Caria dentară nu reprezintă un risc al alăptării

Cele mai importante cauze ale cariei de biberon s-au demonstrat a fi: defectele de smalţ, aportul de glucide din alimentaţia copilului, igiena orală a mamei şi a copilului, picurarea laptelui.
Un studiu al lui Kotlow, Brams şi Gardner, din aprilie 1992, prezintă cazul a 9 bebeluşi din care 7 nu au folosit biberonul. Recent s-a demonstrat ca lactoza din laptele matern degradează dinţii atunci când laptele rămâne pe dinţi.
Alăptarea nu este un factor direct al riscului apariţiei cariilor pentru că:
-în cazul celor 7 bebeluşi nu s-au raportat defecţiuni de smalţ, aport de glucide sau prezenţa bacteriilor dăunătoare.
- laptele matern protejează împotriva Streptococcus mutans
-picurarea laptelui nu se produce în alăptare deoarece laptele curge doar dacă copilul suge şi înghite.
-studiile de caz raportează situaţii neobişnuite; raportările sunt din 1977 până în 1983; nu au existat studii epidemiologice la scară largă asupra acestui fenomen; dacă, alăptarea pe termen lung şi pe timpul nopţii ar fi fost risc de apariţie a cariilor dentare studiile epidemiologice ar fi arătat acest lucru.
-Dr. David Johnson, stomatolog pediatric, la Universitatea Western Reserve, specialist în caria de biberon, a declarat în ianuarie 1992:"Există un risc mic, rar şi neobişnuit. Dar nu este îndeajuns pentru o politică de bază: "sa nu mai alăptezi peste 12 luni”. Avantajele alăptării peste 12 luni sunt absolut copleşitoare!”
-decizia Academiei americane de stomatologie pediatrică (de a înţărca după 12 luni) a fost atacată de Ruth Lawrence, MD, în februarie 1993. Dr. Lawrence a trimis documentaţie solidă referitoare la riscurile înţărcării timpurii. Decizia Academiei americane de stomatologie pediatrică intră în conflict cu documentele AAP-ului, DHHS-ului, OMS-ului şi a altor politici din domeniul sănătăţii publice.
Nu există nici o publicaţie sau dovezi valabile care să stabilească faptul că alăptarea pe termen lung reprezintă un factor de risc al apariţiei cariilor dentare. Limitarea duratei de alăptare are consecinţe negative asupra mamei şi a copilului. Cariile de biberon reprezintă o boală a hrănirii artificiale.

În 2004, Jurnalul de Pediatrie (Rio Janeiro, nr. 80 (5 suppl):S199-210) publică un studiu al dr. N.M.Ribeiro, dr. M.A. Ribeiro având ca obiectiv găsirea de dovezi ştiinţifice care să dovedească sau să infirme ipoteza că alăptările nocturne la cerere sunt asociate cu apariţia cariilor la sugari şi copiii preşcolari. S-a constatat că studiile care asociază cariile dentare cu alăptarea, invariabil, asociază şi alţi factori care dezvoltă cariile dentare, lăsând la o parte alăptarea. Mulţi din aceşti factori acţionează ca variabile confuze interferând cu alăptarea, influenţând dezvoltarea cariilor.Pe lângă asta, studii recente demonstrează potenţialul cariogenic a unor tipuri de alimente oferite copiilor şi potenţialul non - cariogenic al laptelui matern.
Concluzia a fost că nu există dovezi ştiinţifice care să dovedească faptul că laptele matern poate duce la apariţia cariei dentare.

Alt studiu, publicat în 2007, a fost elaborat , de către Universitatea Mcgill "Facultatea de medicină, Montreal, Canada, în colaborare cu Centrul de cercetare în medicină "Mama şi copilul", Minsk, Bielorusia şi "Facultatea de ştiinţe dentare", Universitatea din Nisa, Franţa. Pentru a studia efectele alăptării de lungă durată asupra dentiţiei s-au urmărit copii care participau la un proces de promovare a alăptării (PROBIT) în cadrul Iniţiativei "WHO/UNICEF Baby-Friendly Hospital”. S-au stabilit 17.046 perechi mamă-copil, din 31 de maternităţi, spitale şi policlinici din Bielarus, din care 13.889 (81.5%) au fost urmărite 6.5 ani. Pediatrii policlinicilor au scris în rapoarte examinările standard făcute de către stomatologi până la vârsta de 6 ani şi s-au constituit grafice ale evoluţiei copiilor. Intervenţiile experimentale au dus la o creştere a alăptării exclusive la 3 luni (43.3 % faţă de 6.4%) şi cu o prelungire a alăptării de până la 12 luni. Nu s- a observat nici un efect semnificativ al laptelui matern asupra dinţilor. Studiul a a fost unul dintre cele mai mari făcut vreodată în domeniul alăptării şi nu oferă nici o dovadă că alăptarea prelungită ar avea efecte nocive asupra dinţilor.

Surse:http://www.compleatmother.com/bf_carries.htm
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15583771?ordinalpos=1&itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_DiscoveryPanel.Pubmed_Discovery_RA&linkpos=5&log$=relatedreviews&logdbfrom=pubmed
http://content.karger.com/produktedb/produkte.asp?typ=fulltext&file=000108596