luni, 30 noiembrie 2009
Observaţi semnele naturale înainte de a începe diversificarea
Încă mulţi pediatri recomandă începerea diversificării între vârsta de 4 şi 6 luni, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca bebeluşii să fie alăptaţi exclusiv pentru primele şase luni de viaţă. Pentru a preveni alergiile şi sensibilităţile la alimente, unii medici recomandă întârzierea introducerii unor alimente solide până când copilul are cel puţin vârsta de 12 luni.
Cei mai multi experţi recomandă, în cazul în care mamele doresc să întârzie începerea diversificării, ca acestea nu ar trebui să continue să alăpteze exclusiv după 9 luni. Se presupune că depozitele de fier din laptele matern nu sunt suficiente bebeluşului şi poate apărea anemie.
Conform Dr. Linda Palmer, care a făcut cercetări aprofundate legate de acest subiect, cele mai multe studii asupra stării de nutriţie, în ceea ce priveşte întârzierea diversificării, au fost efectuate asupra populaţiilor în care mamele sunt subnutrite. Ea spune că deficitul de fier este mai frecvent la copiii alăptaţi, dar că acest factor depinde de introducerea alimentelor solide, mai degrabă, decât de alăptarea exclusiva în sine, pentru că laptele matern nu are deficienţe, brusc, de la vârsta de 9 luni.
Această fereastră de deficienţă apare ca urmare a unei schimbări naturale fiziologice prin care fierul primit din alimentaţia solidă de către copilul se leagă, în primul rând, cu lactoferina mamei, astfel fierul având o biodisponibilitate mai mică. Fierul pe care copilul îl primeşte din alimentaţia solidă sfârşeşte hrănind “foamea de fier” a bacteriilor intestinale mai puţin benefice. Iar atunci bebeluşul are o cerinţă mai mare pentru fier, cel puţin până la reechilibrarea florei intestinale.
Deci, în timp ce pare necesar să se ia cel puţin în considerare această schimbare fiziologică atunci când mamele nu introduc alimente solide, de ce să întârzie inevitabilul până când copilul are 12 luni sau mai mult? Este rău să aştepte să introducă alimentele solide? Încă o dată, dr. Palmer spune "Cele câteva studii realizate pe alăptarea exclusivă prelungită sunt din zonele neindustrializate, care prezintă un avantaj marginal pentru începerea diversificării de la 24 de luni. Studiile cele mai bune pe sugari alăptaţi exclusiv au fost efectuate în SUA şi au mers doar până la 9 luni, demonstrând o sănătate superioară la această vârstă pentru cei care au fost alăptaţi exclusiv".
Conform studiilor arheologice, mulţi copii umani au primit puţine alimente solide, altele decât laptele de mamă, înainte de vârstă de doi ani. Dr. Palmer concluzionează, "În timp ce eu cred că este firesc să existe o variaţie a timpului în care se începe diversificarea, introducerea alimentelor solide (iniţierea procesului de înţărcare), precum şi înţărcarea finală, eu nu cred că este natural ca diversificarea să aibă loc mai devreme de 6 luni pentru cei mai mulţi copii".
Ce spuneţi despre experţii care cred că bebeluşii ar trebui să aştepte începerea diversificării până când au cel puţin 1 an? David Rowland, autor al “Digestion: Inner Pathway to Health” spune: "amilază salivară (ptialina) nu este în mod normal prezentă în cantitate semnificativă până la aproximativ şase luni. Amilaza pancreatică nu este produsă în cantităţi adecvate până când molarii nu sunt pe deplin dezvoltaţi, până la vârstă cuprinsă între 28-36 luni". Din acest motiv, el recomandă că nu ar trebui să hrănim copiii cu pâine, biscuiţi şi alte alimente care conţin amidon. Acest sfat puternic intră în conflict cu înţelepciunea convenţională care consideră că cerealele fortificate cu fier sunt primul aliment ideal de introdus pentru bebeluşi.
Palmer nu este de acord cu Rowland; ea nu crede că sugarii au probleme cu digestia carbohidraţilor. Ea consideră că cerealele care conţin gluten pot reprezenta cea mai mare provocare. Pe de altă parte, ea, de asemenea, nu este de acord cu perspectiva convenţională. Ea spune, "cerealele fortificate cu fier au doze mari de fier, care pot opri creşterea uşor atunci când nu este necesar. În cazul în care copilul are factori de risc pentru a dezvolta anemie (depozite mici de fier din cauza tăierii foarte devreme a cordonului ombilical, mamă fumătoare, reacţii de intoleranţă la unele alimente, greutate mică la naştere), s-ar putea lua în considerare un test de sânge în jur de 9 luni (sau mai devreme în cazul în care este recomandat) pentru a risipi îndoielile".
În timp ce evoluţia şi fiziologia par să sugereze că nu există nici un moment anume pentru a introduce alimentele solide, fără ca întârzierea introducerii lor să provoace nici un rău, atunci oferă beneficii continuarea alăptării exclusive?
Deşi nu există studii privind alăptarea exclusivă dincolo de 9 luni în societăţile industrializate, Palmer arată în slide-ul ei foarte informativ intitulat "Dincolo de laptele matern" o listă cu beneficiile potenţiale ale întârzierii începerii diversificării: întârzieri ale concurenţei fierului, întârzieri ale pierderii de protecţie imunitară (sistemul imunitar de protecţie se extinde dincolo de înţărcare şi chiar mai mult timp, durează mai mult dacă copilul primeşte lapte matern), prevede un copil cu mai mare "progresie a hrănirii naturale" şi reduce riscurile de alergii.
Având în vedere că strămoşii noştri, în cele mai multe societăţi primitive, au fost mai mult în armonie cu planificarea naturală a hrănirii bebeluşilor, pare rezonabil să apelăm la introducerea naturală a solidelor. Deoarece amilază pancreatică este deficitară la copii (până când apar molării lor), am putea, de asemenea, să ne întrebam dacă cerealele fortificate cu fier, atât de răspândite, ar mai putea fi primul aliment oferit bebeluşilor.
În timp ce mai este loc mult pentru cercetare în acest domeniu, întârzierea diversificării dă bebeluşilor mai mult timp pentru că sistemul lor digestiv să se maturizeze şi poate scădea riscul de alergii din cauza imunităţii reduse şi deficitului de enzime. Dovezile sugerează că nu avem nevoie să deviem prea departe de modelul de hrănire naturală, care a suferit astfel şi care a asigurat supravieţuirea rasei umane până în prezent.
Sursa: http://www.naturalnews.com/027418_iron_food_foods.html
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mi-am cam incurcat mustatile in textul asta, rox si tot nu am reusit sa inteleg faza cu fierul... si nici care sunt semnele naturale de care se vorbeste in titlu. subiectul oricum e foarte interesant si e de retinut faptul ca pana la 9 luni nu ne alearga nimeni sa intruducem 5 mese pe zi. sunt multe mamici care ar trebui sa citeasca articole de felul asta
RăspundețiȘtergere@Alexandra, titlul e doar un indemn. Ce trebuie retinut din tot textul e ca si diversificarea asta se produce natural, copilul stie cand sa o inceapa.
RăspundețiȘtergereCu fierul.........biodisponibilitatea Fe din laptele matern este totala, maxima.Fe din laptele matern se absoarbe in intestin cel mai bine cu ajutorul proteinelor din LM si preveni aparitia bacteriilor "rele" sau le opreste din crestere lipsindu-le de fe de care au nevoie sa traiasca , fe fiind disponibil pentru copil, nu pt. bacterii.
Cerealele fortificate cu Fe sau suplimentele de Fe introduse mai ales in primele 6 luni de zile reduc absorbtia Fe si sunt libere in intestin si la dispozitia bacteriilor, le hraneste. Iar o parte din Fe disponibil din LM poate trece si la aceste bacterii, din cauza aceasta.
Rezultatul e ca cupilu' va beneficia de mai putin Fe.
Suplimentele de Fe provoaca si disconfort copiilor.
Iar un deficit de Fe in lipsa unei anemii nu are consecinte in dezvoltare.
Sper sa fi inteles ceva din ce am zis, daca nu, te trimit la literatura.
Pupici!
acuma da, am priceput. mersi frumos :)
RăspundețiȘtergere