sâmbătă, 2 mai 2009

Contactul mamă-copil după naştere este important şi în alăptare


"Ajutați mamele să iniţieze alăptarea după o jumătate de oră de la naştere!”
"Mamele care au născut natural într-o maternitate e necesar să confirme că într-o jumătate de oră de la naştere copiii au avut contact cu pielea lor pentru cel puţin 30 de minute şi au primit ajutor de la un membru specializat în iniţierea alăptării. Cel puţin 50% dintre mamele care au născut prin cezariană e necesar să confirme că li s-au adus copiii într-o jumătate de oră de când ele se simt în stare, pentru a lua contact cu pielea lor."

(citat din “Criterii globale ale OMS/UNICEF pentru inițiativa “Spitalul prieten al copiilor”, 1992)”

Nou născuţii sunt separaţi la naştere de mamele lor şi nu sunt puşi la sân multe ore după aceea sau, uneori, se aşteaptă zile pentru ca laptele "să vină”. Această practică are un potenţial dăunător pentru alăptare, dar şi pentru relaţia mamă-copil, relaţie adesea numită "bonding”(LE: termenul tradus înseamnă angajament, nepotrivit în contex, aşa că îl voi lăsa în limbă engleză).
Contactul timpuriu al mamei cu copilul (“skin-to-skin”), precum şi posibilitatea de a alăpta în prima oră după naştere sunt foarte importante. Contactul piele pe piele şi suptul sunt strâns legate între ele.

Observaţiile lui Widstrom si al.(1987) asupra a 10 nou-născuţi şi ale lui Righard&Alade (1990) asupra a 38 nou-născuţi au arătat că bebeluşii care nu au fost sedaţi urmează un model previzibil de pre-alimentare dacă sunt ţinuţi la pieptul mamei după naştere, doar că timpul variază. Mişcarea a început după 12 până la 44 minute şi a fost urmată de supt spontan cu un bun ataşament după 27 până la 71 minute. Widstrom a observat că mişcările de supt au înregistrat un vârf după 45 de minute, ulterior au absentat de la o jumătate de oră până la 2 ore după naştere.

După cezariană, iniţierea alăptării poate fi întârziată. Condiţia contactului piele pe piele este, uneori, întârziată inevitabil, dar aceasta nu ar trebui să constituie o rutină. După cezariană cu anestezie locală, alăptarea poate fi iniţiată imediat de cele mai multe ori. Cu anestezie generală, alăptarea poate fi iniţiată în decurs de câteva ore, în momentul în care mama se simte conştientă.

Efectul contactului timpuriu piele pe piele mamă-copil asupra alăptării

Mai multe studii cvasi-experimentale au examinat influenţa contactului postnatal timpuriu asupra iniţierii şi continuării alăptării, iar în unele cazuri, aspecte ale interacţiunii mamă-copil.

Righard & Alade (1990) au studiat efectul timpuriu al contactului piele pe piele mamă-copil de la începutul alăptării. Au comparat două grupuri de nou-născuţi (decizia a aparţinut mamelor şi moaşelor): grupul “cu contact după naştere” şi grupul “separat după naştere”. Grupul “cu contact după naştere” (38 nou-născuţi) au avut imediat contact cu mama lor cel puţin o oră, iar 24 dintre nou-născuţi au supt corect după o medie de 49 minute. Grupul “separat după naştere” (34 nou-născuţi) a început contactul imediat după naştere, a fost separat 20 de minute mai târziu. Doar 7 dintre nou-născuţi au supt efectiv, diferenţa fiind semnificativă.

4 studii ale lui Sosa et al, 1976;Chateau & Wiberg, 1977a; Thomson, Hartsock & Larson, 1979; Ali & Lowry, 1981, au arătat faptul că contactul piele pe piele timpuriu duce la o creştere semnificativă a ratei alăptării de la 2 la 3 luni. Un studiu al lui Strachan-Lindenberg, Cabrera & Jimenez, 1990 a arătat un efect doar după o săptămână, iar alte 2 studii: Salariya, Easton&Cater, 1978; Taylor et al, 1985 nu au arătat nici un efect semnificativ.

Sosa et al.(1976) au studiat 40 de femei din Guatemala repartizate aleatoriu într-un grup cu contact timpuriu sau într-un grup de control, cu o vizită acasă. Grupul cu contact timpuriu a iniţiat contactul după ce placenta a fost eliminată, epiziotomia cusută şi a fost de 45 minute. Grupul de control a avut contact postpartum după 24 de ore. După 3 luni, 72 % din nou-născuţii din grupul cu contact timpuriu erau încă alăptaţi comparativ cu doar 42 % din nou-născuţii din grupul de control. Durata medie a alăptării a fost de 196 de zile pentru cei din grupul cu contact timpuriu şi 104 zile pentru cei din grupul de control.

Chateau & Wiberg (1977a) au studiat 40 de primipare din Suedia. Mamele au fost aleator puse într-un grup de control şi într-un grup de intervenţie cu “extra contact” (15-20 minute de supt şi contact piele-pe-piele dupa o oră de la naştere). La 3 luni, 58% din mamele din grupul de intervenţie cu “extra contact” încă alăptau comparativ cu 26% din grupul de control. Mamele din grupul cu “extra contact” au petrecut mai mult timp privind şi pupand copiii, iar copiii au zâmbit mai mult şi au plâns mai puţin.

Thomson, Hartsock & Larson (1979)
au comparat efectul contactului timpuriu, iniţiat după 15-30 minute postpartum şi continuat 15-20 minute cu un contact de 5 minute după naştere şi reluat după 12-24 ore, la 30 primipare care intenţionau să alăpteze.
După 2 luni postpartum, alăptarea fără supliment a fost prezentă mai mult la cele din grupul cu contact timpuriu.

Ali & Lowry (1981)
au comparat un grup cu contact de rutină (început după aproximativ 9 ore de la naştere) cu un grup cu contact timpuriu mama-copil ( 45 de minute imediat după naştere, reluat după 9 ore), un total de 74 de mame din Jamaica. Rata de alăptare a fost mare, de 6 săptămâni, la grupul cu contact timpuriu (74%) comparativ cu grupul cu contact de rutină (49%) şi de 12 săptămâni (57 % versus 27%).

Strachan-Lindenberg, Cabrera & Jimenez (1990)
au studiat efectul contactului timpuriu, promovării alăptării şi rooming-in-ului asupra iniţierii şi continuării alăptării pe un număr de primipare din Nicaragua. 33 de mame au fost repartizate aleatoriu, imediat după naştere, la un grup de control (cu separare de 12-24 ore după naştere) şi la un grup cu contact timpuriu, imediat după naştere, pentru 45 de minute, apoi separaţi. După o săptămană alăptarea exclusivă era semnificativă in rândul grupului cu contact timpuriu, fără diferente majore si dupa 4 luni. Varsta mamelor nu a fost controlata, cu toate ca mai mult de jumatate erau adolescente.

Alte rezultate

Contacul mamei cu nou-nascutul imediat dupa nastere joaca un rol important in mentinerea comportamentului maternal la mamifere si exista dovezi ca este important si pentru oameni (Rosenblatt, 1994).

Widström et al (1990)
au sugerat ca atingerea timpurie a sfarcului si areolei de catre copil (in termen de 30 de minute de la nastere) are influenta pozitiva asupra relatiei mama/copil in primele zile dupa nastere.

Initierea alaptarii devreme poate creste activitatea uterina post-partum si reduce riscul hemoragiei post-partum.Chua et al.(1994) au inregistrat activitatea uterina a 11 femei din Singapore, imediat dupa eliminarea placentei, inainte, in timpul si dupa alaptare sau stimularea manuala a sfarcurilor. Valoarea mediana a stimularii manuale a fost de 66% si a alaptarii de 93%.

Christensson et al (1992)
au constatat că nou-născuţii care au luat contact cu mamele lor au avut temperatura axilară şi a pielii mai mare, nivelul de glucoză din sânge mai ridicat la 90 de minute şi au plâns mai puţin faţă de copiii care au stat lânga mamă, dar in alt pat.[...]

Concluzii

Contactul mamă-copil imediat după naştere creşte media alăptării. Este dificil de a face recomandări deorece timpul şi durata contactului timpuriu este diferită. 15-20 de minute de contact mamă-copil în prima oră de la naştere poate fi benefic. Suptul spontan poate apărea între 45 de minute şi 2 ore de la naştere, dar contactul mamă-copil ar trebui să înceapă cât mai devreme după naştere.
Dacă copilul este în contact strâns cu mama sa şi nu arată semne că ar fi pregătit să sugă, nu există motive de a fi forţat să o facă. Forţând copilul să sugă atunci când el nu este pregătit poate avea un efect advers asupra alăptării (Widstrom&Thingstrom-Paulsson, 1993).

Mama şi copilul nu ar trebui să fie separaţi după naştere, excepţie făcând cazurile când există un motiv medical inevitabil. După naştere este optim pentru copil să fie lăsat continuu cu mama sa şi să i se permită să se ataşeze spontan la sân ori de câte ori el arată semne că are disponibilitatea de a o face. O recomandare practică minimală ar fi ca după naştere contactul mamă-copil să înceapă în termen de o jumătate de oră şi să continue timp de cel puţin 30 minute.
Contactul timpuriu mamă-copil include şi atingerea sfârcurilor mamei cu efecte importante asupra comportamentului maternal şi a “bonding - ului”.
Contactul piele pe piele mamă-copil (“skin-to-skin”) imediat după naştere este foarte valoros şi trebuie încurajate atât mamele care vor să alăpteze, cât şi cele care nu intenţionează să o facă.

Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii – “Evidence for the Ten Steps to Successful Breastfeeding”, 1998.

12 comentarii:

  1. La niciunul din copii nu s-a intamplat asa din pacate :(((
    La primul, nastere naturala l-am avut cu mine in camera dupa 3-4 ore cu directiva directa a "doamnei" asistente sa nu-i desfasam :(((
    Evident ca primul lucru asta am facut .
    Apoi a ramas cu mine in camera.

    La cel mic, cezariana, contact dupa 24 de ore dupa ce am parasit terapia intensiva. Si el a ramas cu mine in camera.

    Ce ai scris tu consider ca ar ajuta mult alaptarea. Ar fi procesul adaptarii mult mai rapid.

    RăspundețiȘtergere
  2. Lala, UNICEF si OMS-ul au lansat initiativa "Spitalul prietenul copiilor", prin 1991 si se doreste a se aplica in toata lumea. Contactul mama - copil, piele-pe-piele, face si el parte din initiativa ca fiind bun pentru a initia alaptarea.Din pacate, nu stiu in cate spitale din Romania se aplica (probabil in nici unul! poate in cele private, nou aparute).
    Dar, iata ca au trecut 18 ani de cand a inceput initiativa, deci nu e nimic nou (pentru altii) doar ca implementarea ei la noi in tara nu prea merge, poate nu se vrea, poate mentalitatea e greu de schimbat, poate medicii ar trebui sa ia la cunostinta si sa aplice, nu stiu......
    Poate ar ajuta mai mult daca mamele ar cere copilul imediat dupa nastere,daca se simt mai bine, sa nu mai stea sa astepte sa i se aduca.Sa fim mai ferme!

    RăspundețiȘtergere
  3. Rox, felicitari din nou pentru ce faci cu blogul asta! Te imbratisez din inima!.

    Si vreau sa povestesc despre o mamica de doua fetite pe care o plac mult. Dupa ambele nasteri, aproape ca a facut scandal sa i se aduca copiii. "dar doamna, abia ati nascut, asteptati sa va refaceti. aveti timp, nu va grabiti, o sa va para rau", asta i se tot replica de catre asistente. La o ora dupa nastere (a doua) ea era pe coridor si vocifera dupa copil :) Ca daca nu, se duce la director. O asistenta care o vazuse si la prima nastere le-a facut semn celorlalte cum ca-i "cu capul" si i-au adus fetita.

    Asa ca astetp cu nerabdare sa vad unde se ajunge (si cand) cu spitalele astea prietene. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu am facut cezariana vineri la 9 si m-au adus de la terapie intensiva (2 etaje mai jos) sambata la amiaza. Am mai stat in perfuzii si abia mai spre dupa amiaza mi l-au dat pe David. Dar la noi inca mai e sistemul cu copiii separati :( asa ca il vedeam la orele de alaptat (bine, printre durerile de cap de la anestezie ii mai faceam ceva vizite). Din fericire, el a dormit mai tot timpul cat am stat in spital, asa ca indraznesc sa sper ca nu mi-a simtit lipsa prea mult :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Perfect de acord ! Chiar ma gandeam cum pot face la al doilea copil. Eu am nascut la Giulesti, unde politica spitalului nu permite statul in camera cu un copil. Eram si la prima sarcina, si speriata, nu m-am mai gandit la rezerva, probabil si greu de obtinut. Acolo stiu ca se poate sta cu el in camera. Partea buna e ca Maria e inca alaptata, la 1 an jumatate, dar eu inca imi amintesc primele zile in care nu puteam dormi de dorul ei si plansetele nou-nascutilor din sala lor, mai ales cand se apropia "ora de masa". Nu stiu ce motiveaza o astfel de politica, dar sunt hotarata ca la a doua nastere sa imi pot tine copilul cu mine si in brate din primele clipe.

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu am nascut in Belgia intr-un spital prieten al copiilor, am avut copilul in brate imediat si l-am alaptat (ma rog, pus la san mai degraba) in prima jumatate de ora de viata. A fost o experienta frumoasa si nici nu-mi pot imagina ce traiesc femeile din Romania care sunt despartite imediat de copilasii lor nou nascuti, care stau in primele 24 de ore privind o imagine pe telefonul mobil... E inuman ce se intampla in spitalele romanesti!
    Apropos de initiativa UNICEF, mai demult am vrut sa scriu un articol despre ce inseamna spital "prieten al copiilor". Am vazut undeva pe site-ul lor ca ar fi vreo 10 spitale acreditate in Romania, am scris la UNICEF Romania sa aflu care sunt si... n-am primit niciun raspuns. Apoi a mai scris o prietena de-a mea si nici ei nu i s-a raspuns. Ok, daca nu merge asta e, dar de ce nu meritam, macar in calitate de mame, un raspuns onest? Mai ca as intreba-o pe Andreea Marin, ca doar stiu ca ea ajuta UNICEF-ul sa stranga bani pentru chestia asta intr-o vreme.

    RăspundețiȘtergere
  7. Am nascut prin cezariana de urgenta la Giulesti la 7 seara si mi-am vazut copilul la 12 a doua zi. Si acum ma intreb cum de mi-o fi venit laptele (chiar si in a 5-a zi)in conditiile in care mergeam 10 min la alaptat la fiecare 3 ore, fata era mica si nu stia sa suga, eu la primul copil...Am baut ceaiuri si am luat pastile pentru lactatie in disperare, am folosit pompa electrica si am ignorat cu dintii stransi de fiecare data verdictul sec al asistentei sefe care ne "controla" si hotara "fara lactatie" :((...Cred ca pur si simplu mi-a fost scris sa alaptez...sau i-a fost scris Ilanei sa aiba parte de lapte de mama...
    Sunt de acord ca mama si copilul trebuie sa intre in contact cat mai repede dupa nastere, insa, sincer, daca m-as fi trezit cu fata langa mine in prima noapte dupa cezariana si n-as fi putut dormi, as fi intrat in panica...Asa ca eu cred ca e nevoie si de muulta informare si de muult ajutor din partea personalului medical...

    RăspundețiȘtergere
  8. Nicoleta29/5/09

    Eu am nascut prin cezariana la CF2 in Bucuresti si la nici jumatate de ora de la iesirea din sala de operatie mi-au adus fetita si m-au lasat sa ma bucur de ea mai mult timp. Apoi, pana a doua zi, mi-au adus-o de inca 2 ori in ATI la alaptat. Uramtoarea zi, de dimineata m-am mutat cu ea in salon, si suntem nedespartitede atunci.
    Are aproape doi ani si inca alaptez cu succes.

    RăspundețiȘtergere
  9. @Ralu' ce mamica curajoasa si cu initiativa!Si ce concluzie tampa!Multu'!

    @Madi, cam tarziu ti l-a adus. Si uite ca alaptezi, chiar daca initierea s-a facut mai tarziu!Alaptare de durata sa ai!

    @Vasari, sigur vei alege un spital baby friendly!

    @Caprele irinucai, eu cred ca tre' sa scrii la UNICEF international, ca poate se indura ei mai repede sa raspunda. Iar despre Andreea Marin, hm, nu prea stiu cum vede ea aceste initiative pt. ca in promovarea alaptarii a cam esuat,din punctul meu de vedere, iar exemplu personal nu prea a dat (foarte scurt!).Dar, stii cum este, decat deloc, mai bine si asa.

    @IlanaAndreea conteaza foarte mult si dorinta mamei de a alapta!
    Dar cum controla madam asistenta sa vada daca ai lapte?
    Ca mie, de exemplu, nu mi-a aplicat nimeni un control.

    @Nicoleta, felicitari!Ma bucur sa mai aud si astfel de povesti!

    RăspundețiȘtergere
  10. FETITA MEA ARE ACUM 4 LUNI,SI INCA O MAI ALAPTEZ,DESI AM DEPUS EFORTURI URIASE LA INCEPUT SA ACCEPTE SANUL, PENTRU CA MI-A FOST ADUSA IN SALON LA 9 ORE DUPA NASTERE SI ERA DEJA OBISNUITA CU BIBERONUL.CAND INCERCAM SA II DAU SANUL ZBIERA CA DIN GURA DE SARPE SI ABIA DUPA VREO 2 SAPTAMANI A AJUNS SA NU MAI PLANGA CAND II DADEAM SA PAPE.ACUM MA BUCUR CA NU AM RENUNTAT PENTRU CA NICI UN EFORT NU ESTE PREA MARE PENTRU COPIII NOSTRI.AS DORI SA O ALAPTEZ IN CONTINUARE CAT MAI MULT POSIBIL.

    RăspundețiȘtergere
  11. buna mamicilor dati mi si mie un sfat despre alaptare am un baietel de 1 an si8 luni si il alaptez dar ii dau si hrana solida pozitia noastra favorita de alaptat este in brate dar cum am mai crescut imi este cam greut sa il alaptez in brate iar culcat refuza sa bea cand este treaz dar noaptea cand santem somnorici cu ochii mici il pot alapta linistit in pat culcata la voi care era pozitia favorita sau preferata ce ati folosit la alaptat

    RăspundețiȘtergere
  12. @Mira, multumim pentru ca ne-ai impartasit din experienta ta!!!
    @Bebelasa1, fiecare cuplu mama-copil are cateva pozitii de alaptare preferate pe care le descopera in timp. Este important sa le gasiti si voi. Intr-adevar, la aceasta varsta copilul devine "acrobat" in timp ce este alaptat: ridica picioarele, cauta cu mainile samd, dar sesiunea de alaptare este mai scurta datorita distragerilor din jur care apar.
    Unii copii stau in picioare in timp ce beau portia de lapte matern dupa care revin la joaca.
    Acest site: http://www.kellymom.com/bf/older-baby/nursing-manners.html ofera cateva imagini faine.

    RăspundețiȘtergere