Observaţi semnele naturale înainte de a începe diversificarea

Încă mulţi pediatri recomandă începerea diversificării între vârsta de 4 şi 6 luni, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca bebeluşii să fie alăptaţi exclusiv pentru primele şase luni de viaţă. Pentru a preveni alergiile şi sensibilităţile la alimente, unii medici recomandă întârzierea introducerii unor alimente solide până când copilul are cel puţin vârsta de 12 luni.

Cei mai multi experţi recomandă, în cazul în care mamele doresc să întârzie începerea diversificării, ca acestea nu ar trebui să continue să alăpteze exclusiv după 9 luni. Se presupune că depozitele de fier din laptele matern nu sunt suficiente bebeluşului şi poate apărea anemie.
Conform Dr. Linda Palmer, care a făcut cercetări aprofundate legate de acest subiect, cele mai multe studii asupra stării de nutriţie, în ceea ce priveşte întârzierea diversificării, au fost efectuate asupra populaţiilor în care mamele sunt subnutrite. Ea spune că deficitul de fier este mai frecvent la copiii alăptaţi, dar că acest factor depinde de introducerea alimentelor solide, mai degrabă, decât de alăptarea exclusiva în sine, pentru că laptele matern nu are deficienţe, brusc, de la vârsta de 9 luni.
Această fereastră de deficienţă apare ca urmare a unei schimbări naturale fiziologice prin care fierul primit din alimentaţia solidă de către copilul se leagă, în primul rând, cu lactoferina mamei, astfel fierul având o biodisponibilitate mai mică. Fierul pe care copilul îl primeşte din alimentaţia solidă sfârşeşte hrănind “foamea de fier” a bacteriilor intestinale mai puţin benefice. Iar atunci bebeluşul are o cerinţă mai mare pentru fier, cel puţin până la reechilibrarea florei intestinale.

Deci, în timp ce pare necesar să se ia cel puţin în considerare această schimbare fiziologică atunci când mamele nu introduc alimente solide, de ce să întârzie inevitabilul până când copilul are 12 luni sau mai mult? Este rău să aştepte să introducă alimentele solide? Încă o dată, dr. Palmer spune "Cele câteva studii realizate pe alăptarea exclusivă prelungită sunt din zonele neindustrializate, care prezintă un avantaj marginal pentru începerea diversificării de la 24 de luni. Studiile cele mai bune pe sugari alăptaţi exclusiv au fost efectuate în SUA şi au mers doar până la 9 luni, demonstrând o sănătate superioară la această vârstă pentru cei care au fost alăptaţi exclusiv".

Conform studiilor arheologice, mulţi copii umani au primit puţine alimente solide, altele decât laptele de mamă, înainte de vârstă de doi ani. Dr. Palmer concluzionează, "În timp ce eu cred că este firesc să existe o variaţie a timpului în care se începe diversificarea, introducerea alimentelor solide (iniţierea procesului de înţărcare), precum şi înţărcarea finală, eu nu cred că este natural ca diversificarea să aibă loc mai devreme de 6 luni pentru cei mai mulţi copii".

Ce spuneţi despre experţii care cred că bebeluşii ar trebui să aştepte începerea diversificării până când au cel puţin 1 an? David Rowland, autor al “Digestion: Inner Pathway to Health” spune: "amilază salivară (ptialina) nu este în mod normal prezentă în cantitate semnificativă până la aproximativ şase luni. Amilaza pancreatică nu este produsă în cantităţi adecvate până când molarii nu sunt pe deplin dezvoltaţi, până la vârstă cuprinsă între 28-36 luni". Din acest motiv, el recomandă că nu ar trebui să hrănim copiii cu pâine, biscuiţi şi alte alimente care conţin amidon. Acest sfat puternic intră în conflict cu înţelepciunea convenţională care consideră că cerealele fortificate cu fier sunt primul aliment ideal de introdus pentru bebeluşi.

Palmer nu este de acord cu Rowland; ea nu crede că sugarii au probleme cu digestia carbohidraţilor. Ea consideră că cerealele care conţin gluten pot reprezenta cea mai mare provocare. Pe de altă parte, ea, de asemenea, nu este de acord cu perspectiva convenţională. Ea spune, "cerealele fortificate cu fier au doze mari de fier, care pot opri creşterea uşor atunci când nu este necesar. În cazul în care copilul are factori de risc pentru a dezvolta anemie (depozite mici de fier din cauza tăierii foarte devreme a cordonului ombilical, mamă fumătoare, reacţii de intoleranţă la unele alimente, greutate mică la naştere), s-ar putea lua în considerare un test de sânge în jur de 9 luni (sau mai devreme în cazul în care este recomandat) pentru a risipi îndoielile".

În timp ce evoluţia şi fiziologia par să sugereze că nu există nici un moment anume pentru a introduce alimentele solide, fără ca întârzierea introducerii lor să provoace nici un rău, atunci oferă beneficii continuarea alăptării exclusive?

Deşi nu există studii privind alăptarea exclusivă dincolo de 9 luni în societăţile industrializate, Palmer arată în slide-ul ei foarte informativ intitulat "Dincolo de laptele matern" o listă cu beneficiile potenţiale ale întârzierii începerii diversificării: întârzieri ale concurenţei fierului, întârzieri ale pierderii de protecţie imunitară (sistemul imunitar de protecţie se extinde dincolo de înţărcare şi chiar mai mult timp, durează mai mult dacă copilul primeşte lapte matern), prevede un copil cu mai mare "progresie a hrănirii naturale" şi reduce riscurile de alergii.

Având în vedere că strămoşii noştri, în cele mai multe societăţi primitive, au fost mai mult în armonie cu planificarea naturală a hrănirii bebeluşilor, pare rezonabil să apelăm la introducerea naturală a solidelor. Deoarece amilază pancreatică este deficitară la copii (până când apar molării lor), am putea, de asemenea, să ne întrebam dacă cerealele fortificate cu fier, atât de răspândite, ar mai putea fi primul aliment oferit bebeluşilor.

În timp ce mai este loc mult pentru cercetare în acest domeniu, întârzierea diversificării dă bebeluşilor mai mult timp pentru că sistemul lor digestiv să se maturizeze şi poate scădea riscul de alergii din cauza imunităţii reduse şi deficitului de enzime. Dovezile sugerează că nu avem nevoie să deviem prea departe de modelul de hrănire naturală, care a suferit astfel şi care a asigurat supravieţuirea rasei umane până în prezent.


Sursa: http://www.naturalnews.com/027418_iron_food_foods.html

Moş Crăciun trece prin blogosferă

Anul acesta Moş Crăciun s-a gândit să treacă şi prin blogosfera mămicească. In desaga lui s-au ascuns mici surprize pentru diverşi copii, unul mai fain ca altul.
Mai întâi a trecut prin gândurile noastre, ne-a dat idei de cadou, după care surpriza noastră şi-a găsit locul în desaga lui Moş Crăciun. Probabil că deja a găsit destinatarul. Aşteptăm impresii!

Si, într-o zi cu soare, ne-am trezit că Moş Crăciun din blogosferă s-a gândit şi la minunăţia noastră de copil.
Darie a primit cadoul cu mare drag, dar şi cu un mare val de întrebări:
"- Moş Claciun s-a gândit la mine?
- Da, s-a gândit din timp la tine şi pentru că are de făcut drumuri lungi până la Crăciun, a ajuns mai devreme, înainte să facem bradul! Dar, ştii că anul acesta Moşul şi-a chemat ajutoarele pentru alegerea cadoului tău?
-Ce ajutoale?
-Frunzele!
-Cale Flunze, mama? Toamna flunzele cad din copaci si clesc la loc!
- E vorba de 2 "frunze" pe nume Roxana şi Oana!
- Ocana si 'Ana?
- Da, sunt două fetiţe tare drăguţe şi foarte talentate! Iţi place desenul primit de la ele?

- Oh, daaa, e 'umos (frumos)!'i cooat (colorat)!Ale i 'telute!'i toale(soare)! Atea 'unt baloane?
- Da.
- Losu, abatu', loz, 'ocaliu! Foalte 'cooat! Iote, tlei oameni! Doi fete si baiat! Cled ca io 'unt!
Si pi tine ti cheama Ocana!
- Da.
- Si Mos Claciun a lăsat cadoulile la flunze?
- Da.
- De she? (de ce)
- Pentru că ele şi-au dorit să-l ajute pe Mos Crăciun să bucure un alt copil!
- Te dlagut! 'i puzzlu e tot pentlu mine?

- Da, îţi place?
- Foalte mut! Motanu' cale e încăltat!
OOOOOO, mamiiiii, ce e ata?

- Nu ştiu, borcănele de plastic. Hai să vedem ce conţin!
- OOOO, platilinaaaaaaaaaaa!Te 'umos!!!O sa fac o casha lu' Aiulila! Bine si la el Mosu?
- Vine, vine!
- Mute 'adouli am plimit!
- Să te bucuri de ele!
- De la Flunze!
- Da!
- 'Ucumec!"

Dacă nu aţi înţeles, trageţi-mă de mânecă şi vă fac o traducere!
Deci: desenul va sta la loc de cinste, în ramă, undeva pe un perete; plastilina încă e neatinsă pentru că se usucă şi casa lui Aiurilă nu mai poate fi făcută până la Crăciun, iar puzzle-ul cu Motanul Încălţat este realizat de câteva ori pe zi, că doar timp avem din cauza oreionului (cu tot vaccinul blamat, nedorit, gândit şamd şi, în final, făcut, că, de, o să intre în colectivitate!!!) care ne va ţine izolaţi cam 2-3 săptămâni în casă!

(LE) Si uitucă cum sunt, noroc că am în jur persoane care mă citesc, revin cu specificaţia că darnicul Moş Crăciun a pus în tolbă şi cateva cd-uri cu poveşti audio(Jack şi vrejul de fasole, Motanul încălţat, Oliver şi prietenii) şi doua filmuleţe dragi, Maria-Mirabela, Pinocchio. Oare de unde o fi ştiut Moşu' că lui Darie îi plac poveştile în format audio?

Iar cartea cu Basmele fraţilor Grimm sigur ne va face plăcere să o citim! Conţine şi urări faine de la Frunzele de la Buzău!



Frunzelor să aveţi un Crăciun plin de bucurii!

Mulţumim mult, mult!

Revin şi cu poza pentru tabloul final! Din păcate Darie e umflat la faţă foarte rău, e de nerecunoscut, aşa că poate mai aştept până îşi revine.

(LE)Am reuşit să îl şi pozez:

Epidurala administrată în timpul travaliului poate afecta negativ capacitatea de a alăpta

Femeile care au apelat la epidurală pentru a calma durerea asociată naşterii pot avea dificultăţi în alăptare, potrivit unui nou studiu australian.

Cercetătorii de la Universitatea din Sydney au examinat 1300 de femei care au născut în 1997 şi au constatat că 93 % dintre ele şi-au alăptat copiii în prima săptămână, iar cele care au optat pentru epidurală au avut probabilitate mai mare să aibă dificultăţi în alăptare.

În timp ce trei sferturi din femeile care nu au avut nici un analgezic şi-au alăptat copiii timp de până la 24 săptămâni, doar 53 % din femeile care au primit epidurală au alăptat până atunci.

Femeile care au ales epidurală în timpul travaliului au avut, de asemenea, probabilitate mare de a opri complet alăptarea înainte de şase luni comparativ cu femeile care n-au optat pentru ameliorarea durerii.

"Un număr tot mai mare de dovezi arată că fentanil(un analgezic), component a epiduralei, poate fi asociat cu sugari somnoroşi şi cu dificultăţi în stabilirea alăptării”, au scris cercetătorii, conduşi de Dr. Siranda Torvaldsen.

"Indiferent de mecanismul de bază, este important ca femeile cu risc mai mare de încetare a alăptării să beneficieze de asistentă şi sprijin, atât în perioada iniţială de după naştere, cât şi în următoarele câteva luni", scriu ei.

Pat O' Brien, purtătorul de cuvânt al "Colegiului regal al obstetricienilor şi ginecologilor", a declarat că în timp ce studiul este "interesant" şi are nevoie de investigaţii ulterioare, un număr de factori ar fi putut influenţa rezultatele lui Torvaldsen.

O'Brien a spus că femeile care aleg să nu aibă epidurala pot fi în mod natural mai motivate să persiste în alăptarea bebeluşilor. "De asemenea, o mulţime din femeile care au avut epidurală, au continuat să facă cezariană, iar dacă nu au mult sprijin atunci alăptarea poate fi dificilă şi este şi mai greu pentru aceste femei să-şi ridice copiii în braţe."

Studiul lui Torvaldsen a descoperit că din 416 de femei care au optat pentru epidurală în timpul naşterii, 172 au ales să nască prin operaţie cezariană.

Sursa

Alăptarea calmează mama şi copilul

“A fost foarte bine stabilit faptul că laptele matern este cea mai buna sursă de hrana pentru sugari - este benefic pentru dezvoltarea lor fizică şi mentală", spune Claire-Dominique Walker doctor, cercetător principal şi director al Diviziei de Cercetare in Neurostiinta a Spitalului Douglas. "Munca noastră arată acum că există un beneficiu reciproc al mamelor care alăptează - reacţionează mai puţin la situaţiile stresante. Acest lucru înseamnă că se vor concentra mai mult pe copiii lor si vor avea mai multa energie pentru activităţi cum ar fi îngrijirea copiilor şi producerea laptelui - acest lucru este un câştig evident pentru copii. "

Walker şi echipa sa, incluzându-i şi pe Sonia J. Lupien, doctor, director al Centrului Douglas şi studentul absolvent Mai Tu, au studiat răspunsurile la stres a 25 de mame care alăptează şi a 25 de mame care alimentează copiii cu lapte praf, care au un singur copil sau mai mulţi copii. Mamele au fost expuse la diferite tipuri de situaţii de stres, de la cele considerate "emoţionale sau relevante" - vizionarea unui film despre copii răniţi şi pierduţi, la cele considerate "nu pun în pericol sau irelevante" - cum ar fi vorbitul in public şi problemele de matematica. Stresul a fost determinat prin măsurarea nivelului de cortizol (un hormon de stres) din saliva lor. Rezultatele preliminare arată că mamele care alăptează şi-au redus nivelurile de cortizol (indicând putin stres), în timpul situaţiilor de stres emoţional şi situaţiilor fara pericol. Acest efect, de asemenea, a avut loc, ca răspuns la stresul relevant, dar a fost şi mai pronunţat la mamele care au experienţă in alăptare (de exemplu, mamele cu mulţi copii). Acest lucru indică un beneficiu suplimentar potenţial al alăptării după naşteri repetate. "

"Această diferenţă de răspuns la factorii de stres in situaţii relevante şi irelevante este foarte interesanta", spune Tu. "Aceasta înseamnă că mamele cu experienţa mare in alăptare transforma stresul important in nesemnificativ, iar mamele care alimentează artificial ar putea fi mai puţin capabile să facă acest lucru. Descoperirile noastre arată ca o parte din mamele care alimentează bebeluşul cu biberonul sunt mai reactive la stres si pot conduce la o îngrijire mai putin optimă pentru copil."

"Studiul nostru poate avea, de asemenea, implicaţii pentru femeile predispuse la depresia post-partum", adaugă Walker. "Stresul post-partum este un factor de risc pentru depresia post-partum. Dacă putem înţelege mai bine modul în care mamele care alăptează reduc stresul lor, prin filtrarea provocărilor vieţii de zi cu zi am putea fi în măsură să tratăm mai bine mamele predispuse la depresia post-partum."

Afiliat Universităţii McGill şi Organizaţiei Mondială a Sănătăţii, Centrul de cercetare al Spitalului Douglas este unul dintre cele mai mari din SUA, cu o echipa de peste 60 de oameni de ştiinţă şi cercetători şi 180 postuniversitari. Această echipă este dedicată înţelegerii cauzelor unor tulburări psihice - genetice, de mediu, culturale sau sociale -, precum şi dezvoltarea unor instrumente de diagnostic, tratament şi metodelor de prevenire.

Sursa

Alăptarea protejează şi inima mamelor

Alăptarea a fost mult timp recunoscută ca având beneficii pentru mama şi copil. La Leche League International recunoaşte multele beneficii, inclusiv faptul că laptele matern este uşor de digerat pentru copil şi anticorpii naturali protejează copilul împotriva bacteriilor şi viruşilor. Un nou studiu de la Universitatea din Pittsburgh a demonstrat că alăptarea protejează femeile de boli de inimă, infarct miocardic şi accident vascular cerebral, de asemenea.

Publicat în luna mai în “Obstetrics and Gynecology”, studiul constată că în cazul în care o femeie alăptează timp de un an sau mai mult este cu 10% mai puţin susceptibilă de a avea atacuri de cord, boli de inimă său accident vascular cerebral. Dr. Eleanor Bilma Schwarz, un cercetător de la Universitatea din Pittsburgh şi autor al studiului, spune: "bolile cardiace sunt principala cauză de deces pentru femei, astfel că este de o importanţă vitală pentru noi să ştim ceea ce putem face pentru a ne proteja."

Studiul a constatat că, chiar şi alăptarea timp de o lună reduce rata diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale şi nivelul ridicat al colesterolului, toate acestea fiind cauze principale ale bolilor de inimă. Dr. Swartz subliniază: "cu cât mama alăptează mai mult, cu atât mai bine pentru ea şi copilul ei." Dr. Schwarz şi colegii săi au studiat 139.681 femei în post-menopauză, a cărora vârsta medie a fost 63 ani. Chiar dacă protecţia a fost estompată din cauză altor variabile, cum ar fi dieta săracă şi lipsa de exerciţiu fizic, beneficiile alăptării tot au fost pe termen lung.

Alăptarea a demonstrat că protejează femeile împotriva cancerului ovarian şi de sân, iar acum dr. Schwarz a dovedit că protejează şi împotriva bolilor de inimă, de asemenea.

Multe femei pot fi descurajate să alăpteze, în special în spitale care de multe ori separă mama de copil. Asistentele oferă biberonul cu lapte praf bebeluşilor şi trimit acasă noii părinţi cu mostre gratuite de lapte praf.

La Leche League încurajează noile familii să se informeze despre alăptare. Vă sugerează: să contactaţi liderii La Leche League (care oferă ajutor gratuit), participarea la întruniri oferindu-vă libertatea de a vă familiariza cu alăptarea şi să fiţi înconjuraţi de oameni care oferă sprijin chiar înainte de a se naşte copilul.

Alăptarea protejează mediul înconjurător, laptele matern este oferit gratuit, nu necesită ambalare, prelucrare şi transport.

Remediile naturale sunt disponibile pentru femeilor care simt. Specialistul în plante medicinale, Susun Weed, recomandă femeilor să consume ceai din rădăcină de păpădie sau tinctură de păpădie în ultimele două luni de sarcină şi pe parcursul alăptării.

Din ce în ce mai multe cercetări sprijină ceea ce mulţi ştiu instinctiv că e adevărat. Laptele matern este cea mai bună hrană pentru copiii în creştere şi face bine şi mamei, de asemenea.

Sursa

Alăptarea copilului ar putea salva o viaţă

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alăptarea exclusivă pentru primele şase luni poate salva vieţile a 13 % din copiii care mor sub cinci ani. Laptele matern este ceea ce natura a destinat sugarilor să mănânce şi dacă suntem în conformitate cu natura avem întotdeauna beneficii. Dar ştii de ce laptele matern este atât de valoros?
Răspunsul este simplu: bebeluşii sunt născuţi cu un sistem imunitar doar parţial dezvoltat, iar componentele laptelui matern ajută la construirea sistemul imunitar. Laptele matern conţine atât bacterii sănătoase cât şi acizi graşi, ambele luptă împotriva bolilor şi protejează împotriva ameninţărilor din afara organismului.

Să ne uităm mai întâi la bacteriile noastre sănătoase. În conformitate cu SK Dash, doctor şi autoritate recunoscută datorită activităţii cu privire la rolul bacteriilor probiotice şi a bacteriilor sănătoase, aceste bacterii sănătoase alcătuiesc prima noastră linie de apărare imunitară încă din colon. Aceste bacterii mici ale tractului intestinal fac astfel încât prezenţa bacteriilor nesănătoase, a ciupercilor şamd să nu prospere din abundenţă. Acest lucru protejează copilul, iar atunci când bacteriile nesănătoase şi ciupercile sunt în abundenţă apar problemele.

Multe mame, de asemenea, nu ştiu că antibioticele distrug bacteriile noastre sănătoase, chiar şi Merck admite acest lucru în manualul Merck. Deci, antibioticele pot ajuta în infecţii bacteriene pe termen scurt, dar creează probleme pe termen lung. În esenţă, ştergerea liniei de bacterii sănătoase cu antibiotice, distruge baza sistemului imunitar şi setează organismul pentru probleme mult mai mari decât poate conştientiza marea majoritatea a oamenilor.

Din nefericire, cei mai mulţi oameni nu ştiu să înlocuiască aceste bacterii sănătoase cu probiotice sau cu produse alimentare bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul de calitate.

Dar, înapoi la alăptare, prin alăptare mamele oferă colonului bebeluşului mari cantităţi de bacterii sănătoase, care protejează împotriva bolilor. Acest lucru oferă protecţie până la începutul copilărie şi mai departe doar în cazul în care unele măsurile nu sunt luate (de exemplu oferirea de antibiotice), pentru că subminează această protecţie înlocuind bacteriile sănătoase.

Acum, să ne uităm la mediu de acizi graşi cu lanţ mediu. Acizi graşi cu lanţ mediu s-au dovedit a fi antibacterieni, antivirali, antifungici şi, în general, detoxifianţi. În timp ce sistemul imunitar al copilului este în curs de dezvoltare, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu distrug în mod eficient agenţii patogeni care pot afecta sănătatea sugarilor. În esenţă, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu protejează copiii, până când preia sistemul imunitar.

Acizii graşi cu lanţ mediu se găsesc în alte câteva locuri în natură, inclusiv este abundent în uleiul de nucă de cocos. Acest lucru face din uleiul de nucă de cocos un aliment foarte important, deoarece nu numai că va oferi aceeaşi protecţie antivirala, antibacteriană şi antifungică adulţilor, dar cu cât mama are în corpul ei mai mulţi acizi graşi cu lanţ mediu, cu atât mai mult copilul îi va primi mai mult, prin intermediul laptelui matern. Desigur, cu cât primeşte mai mult cu atât copilul primeşte o protecţie mai mare, de asemenea.

Alăptarea are o valoare extraordinară prin livrarea acestor constructori de sistem imunitar - bacteriile sănătoase şi acizii graşi cu lanţ mediu. Alăptarea, de asemenea, “scoate” din dietă copilului zaharurile prelucrate, ingredientele de tipul conservanţilor şi a celor modificate genetic întâlnite în formule de lapte praf, dăunătoare pentru sănătatea copilului.

Este important de ştiut că mamele umane sunt, din păcate, foarte toxice în aceste zile. Chiar mai mult, din păcate, acesta toxicitate trece la copii prin alăptare şi chiar în timp ce copiii se află încă în uter. Această problemă este comună din cauza unei societăţi înclinată spre alimentele procesate, cu pesticide şi substanţe chimice în ele, precum şi din cauza efectelor unui mediu poluat, chiar şi cu eforturile noastre cele mai bune, nu îl putem evita complet.

În 2005, cercetătorii au cercetat sângele ombilical al unor nou-născuţi americani aleşi aleator şi au găsit 287 produse chimice diferite şi poluanţi. O medie de 200 de substanţe chimice s-au găsit în fiecare din aceşti nou-născuţi: inclusiv pesticide, inhibitori de flacără, teflon, repelenţi de petrol din ambalajele de la fast-food şi deşeuri de la benzină.

În timp ce acest lucru poate părea scandalos, iar cercetătorii au testat doar 413 produse chimice şi există în jur de 80.000 produse chimice industriale utilizate, cu aproximativ 2.000 mai multe fiind adăugate în fiecare an. Desigur, cercetătorii au recunoscut că s-ar fi găsit mult mai multe, dar nu au fost disponibile resurse pentru a le testa.

Chiar şi cu rezultatele acestea care sunt acceptate a fi scăzute, cercetătorii le-au pus în perspectivă atunci când au spus de substanţele chimice: "Ştim că 180 cauzează cancer la om sau animale, 217 sunt toxice pentru creier şi sistemul nervos şi 208 au provocat defecte de naştere sau dezvoltare anormală la testele pe animale."
Constatările acestea vă pot ajuta să înţelegeţi de ce detoxifierea este benefică pentru toată lumea şi în special pentru cei care intenţionează să aibă copii.

Detoxifierea nu este adecvată şi nu este benefică în timp ce eşti însărcinată sau alăptezi, dar detoxifierea profundă înainte de a deveni gravidă este o idee excelentă. De fapt, acesta poate fi cel mai important lucru pe care îl poţi face pentru copilul tău.

Sursa

Bebeluşii alăptaţi fac faţă mult mai bine stressului

Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au raportat că bebeluşii alăptaţi pot face faţă stressului mult mai bine în comparaţie cu bebeluşii hrăniţi artificial, mai târziu. Cercetătorii nu cred că alăptarea în sine se traduce printr-o gestionare a stressului mult mai bună, dar legătura creată între mamă şi copil prin alăptare, prin contact fizic poate face copilul să se simtă mult mai în siguranţă. Ulterior, acest sentiment poate dezvoltă o capacitate sporită de a gestiona stresul mai târziu în viaţă.
În timpul studiului, cercetătorii au cerut profesorilor să evalueze nivelul de anxietate al elevilor pe o scară de la zero la 50. Apoi, părinţii au fost intervievaţi cu privire la orice perturbare majoră care s-a produs în viaţa copiilor la vârste cuprinse între 5 şi 10, cum ar fi divorţ sau separare. Echipa a luat în considerare factori cum ar fi depresia maternă, nivelul de educaţie parentală, clasa socială şi unele obiceiuri, gen fumat.
Copiii ai căror părinţi au divorţat sau separat au avut niveluri mai ridicate de anxietate. Cu toate acestea, copiii care au fost alăptaţi sunt de două ori mai susceptibili de a fi afectaţi de stres, iar cei hrăniţi artificial au fost de aproape zece ori mai susceptibili de a fi stresaţi datorită separării sau divorţului părinţilor.
"Acest studiu descoperă un alt avantaj potenţial asociat alăptării,", a spus Roşie Dodds, de la National Childbirth Trust. Specialiştii spun că alăptarea poate reduce riscul de apariţie a reacţiilor alergice, cum ar fi eczeme şi astm, la nou-născuţi, precum şi risc mai scăzut de apariţie a cancerului mamar la mame.
"De asemenea, există unele dovezi că mamele care alăptează sunt capabile să facă faţă mai bine unor anumite tipuri de stres, ca urmare a echilibrului hormonal, şi acest lucru ar influenţa răspunsul copilului la stres", a spus Dodds.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii copiii ar trebui să fie hrăniţi numai cu lapte matern "în primele şase luni”.

Sursa

Am lapte suficient pentru bebeluşul meu?

de Dr. Jack Newman, MD, FRCPC, Toronto, Canada


Mamele care alăptează întreabă de multe ori cum să-şi dea seama dacă au lapte matern suficient pentru bebeluşii lor. Sânul nu este biberon şi nu poţi să-l ridici în lumină şi să vezi câţi mililitri de lapte a băut copilul. Iar acesta este un lucru bun! Nu ar trebui să ştim cât de mult lapte bea copilul, ci mai degrabă dacă copilul se satură şi îşi ia suficient lapte. Societatea noastră este obsedată de cifre date de măsurători şi determină unele mame să nu accepte faptul că nu văd cantitatea exactă de lapte pe care o primeşte copilul. Cu toate acestea, există destule modalităţi pentru a şti dacă laptele este suficient pentru copil. Pe termen lung, creşterea în greutate a copilului este cel mai bun indiciu că mama are lapte suficient, dar regulile în ceea ce priveşte luarea în greutate sunt valabile pentru bebeluşii hrăniţi artificial şi există posibilitatea să nu se potrivească bebeluşilor alăptaţi.
Pe termen scurt, există diferite modalităţi de a şti dacă bebeluşul este satisfăcut: urmărind cât de bine se hrăneşte copilul, cum se comportă copilul după masă - este mulţumit, este satisfăcut sau îşi suge mână/pumnii?

Cum să ştiţi dacă aveţi lapte suficient

1. Bebeluşul suge în mod caracteristic. Un bebeluş care primeşte o cantitate suficientă de lapte matern suge într-un mod caracteristic. Mişcarea de supt arată astfel: gura larg deschisă–o pauză–gura închisă. Dacă vreţi să încercaţi voi să vedeţi despre ce e vorba, puneţi arătătorul sau alt deget în gură şi sugeţi ca şi cum aţi trage lichid cu paiul. Când sugeţi, bărbia coboară şi rămâne în această poziţie cât timp sugeţi din deget. Când vă opriţi din supt, bărbia revine la poziţia iniţială. Această pauză, pe care o sesizaţi dacă sunteţi atente la bărbia bebeluşului, reprezintă o gură de lapte când bebeluşul stă la sân. Cu cât pauza este mai mare, cu atât mai mult lapte a băut copilul. Odată ce înţelegeţi sensul acestei pauze, puteţi să nu mai daţi atenţie la toate absurdităţile pe care le auziţi despre orarul copilului la sân, este lipsit de sens. De exemplu, este lipsit de sens să vi se sugereze să vă hrăniţi copilul câte douăzeci de minute la fiecare sân. Douăzeci de minute de ce? Supt fără înghiţire? Supt şi înghiţire (cu unele pauze ale bărbiei)? Tipul de supt cu pauză lungă? Un bebeluş care are acest tip de supt (cu pauze) timp de douăzeci minute e posibil să nici nu mai aibă nevoie de al doilea sân. Un bebeluş care molfăie sânul (nu bea) timp de 20 de ore va pleca de la piept tot înfometat. Pe site-ul www.nbci.ca puteţi găsi filmuleţe care prezintă pauza pe care o face bărbia bebeluşului.
În cazul în care copilul suge cu acest gen de pauze lungi şi apoi înghite laptele, atunci copilul, probabil, va indica faptul că îi este suficient. În cazul în care copilul suge fără să înghită şi să bea laptele (prin urmare, puţin sau fără pauză), probabil îi este încă foame. În cazul în care laptele curge bine copilul poate alege fie să-l bea, fie să ia o pauză mică (de fapt copilul nu are nevoie să sugă continuu şi cei mai mulţi copii nu o fac). În cazul în care laptele nu curge bine, atunci copilul va fi "forţat" să sugă fără să bea. În cazul acesta, utilizaţi compresia sânului pentru a ajuta să vină mai mult lapte.

2. Scaunele bebeluşului. În primele zile după naştere, bebeluşul elimină meconiu, o substanţă de culoare verde închis, aproape neagră, care se adună în intestinele bebeluşului pe timpul sarcinii. Se elimină în primele zile după naştere, iar din a treia zi scaunele încep să capete o culoare mai deschisă, normală pe măsură ce copilul primeşte mai mult lapte matern. După a patra zi de la naştere, scaunele încep să aibă, de obicei, aspectul scaunelor normale pentru un copil alăptat. Acestea pot prezenta o consistenţă de la păstoasă la apoasă, au culoarea muştarului şi, de obicei, miros foarte puţin. Cu toate acestea, scaunele pot diferi foarte mult faţă de această descriere. Pot fi de culoare verde sau portocalie, pot conţine cheaguri sau mucus sau pot avea consistenţa spumei de ras (pline de bule de aer). Variaţia de culoare nu înseamnă că bebeluşul are vreo problemă. Atâta vreme cât copilul primeşte doar lapte matern şi începe să aibă scaune mai deschise la culoare după ziua a 3-a de la naştere, înseamnă că îi merge bine.
Fără să devină o obsesie, este bine să monitorizaţi frecvenţa şi cantitatea scaunelor, pentru că este una dintre cele mai bune modalităţi, alături de observarea felului în care suge, de a şti dacă bebeluşul primeşte lapte suficient. După primele trei sau patru zile de la naştere, numărul scaunelor ar trebui să crească, astfel încât până la sfârşitul primei săptămâni, bebeluşul ar trebui să aibă cel puţin două sau trei scaune galbene substanţiale în fiecare zi. În plus, mulţi sugari murdăresc scutecul aproape după fiecare masă. Un bebeluş care continuă să elimine meconiu şi în a patra sau a cincea zi de la naştere trebuie dus de urgenţă la medic. Bebeluşii care au doar scaune maronii probabil că nu primesc lapte suficient, dar nu este un indiciu foarte sigur.
După primele trei sau patru săptămâni de la naştere, unii copii alăptaţi îşi pot schimba brusc ritmul scaunelor, de la mai multe pe zi la un scaun la trei zile sau chiar mai puţin. Sunt bebeluşi care nu au scaun timp de 20 zile sau mai mult. Dacă bebeluşul are o stare generală bună şi scaunul este păstos sau moale şi de culoare galbenă, nu este vorba de constipaţie şi nu trebuie să vă faceţi probleme. Nu este nevoie de nici un tratament, pentru că este un lucru normal, iar normalul nu se tratează.
Orice bebeluş care are vârsta între 5 şi 21 de zile şi nu are cel puţin un scaun substanţial în 24 de ore trebuie văzut imediat de medic. Dacă acelaşi copil udă cel puţin 6 scutece pe zi, atunci înseamnă că nu este nimic îngrijorător şi îşi ia suficient lapte matern. În general, scaunele puţine pot însemna un aport insuficient de lapte în această perioadă. Categoric, există şi excepţii şi copilul poate să fie foarte bine, dar este mai înţelept să vă asiguraţi de acest lucru.

3. Urina. Dacă bebeluşul are şase scutece pline (nu doar ude)în 24 de ore, după 4 sau 5 zile de la naştere, puteţi fi sigure că bebeluşul primeşte lapte din belşug (în cazul în care îl alăptaţi exclusiv). Din păcate, scutecele super absorbante de astăzi par de multe ori uscate şi când sunt pline de urină; totuşi, dacă sunt pline, sunt şi grele. Evident, indiciul acesta nu este valabil dacă îi daţi copilului supliment de apă (care este oricum inutil pentru copiii alăptaţi, iar dacă i-l daţi cu biberonul, poate afecta alăptarea). Urina bebeluşului trebuie să fie aproape incoloră după primele zile de la naştere, dar dacă se întâmplă să aibă câteodată o culoare mai închisă, nu este motiv de îngrijorare.
În primele două sau trei zile de la naştere, unii bebeluşi au urina de culoare roz sau roşie. Acesta nu este un motiv de îngrijorare şi nu înseamnă că bebeluşul este deshidratat. Nimeni nu ştie semnificaţia exactă a acestui lucru şi nici măcar dacă este anormal. Fără îndoială, are legătură cu un aport redus de lapte matern, în comparaţie cu bebeluşii alimentaţi artificial în această perioadă, dar bebeluşul hrănit artificial nu este standardul după care se judecă alăptarea. Cu toate acestea, culoarea roşiatică a urinei ar trebui să atragă atenţia asupra poziţionării corecte la sân a copilului. Mama trebuie să se asigure că bebeluşul trage lapte din sân. În primele zile de la naştere, bebeluşii ajung la laptele matern doar dacă sunt bine poziţionaţi la sân. În această situaţie, problema nu se rezolvă dacă îi daţi bebeluşului apă cu biberonul sau cu ceaşca sau îl hrăniţi cu degetul(“finger feeding”). Singurul rezultat este că bebeluşul va pleca din spital fără să mai urineze roşiatic. Soluţia adevărată este corectarea poziţiei la sân şi folosirea compresiei sânului. Dacă reaşezarea la sân şi compresia nu cresc aportul de lapte, există modalităţi de a oferi lichide suplimentare fără să folosiţi biberonul (aşa-numitele accesorii de lactaţie). Limitarea duratei sau frecvenţei meselor la sân poate, de asemenea, contribui la scăderea laptelui matern.

Următoarele indicii nu sunt relevante

• Nu vă simţiţi sânii plini. Este normal să nu simţiţi că aveţi sânii plini după primele zile sau săptămâni de la naştere. Corpul vostru se adaptează cerinţelor bebeluşului. Schimbarea aceasta poate apărea destul de brusc. Sunt însă mame care alăptează perfect, dar care nu-şi simt niciodată sânii plini sau tari.
• Bebeluşul doarme toată noaptea. Nu e neapărat adevărat. Un bebeluş care doarme toată noaptea la 10 zile de la naştere, de exemplu, s-ar putea, de fapt, să nu primească lapte suficient. Un bebeluş care este prea somnoros şi trebuie trezit pentru a fi hrănit sau care este “prea cuminte” s-ar putea să nu primească lapte suficient. Există multe excepţii, dar e bine să cereţi rapid sfatul unui specialist în astfel de cazuri.
• Bebeluşul plânge după ce mănâncă. Deşi copilul poate plânge de foame după ce mănâncă, există şi alte motive care să-l facă să plângă, de exemplu colicile. Nu limitaţi numărul de mese. Aveţi grijă ca bebeluşul să termine mai întâi de supt la un sân înainte să îl puneţi şi la al doilea.
• Bebeluşul mănâncă des şi/sau stă mult timp la sân. Pentru unele mame, un interval de trei ore între mese poate fi puţin, pentru altele poate fi mult. Pentru unele, o masă care durează 30 de minute poate fi lungă, pentru altele poate fi scurtă. Nu există reguli care să spună cât de des trebuie să sugă un bebeluş sau cât de mult să stea la sân. Nu este adevărat ca 90% din masa respectivă este “consumată” în primele 10 minute. Lăsaţi copilul să-şi facă propriul program de masă şi lucrurile se vor rezolva de obicei de la sine, dacă bebeluşul este poziţionat bine la sân şi ajunge să bea laptele matern şi dacă are cel puţin două sau trei scaune substanţiale galbene în fiecare zi. Nu uitaţi, sugarul poate sta la sân şi două ore, dar dacă în toată această perioadă nu se hrăneşte cu adevărat(deschide gura mare – pauză – închide gura) decât două minute, îi va fi foame în continuare. Dacă sugarul adoarme repede la sân, puteţi apăsa sânul pentru ca laptele să continue să curgă. Luaţi legătura cu medicul specialist, dar nu vă grăbiţi să introduceţi suplimente. Dacă însă este nevoie cu adevărat de suplimente, există modalităţi de a face acest lucru fără să folosiţi tetine.
“Dacă mă mulg, nu obţin mai mult de 50 de ml de lapte”. Asta nu înseamnă nimic şi nu trebuie să vă lăsaţi influenţată de astfel de măsurători. Prin urmare, nu recurgeţi la pompa pentru sân doar “ca să ştiu cât lapte am”. Cele mai multe mame au lapte din belşug. Problema este că bebeluşul nu primeşte tot laptele mamei, fie pentru că nu stă bine la sân, fie pentru că nu suge eficient, fie din ambele cauze. De obicei, astfel de probleme se rezolvă.
• Bebeluşul nu refuză biberonul după ce suge la sân. Nu înseamnă neapărat că îi este foame. Nu este un test bun, mai ales că biberoanele pot afecta alăptarea.
• Bebeluşul de cinci zile se îndepărtează brusc de sân, dar tot îi mai este foame. Nu înseamnă că “s-a terminat” laptele sau că este mai puţin. Chiar dacă nu s-au săturat, bebeluşii adorm de multe ori la sân în primele săptămâni de la naştere atunci când fluxul de lapte încetineşte. Când se fac mai mari (4-6 săptămâni), nu se mai mulţumesc să adoarmă, ci încep mai degrabă să se îndepărteze de la sân sau să plângă. Nu s-a schimbat cantitatea de lapte a mamei, ci modul de a reacţiona al bebeluşului. Folosiţi compresia sânului pentru a creşte fluxul de lapte.

Notă despre cântare şi măsurarea greutăţii

1. Cântarele sunt diferite. În experienţa noastră, am descoperit diferenţe semnificative de la un cântar la altul. Greutatea copilului se notează de multe ori greşit. Un scutec plin poate cântări 250 de grame sau mai mult, aşadar bebeluşii ar trebui cântăriţi dezbrăcaţi sau cu un scutec nou-nouţ.
2. Multe reguli legate de luarea în greutate provin din observaţiile făcute asupra bebeluşilor hrăniţi artificial. Aceste reguli nu se aplică neapărat bebeluşilor alăptaţi. O greutate iniţială mică poate fi compensată mai târziu prin corectarea alăptării. Graficele de creştere sunt doar ghiduri generale.


Sursa

Grup de sprijin pentru alăptare - ediţia a 3 a

A trecut şi a 3 a ediţie a grupului de sprijin pentru alăptare. Cum a fost? Hmmmm.........animată! Bebeluşi, mămici, tătici, educatori Lamaze, moaşă, viitori consilieri în alăptare au fost prezenţi într-o sală pusă la dispoziţie prin intermediul Biancăi B.
Deci, Bianca (cu părul în multe culori) mulţumim din suflet pentru primire, găzduire, ospitalitate!
Subiectele abordate au fost diverse: de la cele legate de naşterea naturală până la cele referitoare la înţărcarea naturală.
Pe viitor ne dorim să fie prezente mai multe viitoare mămici, proaspete mămici sau mămici cu diverse probleme în alăptare.
Sondajul referitor la utilitatea unui grup de sprijin în alăptare a ieşit pozitiv, au votat 26 de persoane, dintre care 23(89%) au optat pentru DA, iar 3 pentru NU STIU (11%). Îi rog pe cei care au votat opţiunea NU STIU să încerce, pe cât posibil şi dacă doresc, să fie prezenţi la următoarea ediţie a grupului de sprijin în alăptare pentru edificare.



Poate pozele vă conving să participaţi:















Alte impresii aici:http://dana.webmyc.com/2009/11/am-fost-la-grup/