Cofeina în sarcină şi alăptare

Principala sursă de cofeină o constituie, în general, cafeaua. Cofeina este produsă natural de o varietate de plante şi se găseşte în multe produse alimentare, în băuturi şi în unele medicamente.
Dar consumată în timpul sarcinii este sigură?
Cei mai mulţi experţi consideră că în cantitate mică, cofeina nu dăunează. În sarcină cantitatea maximă este 300 g de cafea pe zi. O cantitate mai mare de cafea este discutabilă.
Au existat studii care au sugerat că mai mult de 3 ceşti de cafea pe zi băute în sarcină creşte riscul de avort spontan, iar copiii se pot naşte cu greutate scăzută. Până în prezent nu există nici o dovadă solidă că cofeina ar fi cauza acestor probleme. Experţii recomandă reducerea aportului de cofeină pe zi în timpul sarcinii, până la apariţia a noi dovezi certe.

Alimentele şi băuturile ce conţin cofeină sunt:
-cafeaua,
-ceaiul,
-unele băuturi răcoritoare,
-ciocolata,
-produsele cu aromă de cafea (iaurt, îngheţată),
-siropul de ciocolată,
-cacaoa caldă.
Cantitatea de cofeină din fiecare produs variază. Modul în care sunt pregătite cafeaua sau ceaiul şi tipul boabelor de cafea şi al plantelor din care se face ceaiul influenţează conţinutul de cofeină.
Cafeaua conţine cea mai mare cantitate de cofeină. Ciocolata conţine cantităţi mici de cofeină.
Medicamentele care conţin cofeină sunt cele utilizate pentru migrene, răceli şi insomnii.
Unele produse din plante, cum ar fi guarana, conţin cofeină. Catitatea de cofeină variază de la plantă la plantă.
Femeile însărcinate trebuie să evite medicamentele ce conţin cofeină, precum şi produsele pe bază de plante cu conţinut de cofeină.
Cofeina traversează placenta şi ajunge la făt. Unele studii au arătat că cofeină poate afecta ritmul cardiac al fătului, cu toate că schimbările resimţite nu ar fi dăunătoare. De asemenea, gravidele pot fi mai sensibile pentru că necesită mai mult timp pentru a elimina cofeina din organism.
Afecţiunile cofeinei asupra organismului includ:
-o uşoară creştere a tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac,
-creşterea producţiei de urină,
-unele persoane pot manifesta indigestii sau probleme cu somnul.
În cea mai mare parte studiile au demonstrat că mici cantităţi de cofeină reduc şansele de a deveni gravidă. Au fost studii care au sugerat că femeile care consumă mai mult de 300 mg pe zi pot avea probleme de concepţie, dar acest lucru nu a fost demonstrat.
Un studiu danez, realizat în 2003, a sugerat că femeile care beau 4 sau mai multe ceşti de cafea pe zi prezintă un risc de a avea un copil prematur, iar cele care au băut 8 ceşti sau mai multe pe zi prezintă un risc de 3 ori mai mare faţă de cele care nu au băut cafea.
Unele studii sugerează că un nivel ridicat de cofeină poate reduce greutatea copilului la naştere.

Potrivit AAP consumul de cofeină în timpul alăptării este sigur. De asemenea, AAP a declarat că o cantitate mică de cofeină ajunge în laptele matern şi poate cauza o iritabilitate a copilului sau insomnii.
Bebeluşii ai căror mame au evitat cafeau pe timpul sarcinii reacţionează la introducerea cofeinei în dieta mamei. Dacă bebeluşul este sensibil la cofeina din dieta mamei se limitează sau se opreşte consumul de cofeină urmând a se reintroduce când bebeluşul mai creşte. Un copil are capacitatea de a metaboliza cofeina în jurul a 3-4 luni de viaţă.
Nehling&Debry, 1994, au arătat că, consumul de cafea ar putea scădea conţinutul de fier din laptele matern.

Consumul de cofeină în timpul sarcinii şi alăptării trebuie făcut cu precauţie şi în cantitate moderată pentru că poate induce copilului o stare de agitaţie şi insomnie.

Surse: March of Dimes Association;
http://www.kellymom.com/health/lifestyle/caffeine.html