului, funcţionarea sistemului imunitar şi sănătatea mintală, toate depind de hrănirea cu lapte matern."

Sursa

Alăptarea şi icterul

de Dr. Jack Newman, MD, FRCPC, 1995-2005

Icterul se datorează unei acumulări de bilirubina în sânge, un pigment galben, care provine din distrugerea celulelor roşii îmbătrânite. Este normal ca celulele roşii îmbătrânite să se distrugă, dar bilirubina care se formează nu produce în mod normal icter deoarece ficatul o metabolizează şi o elimină în intestine, apoi prin scaun.
Nou-născutul are icter de multe ori în primele zile de la naştere din cauza faptului că enzima ficatului responsabilă de metabolizarea bilirubinei este relativ imatură. Nou-născuţii au mai multe celule roşii decât adulţii, aşa că numărul celulelor care se distrug la un moment dat este mai mare; de asemenea, multe din aceste celule sunt diferite de celulele roşii ale adulţilor şi nu trăiesc la nesfârşit. Asta înseamnă că organismul unui nou-născut va produce mai multă bilirubină. Dacă bebeluşul este prematur sau a suferit la naştere sau a fost născut de o mama diabetică sau dacă se distruge un număr mai mare decât normal de celule roşii (aşa cum se întâmpla în cazul incompatibilităţii de Rh), nivelul de bilirubină din sânge poate creşte peste nivelul normal.

Doua tipuri de icter

Ficatul procesează bilirubina astfel încât aceasta să poată fi eliminată din organism (bilirubina procesată se numeşte conjugată, direct reactivă sau solubilă în apă - toţi aceşti termeni arată, practic, acelaşi lucru). Dacă însa ficatul nu funcţionează bine, aşa cum se întâmplă în anumite infecţii, sau dacă sunt blocate tuburile care transportă bilirubina către intestine, atunci bilirubina procesată se poate acumula în sânge şi poate provoca icter. Când se petrece acest lucru, bilirubina procesată apare în urină care capătă o culoare maronie. Urina maronie este un indiciu important al faptului că icterul nu este unul “obişnuit”. Icterul cauzat de bilirubina conjugată este întotdeauna anormal, frecvent grav şi trebuie investigat imediat. În afară de cazurile excepţionale a câtorva boli metabolice extrem de rare, alăptarea poate şi trebuie să continue.
Acumularea de bilirubina înainte ca aceasta să fi fost procesată de enzima ficatului poate să fie normală -“icter fiziologic” (bilirubina aceasta este întotdeauna neconjugată, indirectă sau insolubilă în apă). Icterul fiziologic începe aproximativ în a doua zi de viaţă a sugarului, atinge un punct maxim în a treia sau a patra zi şi apoi începe să dispară. Cu toate acestea, pot exista şi alte condiţii medicale care necesită tratament şi care pot provoca o exagerare a acestui tip de icter. Deoarece aceste condiţii medicale nu au nici o legătura cu alăptarea, mama trebuie să continue să alăpteze. Dacă, de exemplu, bebeluşul are icter sever datorat distrugerii rapide de celule roşii, acesta nu este un motiv pentru a nu-i oferi copilului sânul. Alăptarea trebuie să continue în astfel de cazuri.
Există o condiţie medicală numită icter de alăptare. Nimeni nu ştie care este cauza acestui tip de icter. Pentru a putea primi un astfel de diagnostic, bebeluşul tebuie să aibă cel puţin o săptămână - deşi, în mod curios, mulţi dintre bebeluşii care au icter de alăptare au şi un icter fiziologic exagerat. Copilul trebuie să ia bine în greutate, să fie alăptat exclusiv, să aibă multe scaune, să elimine urină multă şi incoloră şi să aibă o stare generală bună. În astfel de cazuri, bebeluşul are aşa-numitul icter de alăptare, deşi uneori acelaşi tablou poate fi generat şi de infecţii urinare, de o slabă funcţionare a glandei tiroide, precum şi de alte câteva boli foarte rare. Icterul de alăptare atinge un punct maxim între 10-21 de zile, dar poate dura 2 sau 3 luni. Icterul de alăptare este normal. În aproape toate cazurile, alăptarea nu trebuie întreruptă nici pentru cea mai scurtă perioadă de timp. Foarte rar este nevoie de tratament, de pildă de fototerapie. Nu există nici cea mai mică dovadă că acest tip de icter îi dăunează în vreun fel copilului. Alăptarea nu trebuie întreruptă “pentru a pune diagnosticul”. Dacă bebeluşului îi merge bine alăptat, nu există nici un motiv să se renunţe la alăptare sau să se folosească suplimente. Ideea că ceva nu e în regulă cu bebeluşul care are icter pleacă de la premisa că bebeluşul hrănit artificial este standardul după care gândim cum ar trebui să arate bebeluşul alăptat şi impunem asta mamei şi bebeluşului alăptat. Maniera acesta de gândire, aproape universală printre specialişti, răstoarnă logica cu adevărat. Bebeluşul hrănit artificial are rareori icter după prima săptămână de viaţă şi atunci când are icter, de obicei, e semn că ceva nu e în regulă. De aici se trage concluzia că bebeluşul care suferă de icterul de alăptare are o problemă şi “trebuie făcut ceva”. Cu toate acestea, din experienţa noastră, majoritatea bebeluşilor alăptaţi exclusiv care sunt perfect sănătoşi şi iau în greutate continuă să aibă icter la 5 sau 6 săptămâni sau chiar până mai târziu. Întrebarea ar trebui să fie, de fapt, dacă este normal să nu aibă icter şi dacă absenţa icterului n-ar trebui să fie un semn de îngrijorare. Nu se opreşte alăptarea în cazul icterului de alăptare.

Icter provocat de laptele matern insuficient

Nivelele de bilirubină mai mari decât normal sau icterul care durează mai mult decât de obicei se pot datora şi faptului că bebeluşul nu primeşte suficient lapte. O cauză ar fi faptul că laptele matern vine mai greu (dar dacă bebeluşul se hrăneşte bine în primele zile, nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare) ori că rutina din spital limitează alăptarea ori, şi mai probabil, că bebeluşul nu are o poziţie bună la sân şi nu primeşte tot laptele matern disponibil. Când bebeluşul primeşte lapte matern insuficient, scaunele lui sunt de obicei puţine, astfel că bilirubina din intestinul lui se reabsoarbe în sânge, în loc să fie eliminată prin scaun. Evident, cea mai bună modalitate de a evita icterul provocat de laptele matern insuficient este să se corecteze tehnica alăptării.
Cu toate acestea, oprirea alăptării şi luarea bebeluşului de la sân şi oferirea biberonului cu lapte praf nu este deloc o prima soluţie în acest tip de icter. Dacă bebeluşul se hrăneşte bine, mesele mai dese pot fi suficiente pentru a scădea nivelul de bilirubina - deşi, de fapt, nu e nevoie să faceţi nimic. Dacă bebeluşul nu se hrăneşte bine, el trebuie ajutat să apuce corect sânul şi astfel să primească mai mult lapte. Dacă corectarea poziţiei la sân şi compresia sânului pentru ca bebeluşul să primească mai mult lapte nu funcţionează se impune folosirea unui accesoriu de lactaţie pentru a suplimenta mesele.

Fototerapia

Fototerapia creşte necesarul de fluide al bebeluşului. Dacă bebeluşul se hrăneşte bine, creşterea numărului de mese poate fi, de obicei, de-ajuns. Daca totuşi acest lucru nu este suficient, folosiţi un accesoriu de lactaţie pentru a suplimenta mesele, de preferat suplimentarea să fie cu lapte matern muls manual sau cu pompa şi nu lapte praf.

Sursa

Observaţi semnele naturale înainte de a începe diversificarea

Încă mulţi pediatri recomandă începerea diversificării între vârsta de 4 şi 6 luni, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca bebeluşii să fie alăptaţi exclusiv pentru primele şase luni de viaţă. Pentru a preveni alergiile şi sensibilităţile la alimente, unii medici recomandă întârzierea introducerii unor alimente solide până când copilul are cel puţin vârsta de 12 luni.

Cei mai multi experţi recomandă, în cazul în care mamele doresc să întârzie începerea diversificării, ca acestea nu ar trebui să continue să alăpteze exclusiv după 9 luni. Se presupune că depozitele de fier din laptele matern nu sunt suficiente bebeluşului şi poate apărea anemie.
Conform Dr. Linda Palmer, care a făcut cercetări aprofundate legate de acest subiect, cele mai multe studii asupra stării de nutriţie, în ceea ce priveşte întârzierea diversificării, au fost efectuate asupra populaţiilor în care mamele sunt subnutrite. Ea spune că deficitul de fier este mai frecvent la copiii alăptaţi, dar că acest factor depinde de introducerea alimentelor solide, mai degrabă, decât de alăptarea exclusiva în sine, pentru că laptele matern nu are deficienţe, brusc, de la vârsta de 9 luni.
Această fereastră de deficienţă apare ca urmare a unei schimbări naturale fiziologice prin care fierul primit din alimentaţia solidă de către copilul se leagă, în primul rând, cu lactoferina mamei, astfel fierul având o biodisponibilitate mai mică. Fierul pe care copilul îl primeşte din alimentaţia solidă sfârşeşte hrănind “foamea de fier” a bacteriilor intestinale mai puţin benefice. Iar atunci bebeluşul are o cerinţă mai mare pentru fier, cel puţin până la reechilibrarea florei intestinale.

Deci, în timp ce pare necesar să se ia cel puţin în considerare această schimbare fiziologică atunci când mamele nu introduc alimente solide, de ce să întârzie inevitabilul până când copilul are 12 luni sau mai mult? Este rău să aştepte să introducă alimentele solide? Încă o dată, dr. Palmer spune "Cele câteva studii realizate pe alăptarea exclusivă prelungită sunt din zonele neindustrializate, care prezintă un avantaj marginal pentru începerea diversificării de la 24 de luni. Studiile cele mai bune pe sugari alăptaţi exclusiv au fost efectuate în SUA şi au mers doar până la 9 luni, demonstrând o sănătate superioară la această vârstă pentru cei care au fost alăptaţi exclusiv".

Conform studiilor arheologice, mulţi copii umani au primit puţine alimente solide, altele decât laptele de mamă, înainte de vârstă de doi ani. Dr. Palmer concluzionează, "În timp ce eu cred că este firesc să existe o variaţie a timpului în care se începe diversificarea, introducerea alimentelor solide (iniţierea procesului de înţărcare), precum şi înţărcarea finală, eu nu cred că este natural ca diversificarea să aibă loc mai devreme de 6 luni pentru cei mai mulţi copii".

Ce spuneţi despre experţii care cred că bebeluşii ar trebui să aştepte începerea diversificării până când au cel puţin 1 an? David Rowland, autor al “Digestion: Inner Pathway to Health” spune: "amilază salivară (ptialina) nu este în mod normal prezentă în cantitate semnificativă până la aproximativ şase luni. Amilaza pancreatică nu este produsă în cantităţi adecvate până când molarii nu sunt pe deplin dezvoltaţi, până la vârstă cuprinsă între 28-36 luni". Din acest motiv, el recomandă că nu ar trebui să hrănim copiii cu pâine, biscuiţi şi alte alimente care conţin amidon. Acest sfat puternic intră în conflict cu înţelepciunea convenţională care consideră că cerealele fortificate cu fier sunt primul aliment ideal de introdus pentru bebeluşi.

Palmer nu este de acord cu Rowland; ea nu crede că sugarii au probleme cu digestia carbohidraţilor. Ea consideră că cerealele care conţin gluten pot reprezenta cea mai mare provocare. Pe de altă parte, ea, de asemenea, nu este de acord cu perspectiva convenţională. Ea spune, "cerealele fortificate cu fier au doze mari de fier, care pot opri creşterea uşor atunci când nu este necesar. În cazul în care copilul are factori de risc pentru a dezvolta anemie (depozite mici de fier din cauza tăierii foarte devreme a cordonului ombilical, mamă fumătoare, reacţii de intoleranţă la unele alimente, greutate mică la naştere), s-ar putea lua în considerare un test de sânge în jur de 9 luni (sau mai devreme în cazul în care este recomandat) pentru a risipi îndoielile".

În timp ce evoluţia şi fiziologia par să sugereze că nu există nici un moment anume pentru a introduce alimentele solide, fără ca întârzierea introducerii lor să provoace nici un rău, atunci oferă beneficii continuarea alăptării exclusive?

Deşi nu există studii privind alăptarea exclusivă dincolo de 9 luni în societăţile industrializate, Palmer arată în slide-ul ei foarte informativ intitulat "Dincolo de laptele matern" o listă cu beneficiile potenţiale ale întârzierii începerii diversificării: întârzieri ale concurenţei fierului, întârzieri ale pierderii de protecţie imunitară (sistemul imunitar de protecţie se extinde dincolo de înţărcare şi chiar mai mult timp, durează mai mult dacă copilul primeşte lapte matern), prevede un copil cu mai mare "progresie a hrănirii naturale" şi reduce riscurile de alergii.

Având în vedere că strămoşii noştri, în cele mai multe societăţi primitive, au fost mai mult în armonie cu planificarea naturală a hrănirii bebeluşilor, pare rezonabil să apelăm la introducerea naturală a solidelor. Deoarece amilază pancreatică este deficitară la copii (până când apar molării lor), am putea, de asemenea, să ne întrebam dacă cerealele fortificate cu fier, atât de răspândite, ar mai putea fi primul aliment oferit bebeluşilor.

În timp ce mai este loc mult pentru cercetare în acest domeniu, întârzierea diversificării dă bebeluşilor mai mult timp pentru că sistemul lor digestiv să se maturizeze şi poate scădea riscul de alergii din cauza imunităţii reduse şi deficitului de enzime. Dovezile sugerează că nu avem nevoie să deviem prea departe de modelul de hrănire naturală, care a suferit astfel şi care a asigurat supravieţuirea rasei umane până în prezent.


Sursa: http://www.naturalnews.com/027418_iron_food_foods.html

Moş Crăciun trece prin blogosferă

Anul acesta Moş Crăciun s-a gândit să treacă şi prin blogosfera mămicească. In desaga lui s-au ascuns mici surprize pentru diverşi copii, unul mai fain ca altul.
Mai întâi a trecut prin gândurile noastre, ne-a dat idei de cadou, după care surpriza noastră şi-a găsit locul în desaga lui Moş Crăciun. Probabil că deja a găsit destinatarul. Aşteptăm impresii!

Si, într-o zi cu soare, ne-am trezit că Moş Crăciun din blogosferă s-a gândit şi la minunăţia noastră de copil.
Darie a primit cadoul cu mare drag, dar şi cu un mare val de întrebări:
"- Moş Claciun s-a gândit la mine?
- Da, s-a gândit din timp la tine şi pentru că are de făcut drumuri lungi până la Crăciun, a ajuns mai devreme, înainte să facem bradul! Dar, ştii că anul acesta Moşul şi-a chemat ajutoarele pentru alegerea cadoului tău?
-Ce ajutoale?
-Frunzele!
-Cale Flunze, mama? Toamna flunzele cad din copaci si clesc la loc!
- E vorba de 2 "frunze" pe nume Roxana şi Oana!
- Ocana si 'Ana?
- Da, sunt două fetiţe tare drăguţe şi foarte talentate! Iţi place desenul primit de la ele?

- Oh, daaa, e 'umos (frumos)!'i cooat (colorat)!Ale i 'telute!'i toale(soare)! Atea 'unt baloane?
- Da.
- Losu, abatu', loz, 'ocaliu! Foalte 'cooat! Iote, tlei oameni! Doi fete si baiat! Cled ca io 'unt!
Si pi tine ti cheama Ocana!
- Da.
- Si Mos Claciun a lăsat cadoulile la flunze?
- Da.
- De she? (de ce)
- Pentru că ele şi-au dorit să-l ajute pe Mos Crăciun să bucure un alt copil!
- Te dlagut! 'i puzzlu e tot pentlu mine?

- Da, îţi place?
- Foalte mut! Motanu' cale e încăltat!
OOOOOO, mamiiiii, ce e ata?

- Nu ştiu, borcănele de plastic. Hai să vedem ce conţin!
- OOOO, platilinaaaaaaaaaaa!Te 'umos!!!O sa fac o casha lu' Aiulila! Bine si la el Mosu?
- Vine, vine!
- Mute 'adouli am plimit!
- Să te bucuri de ele!
- De la Flunze!
- Da!
- 'Ucumec!"

Dacă nu aţi înţeles, trageţi-mă de mânecă şi vă fac o traducere!
Deci: desenul va sta la loc de cinste, în ramă, undeva pe un perete; plastilina încă e neatinsă pentru că se usucă şi casa lui Aiurilă nu mai poate fi făcută până la Crăciun, iar puzzle-ul cu Motanul Încălţat este realizat de câteva ori pe zi, că doar timp avem din cauza oreionului (cu tot vaccinul blamat, nedorit, gândit şamd şi, în final, făcut, că, de, o să intre în colectivitate!!!) care ne va ţine izolaţi cam 2-3 săptămâni în casă!

(LE) Si uitucă cum sunt, noroc că am în jur persoane care mă citesc, revin cu specificaţia că darnicul Moş Crăciun a pus în tolbă şi cateva cd-uri cu poveşti audio(Jack şi vrejul de fasole, Motanul încălţat, Oliver şi prietenii) şi doua filmuleţe dragi, Maria-Mirabela, Pinocchio. Oare de unde o fi ştiut Moşu' că lui Darie îi plac poveştile în format audio?

Iar cartea cu Basmele fraţilor Grimm sigur ne va face plăcere să o citim! Conţine şi urări faine de la Frunzele de la Buzău!



Frunzelor să aveţi un Crăciun plin de bucurii!

Mulţumim mult, mult!

Revin şi cu poza pentru tabloul final! Din păcate Darie e umflat la faţă foarte rău, e de nerecunoscut, aşa că poate mai aştept până îşi revine.

(LE)Am reuşit să îl şi pozez:

Epidurala administrată în timpul travaliului poate afecta negativ capacitatea de a alăpta

Femeile care au apelat la epidurală pentru a calma durerea asociată naşterii pot avea dificultăţi în alăptare, potrivit unui nou studiu australian.

Cercetătorii de la Universitatea din Sydney au examinat 1300 de femei care au născut în 1997 şi au constatat că 93 % dintre ele şi-au alăptat copiii în prima săptămână, iar cele care au optat pentru epidurală au avut probabilitate mai mare să aibă dificultăţi în alăptare.

În timp ce trei sferturi din femeile care nu au avut nici un analgezic şi-au alăptat copiii timp de până la 24 săptămâni, doar 53 % din femeile care au primit epidurală au alăptat până atunci.

Femeile care au ales epidurală în timpul travaliului au avut, de asemenea, probabilitate mare de a opri complet alăptarea înainte de şase luni comparativ cu femeile care n-au optat pentru ameliorarea durerii.

"Un număr tot mai mare de dovezi arată că fentanil(un analgezic), component a epiduralei, poate fi asociat cu sugari somnoroşi şi cu dificultăţi în stabilirea alăptării”, au scris cercetătorii, conduşi de Dr. Siranda Torvaldsen.

"Indiferent de mecanismul de bază, este important ca femeile cu risc mai mare de încetare a alăptării să beneficieze de asistentă şi sprijin, atât în perioada iniţială de după naştere, cât şi în următoarele câteva luni", scriu ei.

Pat O' Brien, purtătorul de cuvânt al "Colegiului regal al obstetricienilor şi ginecologilor", a declarat că în timp ce studiul este "interesant" şi are nevoie de investigaţii ulterioare, un număr de factori ar fi putut influenţa rezultatele lui Torvaldsen.

O'Brien a spus că femeile care aleg să nu aibă epidurala pot fi în mod natural mai motivate să persiste în alăptarea bebeluşilor. "De asemenea, o mulţime din femeile care au avut epidurală, au continuat să facă cezariană, iar dacă nu au mult sprijin atunci alăptarea poate fi dificilă şi este şi mai greu pentru aceste femei să-şi ridice copiii în braţe."

Studiul lui Torvaldsen a descoperit că din 416 de femei care au optat pentru epidurală în timpul naşterii, 172 au ales să nască prin operaţie cezariană.

Sursa

Alăptarea calmează mama şi copilul

“A fost foarte bine stabilit faptul că laptele matern este cea mai buna sursă de hrana pentru sugari - este benefic pentru dezvoltarea lor fizică şi mentală", spune Claire-Dominique Walker doctor, cercetător principal şi director al Diviziei de Cercetare in Neurostiinta a Spitalului Douglas. "Munca noastră arată acum că există un beneficiu reciproc al mamelor care alăptează - reacţionează mai puţin la situaţiile stresante. Acest lucru înseamnă că se vor concentra mai mult pe copiii lor si vor avea mai multa energie pentru activităţi cum ar fi îngrijirea copiilor şi producerea laptelui - acest lucru este un câştig evident pentru copii. "

Walker şi echipa sa, incluzându-i şi pe Sonia J. Lupien, doctor, director al Centrului Douglas şi studentul absolvent Mai Tu, au studiat răspunsurile la stres a 25 de mame care alăptează şi a 25 de mame care alimentează copiii cu lapte praf, care au un singur copil sau mai mulţi copii. Mamele au fost expuse la diferite tipuri de situaţii de stres, de la cele considerate "emoţionale sau relevante" - vizionarea unui film despre copii răniţi şi pierduţi, la cele considerate "nu pun în pericol sau irelevante" - cum ar fi vorbitul in public şi problemele de matematica. Stresul a fost determinat prin măsurarea nivelului de cortizol (un hormon de stres) din saliva lor. Rezultatele preliminare arată că mamele care alăptează şi-au redus nivelurile de cortizol (indicând putin stres), în timpul situaţiilor de stres emoţional şi situaţiilor fara pericol. Acest efect, de asemenea, a avut loc, ca răspuns la stresul relevant, dar a fost şi mai pronunţat la mamele care au experienţă in alăptare (de exemplu, mamele cu mulţi copii). Acest lucru indică un beneficiu suplimentar potenţial al alăptării după naşteri repetate. "

"Această diferenţă de răspuns la factorii de stres in situaţii relevante şi irelevante este foarte interesanta", spune Tu. "Aceasta înseamnă că mamele cu experienţa mare in alăptare transforma stresul important in nesemnificativ, iar mamele care alimentează artificial ar putea fi mai puţin capabile să facă acest lucru. Descoperirile noastre arată ca o parte din mamele care alimentează bebeluşul cu biberonul sunt mai reactive la stres si pot conduce la o îngrijire mai putin optimă pentru copil."

"Studiul nostru poate avea, de asemenea, implicaţii pentru femeile predispuse la depresia post-partum", adaugă Walker. "Stresul post-partum este un factor de risc pentru depresia post-partum. Dacă putem înţelege mai bine modul în care mamele care alăptează reduc stresul lor, prin filtrarea provocărilor vieţii de zi cu zi am putea fi în măsură să tratăm mai bine mamele predispuse la depresia post-partum."

Afiliat Universităţii McGill şi Organizaţiei Mondială a Sănătăţii, Centrul de cercetare al Spitalului Douglas este unul dintre cele mai mari din SUA, cu o echipa de peste 60 de oameni de ştiinţă şi cercetători şi 180 postuniversitari. Această echipă este dedicată înţelegerii cauzelor unor tulburări psihice - genetice, de mediu, culturale sau sociale -, precum şi dezvoltarea unor instrumente de diagnostic, tratament şi metodelor de prevenire.

Sursa

Alăptarea protejează şi inima mamelor

Alăptarea a fost mult timp recunoscută ca având beneficii pentru mama şi copil. La Leche League International recunoaşte multele beneficii, inclusiv faptul că laptele matern este uşor de digerat pentru copil şi anticorpii naturali protejează copilul împotriva bacteriilor şi viruşilor. Un nou studiu de la Universitatea din Pittsburgh a demonstrat că alăptarea protejează femeile de boli de inimă, infarct miocardic şi accident vascular cerebral, de asemenea.

Publicat în luna mai în “Obstetrics and Gynecology”, studiul constată că în cazul în care o femeie alăptează timp de un an sau mai mult este cu 10% mai puţin susceptibilă de a avea atacuri de cord, boli de inimă său accident vascular cerebral. Dr. Eleanor Bilma Schwarz, un cercetător de la Universitatea din Pittsburgh şi autor al studiului, spune: "bolile cardiace sunt principala cauză de deces pentru femei, astfel că este de o importanţă vitală pentru noi să ştim ceea ce putem face pentru a ne proteja."

Studiul a constatat că, chiar şi alăptarea timp de o lună reduce rata diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale şi nivelul ridicat al colesterolului, toate acestea fiind cauze principale ale bolilor de inimă. Dr. Swartz subliniază: "cu cât mama alăptează mai mult, cu atât mai bine pentru ea şi copilul ei." Dr. Schwarz şi colegii săi au studiat 139.681 femei în post-menopauză, a cărora vârsta medie a fost 63 ani. Chiar dacă protecţia a fost estompată din cauză altor variabile, cum ar fi dieta săracă şi lipsa de exerciţiu fizic, beneficiile alăptării tot au fost pe termen lung.

Alăptarea a demonstrat că protejează femeile împotriva cancerului ovarian şi de sân, iar acum dr. Schwarz a dovedit că protejează şi împotriva bolilor de inimă, de asemenea.

Multe femei pot fi descurajate să alăpteze, în special în spitale care de multe ori separă mama de copil. Asistentele oferă biberonul cu lapte praf bebeluşilor şi trimit acasă noii părinţi cu mostre gratuite de lapte praf.

La Leche League încurajează noile familii să se informeze despre alăptare. Vă sugerează: să contactaţi liderii La Leche League (care oferă ajutor gratuit), participarea la întruniri oferindu-vă libertatea de a vă familiariza cu alăptarea şi să fiţi înconjuraţi de oameni care oferă sprijin chiar înainte de a se naşte copilul.

Alăptarea protejează mediul înconjurător, laptele matern este oferit gratuit, nu necesită ambalare, prelucrare şi transport.

Remediile naturale sunt disponibile pentru femeilor care simt. Specialistul în plante medicinale, Susun Weed, recomandă femeilor să consume ceai din rădăcină de păpădie sau tinctură de păpădie în ultimele două luni de sarcină şi pe parcursul alăptării.

Din ce în ce mai multe cercetări sprijină ceea ce mulţi ştiu instinctiv că e adevărat. Laptele matern este cea mai bună hrană pentru copiii în creştere şi face bine şi mamei, de asemenea.

Sursa

Alăptarea copilului ar putea salva o viaţă

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alăptarea exclusivă pentru primele şase luni poate salva vieţile a 13 % din copiii care mor sub cinci ani. Laptele matern este ceea ce natura a destinat sugarilor să mănânce şi dacă suntem în conformitate cu natura avem întotdeauna beneficii. Dar ştii de ce laptele matern este atât de valoros?
Răspunsul este simplu: bebeluşii sunt născuţi cu un sistem imunitar doar parţial dezvoltat, iar componentele laptelui matern ajută la construirea sistemul imunitar. Laptele matern conţine atât bacterii sănătoase cât şi acizi graşi, ambele luptă împotriva bolilor şi protejează împotriva ameninţărilor din afara organismului.

Să ne uităm mai întâi la bacteriile noastre sănătoase. În conformitate cu SK Dash, doctor şi autoritate recunoscută datorită activităţii cu privire la rolul bacteriilor probiotice şi a bacteriilor sănătoase, aceste bacterii sănătoase alcătuiesc prima noastră linie de apărare imunitară încă din colon. Aceste bacterii mici ale tractului intestinal fac astfel încât prezenţa bacteriilor nesănătoase, a ciupercilor şamd să nu prospere din abundenţă. Acest lucru protejează copilul, iar atunci când bacteriile nesănătoase şi ciupercile sunt în abundenţă apar problemele.

Multe mame, de asemenea, nu ştiu că antibioticele distrug bacteriile noastre sănătoase, chiar şi Merck admite acest lucru în manualul Merck. Deci, antibioticele pot ajuta în infecţii bacteriene pe termen scurt, dar creează probleme pe termen lung. În esenţă, ştergerea liniei de bacterii sănătoase cu antibiotice, distruge baza sistemului imunitar şi setează organismul pentru probleme mult mai mari decât poate conştientiza marea majoritatea a oamenilor.

Din nefericire, cei mai mulţi oameni nu ştiu să înlocuiască aceste bacterii sănătoase cu probiotice sau cu produse alimentare bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul de calitate.

Dar, înapoi la alăptare, prin alăptare mamele oferă colonului bebeluşului mari cantităţi de bacterii sănătoase, care protejează împotriva bolilor. Acest lucru oferă protecţie până la începutul copilărie şi mai departe doar în cazul în care unele măsurile nu sunt luate (de exemplu oferirea de antibiotice), pentru că subminează această protecţie înlocuind bacteriile sănătoase.

Acum, să ne uităm la mediu de acizi graşi cu lanţ mediu. Acizi graşi cu lanţ mediu s-au dovedit a fi antibacterieni, antivirali, antifungici şi, în general, detoxifianţi. În timp ce sistemul imunitar al copilului este în curs de dezvoltare, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu distrug în mod eficient agenţii patogeni care pot afecta sănătatea sugarilor. În esenţă, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu protejează copiii, până când preia sistemul imunitar.

Acizii graşi cu lanţ mediu se găsesc în alte câteva locuri în natură, inclusiv este abundent în uleiul de nucă de cocos. Acest lucru face din uleiul de nucă de cocos un aliment foarte important, deoarece nu numai că va oferi aceeaşi protecţie antivirala, antibacteriană şi antifungică adulţilor, dar cu cât mama are în corpul ei mai mulţi acizi graşi cu lanţ mediu, cu atât mai mult copilul îi va primi mai mult, prin intermediul laptelui matern. Desigur, cu cât primeşte mai mult cu atât copilul primeşte o protecţie mai mare, de asemenea.

Alăptarea are o valoare extraordinară prin livrarea acestor constructori de sistem imunitar - bacteriile sănătoase şi acizii graşi cu lanţ mediu. Alăptarea, de asemenea, “scoate” din dietă copilului zaharurile prelucrate, ingredientele de tipul conservanţilor şi a celor modificate genetic întâlnite în formule de lapte praf, dăunătoare pentru sănătatea copilului.

Este important de ştiut că mamele umane sunt, din păcate, foarte toxice în aceste zile. Chiar mai mult, din păcate, acesta toxicitate trece la copii prin alăptare şi chiar în timp ce copiii se află încă în uter. Această problemă este comună din cauza unei societăţi înclinată spre alimentele procesate, cu pesticide şi substanţe chimice în ele, precum şi din cauza efectelor unui mediu poluat, chiar şi cu eforturile noastre cele mai bune, nu îl putem evita complet.

În 2005, cercetătorii au cercetat sângele ombilical al unor nou-născuţi americani aleşi aleator şi au găsit 287 produse chimice diferite şi poluanţi. O medie de 200 de substanţe chimice s-au găsit în fiecare din aceşti nou-născuţi: inclusiv pesticide, inhibitori de flacără, teflon, repelenţi de petrol din ambalajele de la fast-food şi deşeuri de la benzină.

În timp ce acest lucru poate părea scandalos, iar cercetătorii au testat doar 413 produse chimice şi există în jur de 80.000 produse chimice industriale utilizate, cu aproximativ 2.000 mai multe fiind adăugate în fiecare an. Desigur, cercetătorii au recunoscut că s-ar fi găsit mult mai multe, dar nu au fost disponibile resurse pentru a le testa.

Chiar şi cu rezultatele acestea care sunt acceptate a fi scăzute, cercetătorii le-au pus în perspectivă atunci când au spus de substanţele chimice: "Ştim că 180 cauzează cancer la om sau animale, 217 sunt toxice pentru creier şi sistemul nervos şi 208 au provocat defecte de naştere sau dezvoltare anormală la testele pe animale."
Constatările acestea vă pot ajuta să înţelegeţi de ce detoxifierea este benefică pentru toată lumea şi în special pentru cei care intenţionează să aibă copii.

Detoxifierea nu este adecvată şi nu este benefică în timp ce eşti însărcinată sau alăptezi, dar detoxifierea profundă înainte de a deveni gravidă este o idee excelentă. De fapt, acesta poate fi cel mai important lucru pe care îl poţi face pentru copilul tău.

Sursa

Bebeluşii alăptaţi fac faţă mult mai bine stressului

Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au raportat că bebeluşii alăptaţi pot face faţă stressului mult mai bine în comparaţie cu bebeluşii hrăniţi artificial, mai târziu. Cercetătorii nu cred că alăptarea în sine se traduce printr-o gestionare a stressului mult mai bună, dar legătura creată între mamă şi copil prin alăptare, prin contact fizic poate face copilul să se simtă mult mai în siguranţă. Ulterior, acest sentiment poate dezvoltă o capacitate sporită de a gestiona stresul mai târziu în viaţă.
În timpul studiului, cercetătorii au cerut profesorilor să evalueze nivelul de anxietate al elevilor pe o scară de la zero la 50. Apoi, părinţii au fost intervievaţi cu privire la orice perturbare majoră care s-a produs în viaţa copiilor la vârste cuprinse între 5 şi 10, cum ar fi divorţ sau separare. Echipa a luat în considerare factori cum ar fi depresia maternă, nivelul de educaţie parentală, clasa socială şi unele obiceiuri, gen fumat.
Copiii ai căror părinţi au divorţat sau separat au avut niveluri mai ridicate de anxietate. Cu toate acestea, copiii care au fost alăptaţi sunt de două ori mai susceptibili de a fi afectaţi de stres, iar cei hrăniţi artificial au fost de aproape zece ori mai susceptibili de a fi stresaţi datorită separării sau divorţului părinţilor.
"Acest studiu descoperă un alt avantaj potenţial asociat alăptării,", a spus Roşie Dodds, de la National Childbirth Trust. Specialiştii spun că alăptarea poate reduce riscul de apariţie a reacţiilor alergice, cum ar fi eczeme şi astm, la nou-născuţi, precum şi risc mai scăzut de apariţie a cancerului mamar la mame.
"De asemenea, există unele dovezi că mamele care alăptează sunt capabile să facă faţă mai bine unor anumite tipuri de stres, ca urmare a echilibrului hormonal, şi acest lucru ar influenţa răspunsul copilului la stres", a spus Dodds.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii copiii ar trebui să fie hrăniţi numai cu lapte matern "în primele şase luni”.

Sursa

Am lapte suficient pentru bebeluşul meu?

de Dr. Jack Newman, MD, FRCPC, Toronto, Canada


Mamele care alăptează întreabă de multe ori cum să-şi dea seama dacă au lapte matern suficient pentru bebeluşii lor. Sânul nu este biberon şi nu poţi să-l ridici în lumină şi să vezi câţi mililitri de lapte a băut copilul. Iar acesta este un lucru bun! Nu ar trebui să ştim cât de mult lapte bea copilul, ci mai degrabă dacă copilul se satură şi îşi ia suficient lapte. Societatea noastră este obsedată de cifre date de măsurători şi determină unele mame să nu accepte faptul că nu văd cantitatea exactă de lapte pe care o primeşte copilul. Cu toate acestea, există destule modalităţi pentru a şti dacă laptele este suficient pentru copil. Pe termen lung, creşterea în greutate a copilului este cel mai bun indiciu că mama are lapte suficient, dar regulile în ceea ce priveşte luarea în greutate sunt valabile pentru bebeluşii hrăniţi artificial şi există posibilitatea să nu se potrivească bebeluşilor alăptaţi.
Pe termen scurt, există diferite modalităţi de a şti dacă bebeluşul este satisfăcut: urmărind cât de bine se hrăneşte copilul, cum se comportă copilul după masă - este mulţumit, este satisfăcut sau îşi suge mână/pumnii?

Cum să ştiţi dacă aveţi lapte suficient

1. Bebeluşul suge în mod caracteristic. Un bebeluş care primeşte o cantitate suficientă de lapte matern suge într-un mod caracteristic. Mişcarea de supt arată astfel: gura larg deschisă–o pauză–gura închisă. Dacă vreţi să încercaţi voi să vedeţi despre ce e vorba, puneţi arătătorul sau alt deget în gură şi sugeţi ca şi cum aţi trage lichid cu paiul. Când sugeţi, bărbia coboară şi rămâne în această poziţie cât timp sugeţi din deget. Când vă opriţi din supt, bărbia revine la poziţia iniţială. Această pauză, pe care o sesizaţi dacă sunteţi atente la bărbia bebeluşului, reprezintă o gură de lapte când bebeluşul stă la sân. Cu cât pauza este mai mare, cu atât mai mult lapte a băut copilul. Odată ce înţelegeţi sensul acestei pauze, puteţi să nu mai daţi atenţie la toate absurdităţile pe care le auziţi despre orarul copilului la sân, este lipsit de sens. De exemplu, este lipsit de sens să vi se sugereze să vă hrăniţi copilul câte douăzeci de minute la fiecare sân. Douăzeci de minute de ce? Supt fără înghiţire? Supt şi înghiţire (cu unele pauze ale bărbiei)? Tipul de supt cu pauză lungă? Un bebeluş care are acest tip de supt (cu pauze) timp de douăzeci minute e posibil să nici nu mai aibă nevoie de al doilea sân. Un bebeluş care molfăie sânul (nu bea) timp de 20 de ore va pleca de la piept tot înfometat. Pe site-ul www.nbci.ca puteţi găsi filmuleţe care prezintă pauza pe care o face bărbia bebeluşului.
În cazul în care copilul suge cu acest gen de pauze lungi şi apoi înghite laptele, atunci copilul, probabil, va indica faptul că îi este suficient. În cazul în care copilul suge fără să înghită şi să bea laptele (prin urmare, puţin sau fără pauză), probabil îi este încă foame. În cazul în care laptele curge bine copilul poate alege fie să-l bea, fie să ia o pauză mică (de fapt copilul nu are nevoie să sugă continuu şi cei mai mulţi copii nu o fac). În cazul în care laptele nu curge bine, atunci copilul va fi "forţat" să sugă fără să bea. În cazul acesta, utilizaţi compresia sânului pentru a ajuta să vină mai mult lapte.

2. Scaunele bebeluşului. În primele zile după naştere, bebeluşul elimină meconiu, o substanţă de culoare verde închis, aproape neagră, care se adună în intestinele bebeluşului pe timpul sarcinii. Se elimină în primele zile după naştere, iar din a treia zi scaunele încep să capete o culoare mai deschisă, normală pe măsură ce copilul primeşte mai mult lapte matern. După a patra zi de la naştere, scaunele încep să aibă, de obicei, aspectul scaunelor normale pentru un copil alăptat. Acestea pot prezenta o consistenţă de la păstoasă la apoasă, au culoarea muştarului şi, de obicei, miros foarte puţin. Cu toate acestea, scaunele pot diferi foarte mult faţă de această descriere. Pot fi de culoare verde sau portocalie, pot conţine cheaguri sau mucus sau pot avea consistenţa spumei de ras (pline de bule de aer). Variaţia de culoare nu înseamnă că bebeluşul are vreo problemă. Atâta vreme cât copilul primeşte doar lapte matern şi începe să aibă scaune mai deschise la culoare după ziua a 3-a de la naştere, înseamnă că îi merge bine.
Fără să devină o obsesie, este bine să monitorizaţi frecvenţa şi cantitatea scaunelor, pentru că este una dintre cele mai bune modalităţi, alături de observarea felului în care suge, de a şti dacă bebeluşul primeşte lapte suficient. După primele trei sau patru zile de la naştere, numărul scaunelor ar trebui să crească, astfel încât până la sfârşitul primei săptămâni, bebeluşul ar trebui să aibă cel puţin două sau trei scaune galbene substanţiale în fiecare zi. În plus, mulţi sugari murdăresc scutecul aproape după fiecare masă. Un bebeluş care continuă să elimine meconiu şi în a patra sau a cincea zi de la naştere trebuie dus de urgenţă la medic. Bebeluşii care au doar scaune maronii probabil că nu primesc lapte suficient, dar nu este un indiciu foarte sigur.
După primele trei sau patru săptămâni de la naştere, unii copii alăptaţi îşi pot schimba brusc ritmul scaunelor, de la mai multe pe zi la un scaun la trei zile sau chiar mai puţin. Sunt bebeluşi care nu au scaun timp de 20 zile sau mai mult. Dacă bebeluşul are o stare generală bună şi scaunul este păstos sau moale şi de culoare galbenă, nu este vorba de constipaţie şi nu trebuie să vă faceţi probleme. Nu este nevoie de nici un tratament, pentru că este un lucru normal, iar normalul nu se tratează.
Orice bebeluş care are vârsta între 5 şi 21 de zile şi nu are cel puţin un scaun substanţial în 24 de ore trebuie văzut imediat de medic. Dacă acelaşi copil udă cel puţin 6 scutece pe zi, atunci înseamnă că nu este nimic îngrijorător şi îşi ia suficient lapte matern. În general, scaunele puţine pot însemna un aport insuficient de lapte în această perioadă. Categoric, există şi excepţii şi copilul poate să fie foarte bine, dar este mai înţelept să vă asiguraţi de acest lucru.

3. Urina. Dacă bebeluşul are şase scutece pline (nu doar ude)în 24 de ore, după 4 sau 5 zile de la naştere, puteţi fi sigure că bebeluşul primeşte lapte din belşug (în cazul în care îl alăptaţi exclusiv). Din păcate, scutecele super absorbante de astăzi par de multe ori uscate şi când sunt pline de urină; totuşi, dacă sunt pline, sunt şi grele. Evident, indiciul acesta nu este valabil dacă îi daţi copilului supliment de apă (care este oricum inutil pentru copiii alăptaţi, iar dacă i-l daţi cu biberonul, poate afecta alăptarea). Urina bebeluşului trebuie să fie aproape incoloră după primele zile de la naştere, dar dacă se întâmplă să aibă câteodată o culoare mai închisă, nu este motiv de îngrijorare.
În primele două sau trei zile de la naştere, unii bebeluşi au urina de culoare roz sau roşie. Acesta nu este un motiv de îngrijorare şi nu înseamnă că bebeluşul este deshidratat. Nimeni nu ştie semnificaţia exactă a acestui lucru şi nici măcar dacă este anormal. Fără îndoială, are legătură cu un aport redus de lapte matern, în comparaţie cu bebeluşii alimentaţi artificial în această perioadă, dar bebeluşul hrănit artificial nu este standardul după care se judecă alăptarea. Cu toate acestea, culoarea roşiatică a urinei ar trebui să atragă atenţia asupra poziţionării corecte la sân a copilului. Mama trebuie să se asigure că bebeluşul trage lapte din sân. În primele zile de la naştere, bebeluşii ajung la laptele matern doar dacă sunt bine poziţionaţi la sân. În această situaţie, problema nu se rezolvă dacă îi daţi bebeluşului apă cu biberonul sau cu ceaşca sau îl hrăniţi cu degetul(“finger feeding”). Singurul rezultat este că bebeluşul va pleca din spital fără să mai urineze roşiatic. Soluţia adevărată este corectarea poziţiei la sân şi folosirea compresiei sânului. Dacă reaşezarea la sân şi compresia nu cresc aportul de lapte, există modalităţi de a oferi lichide suplimentare fără să folosiţi biberonul (aşa-numitele accesorii de lactaţie). Limitarea duratei sau frecvenţei meselor la sân poate, de asemenea, contribui la scăderea laptelui matern.

Următoarele indicii nu sunt relevante

• Nu vă simţiţi sânii plini. Este normal să nu simţiţi că aveţi sânii plini după primele zile sau săptămâni de la naştere. Corpul vostru se adaptează cerinţelor bebeluşului. Schimbarea aceasta poate apărea destul de brusc. Sunt însă mame care alăptează perfect, dar care nu-şi simt niciodată sânii plini sau tari.
• Bebeluşul doarme toată noaptea. Nu e neapărat adevărat. Un bebeluş care doarme toată noaptea la 10 zile de la naştere, de exemplu, s-ar putea, de fapt, să nu primească lapte suficient. Un bebeluş care este prea somnoros şi trebuie trezit pentru a fi hrănit sau care este “prea cuminte” s-ar putea să nu primească lapte suficient. Există multe excepţii, dar e bine să cereţi rapid sfatul unui specialist în astfel de cazuri.
• Bebeluşul plânge după ce mănâncă. Deşi copilul poate plânge de foame după ce mănâncă, există şi alte motive care să-l facă să plângă, de exemplu colicile. Nu limitaţi numărul de mese. Aveţi grijă ca bebeluşul să termine mai întâi de supt la un sân înainte să îl puneţi şi la al doilea.
• Bebeluşul mănâncă des şi/sau stă mult timp la sân. Pentru unele mame, un interval de trei ore între mese poate fi puţin, pentru altele poate fi mult. Pentru unele, o masă care durează 30 de minute poate fi lungă, pentru altele poate fi scurtă. Nu există reguli care să spună cât de des trebuie să sugă un bebeluş sau cât de mult să stea la sân. Nu este adevărat ca 90% din masa respectivă este “consumată” în primele 10 minute. Lăsaţi copilul să-şi facă propriul program de masă şi lucrurile se vor rezolva de obicei de la sine, dacă bebeluşul este poziţionat bine la sân şi ajunge să bea laptele matern şi dacă are cel puţin două sau trei scaune substanţiale galbene în fiecare zi. Nu uitaţi, sugarul poate sta la sân şi două ore, dar dacă în toată această perioadă nu se hrăneşte cu adevărat(deschide gura mare – pauză – închide gura) decât două minute, îi va fi foame în continuare. Dacă sugarul adoarme repede la sân, puteţi apăsa sânul pentru ca laptele să continue să curgă. Luaţi legătura cu medicul specialist, dar nu vă grăbiţi să introduceţi suplimente. Dacă însă este nevoie cu adevărat de suplimente, există modalităţi de a face acest lucru fără să folosiţi tetine.
“Dacă mă mulg, nu obţin mai mult de 50 de ml de lapte”. Asta nu înseamnă nimic şi nu trebuie să vă lăsaţi influenţată de astfel de măsurători. Prin urmare, nu recurgeţi la pompa pentru sân doar “ca să ştiu cât lapte am”. Cele mai multe mame au lapte din belşug. Problema este că bebeluşul nu primeşte tot laptele mamei, fie pentru că nu stă bine la sân, fie pentru că nu suge eficient, fie din ambele cauze. De obicei, astfel de probleme se rezolvă.
• Bebeluşul nu refuză biberonul după ce suge la sân. Nu înseamnă neapărat că îi este foame. Nu este un test bun, mai ales că biberoanele pot afecta alăptarea.
• Bebeluşul de cinci zile se îndepărtează brusc de sân, dar tot îi mai este foame. Nu înseamnă că “s-a terminat” laptele sau că este mai puţin. Chiar dacă nu s-au săturat, bebeluşii adorm de multe ori la sân în primele săptămâni de la naştere atunci când fluxul de lapte încetineşte. Când se fac mai mari (4-6 săptămâni), nu se mai mulţumesc să adoarmă, ci încep mai degrabă să se îndepărteze de la sân sau să plângă. Nu s-a schimbat cantitatea de lapte a mamei, ci modul de a reacţiona al bebeluşului. Folosiţi compresia sânului pentru a creşte fluxul de lapte.

Notă despre cântare şi măsurarea greutăţii

1. Cântarele sunt diferite. În experienţa noastră, am descoperit diferenţe semnificative de la un cântar la altul. Greutatea copilului se notează de multe ori greşit. Un scutec plin poate cântări 250 de grame sau mai mult, aşadar bebeluşii ar trebui cântăriţi dezbrăcaţi sau cu un scutec nou-nouţ.
2. Multe reguli legate de luarea în greutate provin din observaţiile făcute asupra bebeluşilor hrăniţi artificial. Aceste reguli nu se aplică neapărat bebeluşilor alăptaţi. O greutate iniţială mică poate fi compensată mai târziu prin corectarea alăptării. Graficele de creştere sunt doar ghiduri generale.


Sursa