marți, 24 august 2010

Anestezia în alăptare

Mamele care alăptează şi trebuie să aibă o intervenţie chirurgicală ce implică anestezie au adesea o dilemă. Poate continua alăptarea? Este sigură? Este practică?

Multor femei pur şi simplu li s-a spus să oprească alăptarea dacă au nevoie de o intervenţie chirurgicală ce implică anestezie. În plus, există îngrijorări cu privire la medicamentele utilizate ca anestezie, medicamentele pentru durere şi orice antibiotic care ar putea fi necesare. Mulţi medici nu sunt familiarizati cu faptul că medicamentele utilizate în mod obişnuit trec în laptele matern. De fapt, dacă citiţi prospectul celor mai multe medicamente, companiile de medicamente adesea descurajeză mama în ceea ce priveşte alăptarea după folosirea medicamentele lor. Acest lucru este valabil chiar şi pentru medicamentele ce au fost găsite a fi sigure în alăptare.

În timp ce instrucţiunea de a opri alăptarea este sigură aceasta poate fi un pic prea conservatoare.. Multe studii au descoperit că utilizarea anesteziei generale şi cele mai frecvent utilizate medicamente pentru ameliorarea durerii sunt sigure şi nu trebuie să interfereze cu alăptarea. Mamele care au făcut anestezie pentru durerile din timpul travaliului şi naşterii sunt încurajate să alăpteze aproape imediat - şi nu ar trebui să diferite pentru mamele care îşi alăptează copiii. Unei mame care alăptează ar trebui să i se permită să alăpteze cât mai curând după anestezia generală.

În ultimii ani cunoştintele despre excreţia medicamentelor în laptele matern au crescut semnificativ. Necesitatea anesteziei nu va fi niciodată un motiv suficient pentru a nu mai alăpta. Este posibilă anestezierea mamei ce alăptează cu risc minim pentru copil fără a renunţa la avantajele laptelui matern. Printr-o selecţie atentă a medicamentelor adecvate, chiar si o operaţie electivă nu trebuie să fie amânată şi alăptarea poate fi continuată cât mai curând, în perioada postoperatorie imediată.

Recomandările conservatoare despre alăptare, atunci când se iau medicamente, provin dintr-un motiv de îngrijorare cu privire la posibilele procese în cazul în care apar probleme. Ele nu sunt de obicei bazate pe studii ştiinţifice solide ale medicaţiei specifice şi apariţiei acesteia în laptele matern. De fapt, cele mai multe studii care au fost făcute pe această temă au arătat că majoritatea medicamentelor sunt sigure pentru a fi utilizate de către mamele care alăptează.

Ori de câte ori este nevoie de un anestezic în timpul alăptarii, efectele farmaceutice secundare potenţiale impuse copilului prin orice fel de anestezic utilizat atât general, cât şi local sunt în contrast cu potenţialele efecte benefice ale alăptării pentru copil şi mamă.

Adesea este imposibil să se decidă dacă o anumită substanţă excretată prin laptele matern ar putea fi dăunătoare sau nocivă pentru copil. În plus faţă de faptul că doar câteva anestezii şi medicamente utilizate în combinaţie cu un anestezic sunt autorizate oficial pentru utilizarea în timpul sarcinii şi alăptării şi pentru motive medico-legale, companiile farmaceutice, în general, nu recomandă folosirea acestor medicamente în timpul acestor perioade. Cu toate acestea, bazându-ne pe cunoaşterea proprietăţilor farmaceutice utilizate în mod obişnuit în anestezice este rezonabil să se presupună că alăptarea va continua în perioada postoperatorie imediată după un anestezic dat în doza unică şi poate fi considerată sigură pentru copil, deoarece utilizarea în doză unică a acestor medicamente nu are efecte negative, cu condiţia să se facă o alegere atentă a anestezicului.

În general, când un anestezic este administrat în doză unică, nu există nicio dovadă că acesta este excretat în laptele matern în cantităţi semnificative chiar dacă există concentraţii detectabile în lapte. Cele mai multe anestezice sunt rapid eliminate din laptele matern şi, în consecinţă, ar trebui să fie posibilă permiterea alăptării cât mai curând posibil, practic, după o intervenţie chirurgicală.
Nu este necesar să se considere că o anestezie în doză unică generală sau locală este o indicaţie de a opri alăptarea. Chiar procedurile chirurgicale elective planificate nu trebuie să fie amânate. Opinia curentă este că alăptarea poate fi reluată de îndată ce mama se simte capabilă fizic şi mental să facă acest lucru.
Cu toate acestea, administrarea repetată de opiacee şi anumite benzodiazepine au fost raportate că au provocat efecte adverse la nou-născuţi, nou-născuţii prematuri aparent fiind mai sensibili. Astfel, în tratamentul pe termen lung cu aceste medicamente, importanţa alăptării neîntrerupte ar trebui să fie evaluată împotriva posibilelor efecte adverse la nou-născut.


Alăptarea în timpul tratamentului matern cu paracetamol e considerată ca fiind sigură. Utilizarea pe termen scurt de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene pare a fi compatibilă cu alăptarea. Pentru tratamentul pe termen lung, agenţii cu durată scurtă de acţiune, fără metaboliţi activi, cum ar fi ibuprofenul, ar trebui să fie, eventual, de preferat. Utilizarea aspirinei (acid acetilsalicilic), în doză unică nu ar trebui să dea niciun fel de riscuri semnificative pentru copiii alăptaţi.
Codeina este compatibilă cu alăptarea, deşi efectele expunerii pe termen lung nu au fost pe deplin elucidate.


Tratamentul mamei cu doze unice de morfină sau petidină (meperidină) nu este de aşteptat să provoace nici un risc pentru copilul alăptat. Administrarea repetată de petidină mamei, spre deosebire de morfină afectează în mod negativ copilul alăptat. Astfel, morfina ar trebui să fie preferată în lactaţie. Cu toate acestea, în timpul tratamentului pe termen lung cu morfină, importanţa alăptării neîntrerupte ar trebui să fie evaluată pe o bază individuală împotriva riscului potenţial de a da efecte adverse asupra copilului. Dacă se decide să se continue alăptarea, copilul ar trebui să fie urmărit pentru posibilele efecte adverse. În general, dacă tratamentul mamei care alăptează cu un medicament analgezic este considerat necesar, ar trebui să se acorde cea mai mică doză eficace.

În plus, expunerea copilului poate fi redusă şi mai mult în cazul în care alăptarea este evitată în momentele de vârf al concentraţiei medicamentului în laptele matern. Pentru că laptele matern are considerabile avantaje nutriţionale, imunologice şi altele în comparaţie cu laptele formula, posibilele riscuri pentru copil ar trebui întotdeauna să fie puse în balanţă cu beneficiile continuării alăptării, pe bază individuală.

Durerea suprimă lactaţia. Tratarea corectă a durerii va ajuta alăptarea să fie continuată. Întotdeauna consultaţi medicul dvs. despre specificul recomandat - există excepţii de la orice regulă şi pot fi şi alte consideraţii. Fiecare decizie să cântărească riscurile şi beneficiile.

Dacă doriţi să alăptaţi, trebuie să vă asiguraţi că acest lucru este foarte clar pentru personalul spitalului şi pentru medicul dvs..Fiţi de neclintit şi precizaţi în mod explicit că doar doriţi să primiţi medicamente care sunt compatibile cu alăptarea. Trebuie să întrebaţi medicul dvs. pentru a verifica referinţele medicamentelor. Una dintre cele mai bune cărţi şi cel mai frecvent utilizată este "2000 de medicamente şi laptele matern", de Dr. Thomas Hale. În plus, Academia Americană de Pediatrie oferă câteva publicaţii care se ocupă cu aceeaşi problemă.

Solubilitatea grăsimilor şi cantitatea de lapte per masă determină doza totală a oricărui medicament ingerat de copil. Femeile nu îşi hrănesc sugarii inconştiente, sub anestezie generală - acestea sunt întotdeauna conştiente atunci când îşi alimentează sugarii.
Cele mai multe medicamente anestezice care provoacă sedare şi stop respirator sunt sedativele liposolubile, hipnotice şi opiaceele. Aceasta înseamnă că, concentraţiile acestor medicamente în ţesuturi şi fluide cu conţinut ridicat de grăsime este mai mare decât în sânge, care are un conţinut relativ scăzut de grăsimi. Deci, care este conţinutul în grăsime al diferitelor componente?

Sângele conţine grăsimi totale (inclusiv membranele celulare etc) = 0,37%
Laptele uman conţine grăsimi totale în laptele lichid = 4,75%
Creierul uman conţine grăsimi totale ca procent din greutatea umedă a creierului = 10-12%.


O persoană este trează şi conştientă după trezirea din anestezie generală.

În acest site există un tabel cu concentraţiile relative ale unor medicamente în laptele matern în raport cu concentraţia din sânge (de fapt plasmă). În acelaşi tabel găsiţi referinţe către o serie de articole despre anestezie şi laptele matern.

Anestezicele sunt administrate pentru o perioadă scurtă de timp, aproape întotdeauna mai puţin de două ore, iar medicamentele analgezice, pentru a calma durerea dată de intervenţia chirurgicală, sunt administrate numai pentru câteva zile. Concentraţia oricărui medicament este mai mică în laptele matern decât în creierul mamei.

Doza totală a acestor medicamente ingerate de un copil este neglijabilă şi absorbţia intestinală a acestor medicamente prin alăptare este, de asemenea, neglijabilă, acesta fiind motivul pentru care toţi experţii sfătuiesc pur şi simplu ca mama să continue alăptarea după orice operaţie (inclusive cele stomatologice).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferea în 2002 o listă a anestezicelor compatibile cu alăptarea. Redau o parte din document:





Kelly Bonyata consilier în alăptare IBCLC, prezintă un tabel cu anestezice selectate şi riscurile acestora.


Bibliografie:
“Breastfeeding after Anesthesia”, G.M. Woerlee

“Anesthesia in the breast feeding period. Excretion of anesthetic agents and adjuvants into breast milk and potential pharmacological side-effects on the suckling infant”, Lang C, Geldner G, Wulf H

“Anesthesia in breast feeding. Which restrictions are justified?”, Schneider P, Reinhold P

“Anaesthetic agents and excretion in breast milk”. Acta Anaesthesiol Scand. 1994 Feb; 38(2): 94-103, Spigset O. Division of Clinical Pharmacology, Norrland University Hospital, Umeå, Sweden.

“Analgesics and breast-feeding: safety considerations”.Spigset O, Hägg S

11 comentarii:

  1. Multumim pentru articol! Deosebit de interesant si util, la mai multe! Multumim inca o data.

    RăspundețiȘtergere
  2. E doar o coincidenta sau a aparut in urma a ce te-am intrebat? In orice cay, multumesc mult, ai pus cap la cap multa informatie utila si pertinenta si sincer as distribui o copie in fiecare spital de la noi. Bravo!

    RăspundețiȘtergere
  3. @Andra, esti draguta ca de obicei! Multumesc!
    @Zoozie, a fost la cerere articolul. "Adelle" a avut ideea si mi-a transmis-o inainte de saptamana mondiala a alaptarii. Deoarece multe mame stau cu "frica" ca tre' sa intrerupa alaptarea din cauza anesteziei si nu merg la stomatolog (mai ales!), de ex., pe perioada alaptarii. Iar, unii medici recomanda intreruperea alaptarii dupa anestezie si mulsul laptelui matern timp de 2 ore, apoi aruncarea lui.

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim26/8/10

    Multumesc pentru informatii, simt ca articolul tau e cu dedicatie! Foarte cuprinzator articolul si foarte de folos. Am mai prins nitel curaj acum, sper sa trec cu bine de interventie...alaptand:).

    Zoozie's first cousin

    RăspundețiȘtergere
  5. @ The first cousin a Mediocrei "te astept" si pe e-mail.
    Curaj....mult!

    RăspundețiȘtergere
  6. buna.am un baietel de 1 an si 9luni(pe care inca il mai alaptez) si sunt iar insarcinata.din motive financiare si nu numai,trebuie sa renunt la aceasta sarcina.oare pot sa il alaptez in continuare dupa intrerupere? si daca da,dupa cate ore? eu am fost deja la un control,si dr s-a minunant ca inca il mai alaptez. cu siguranta imi va spune sa il intarc dupa interventie,numai ca eu nu vreau inca,mai ales ca vine sezonul rece si are nevoie de anticorpi.in plus,ar trebui sa dau fuga la magazin sa cumpar formula,si mi se pare ironic ca eu sa il intarc si sa-l privez de cel mai bun lapte posibil ca sa ii dau prafuri artificiale. astept niste sfaturi!Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mada_lyna, continua alaptarea. Atat timp cat se desfasoara, are o serie de beneficii, pe termen lung.
    Medicul e necesar sa-ti respecte dorinta, este alegerea ta si este una informata.
    Pentru o discutie mai larga te astept la mail laptematern@yahoo.com.Sanatate!

    RăspundețiȘtergere
  8. Buna ziua . Am un bebelus de 7 luni si il alaptez.A trebuit sa merg la stomatolog si mi a facut anestezie. Pot continua alaptarea? Multumesc!!@

    RăspundețiȘtergere
  9. In articol e specificat.
    Ce tip de anestezie a folosit?

    RăspundețiȘtergere
  10. Ce tip de anestezic e recomandat sa folosesc pt.o serie de tratamente stomatologice, inclusiv o extractie? Doctorita a zis sa ma consult cu pediatra, dar ea stia ca trebuie sa arunc primul lapte de dupa anestezie. Fetita mea are 1an si 4 luni dar e alergica la lactate si inca suge destul de des. Dvs.ce ma sfatuiti?

    RăspundețiȘtergere
  11. Ce tip de anestezic e recomandat sa folosesc pt.o serie de tratamente stomatologice, inclusiv o extractie? Doctorita a zis sa ma consult cu pediatra, dar ea stia ca trebuie sa arunc primul lapte de dupa anestezie. Fetita mea are 1an si 4 luni dar e alergica la lactate si inca suge destul de des. Dvs.ce ma sfatuiti?

    RăspundețiȘtergere