Pasul 7: Să practice rooming-in-ul, care permite mamei şi copilului să rămână împreună 24 ore pe zi.
Mamele cu bebeluşi născuţi normal (inclusiv cei născuţi prin cezariană) trebuie să stea cu ei în aceeaşi cameră atât ziua cât şi noaptea - cu excepţia perioadelor de maxim o oră dedicate procedurilor medicale - din momentul în care aceştia sunt aduşi în cameră după naştere (sau din momentul în care mama este capabilă să aibă grijă de bebeluş, în cazul operaţiei cezariene). Bebeluşii ar trebui aduşi nu mai târziu de o oră în cazul naşterii vaginale. Lăuzele care nu prezintă probleme deosebite ar trebui să aibă bebeluşii lângă ele în pat sau în pătuţuri speciale lângă patul lor, cu excepţia cazului când separarea este indicată.
Pasul 7 cu privire la rooming-in este extrem de important. În afara cazului în care există o recomandare medicală, bebeluşii ar trebui să stea lângă mamele lor 24 de ore din 24. Cu excepţia situaţiilor în care mama este sedată puternic, bebeluşul trebuie ţinut lângă ea, în pat.
General
În multe spitale, nou-născuţii sunt ţinuţi în secţia de neonatologie după naştere. Sistemul rooming-in permite bebeluşilor şi mamelor să stea împreună şi ziua şi noaptea pentru a se cunoaşte, a stabili o legătură puternică şi a începe alăptarea cu succes.
Sistemul de sănătate
Vizitaţi maternitatea şi discutaţi importanţa acestui aspect, şi anume ca mamele să stea cu bebeluşii lor 24 de ore din 24, urmare firească a contactului piele-pe-piele care a avut loc imediat după naştere. Bebeluşul poate sta în acelaşi pat cu mama sau într-un pătuţ lângă patul ei, de unde mama poate să ajungă la el fără să coboare din pat. Pătuţul bebeluşului nu ar trebui plasat la capătul patului mamei.
Comunitate
Sprijiniţi tradiţiile şi contextele care permit mamei şi copilului să fie împreună de-a lungul primilor ani de viaţă.
Naţional/global
Militaţi pentru o politică de rooming-in în toate maternităţile.
Militaţi pentru plata rezonabilă a concediului de maternitate pentru a permite mamelor să fie lângă bebeluşii lor şi să alăpteze. Cereţi organizaţiilor internaţionale să sprijine iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) referitoare la plata concediului de maternitate precum şi alte iniţiative legate de alăptare.
Puncte cheie:
Beneficiile sistemului rooming-in:
•Eficient din punctul de vedere al costurilor
•Minim de echipament necesar
•Nu necesită personal adiţional
•Reduce riscul infecţiilor
•Ajută la stabilirea şi menţinerea alăptării
•Facilitează stabilirea legăturii emoţionale care poate avea un efect pozitiv asupra duratei alăptării.
Limitaţi timpul petrecut de bebeluş departe de mamă pentru proceduri medicale.
Asistentele ar trebui să ajute familiile în a planifica perioade de odihnă pe parcursul spitalizării.
Dacă mama cere ca nou-născutul să fie dus la secţia de neonatologie, acesta trebuie dus mamei înapoi atunci când apar primele semnale de foame.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 7: Să practice rooming-in-ul, care permite mamei şi copilului să rămână împreună 24 ore pe zi.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•În general este bine ca mamele HIV pozitive să fie tratate în acelaşi mod ca mamele sănătoase şi să primească acelaşi tip de îngrijire post-partum, inclusiv rooming-in/bedding-in. Acest lucru va fi benefic atât pentru mame cât şi pentru bebeluşi, protejând în acelaşi timp şi confidenţialitatea statutului lor.
•Mamele HIV pozitive care au ales să nu alăpteze vor fi consiliate în legătură cu modul în care pot dormi cu bebeluşii, piele-pe-piele, dacă doresc, fără să le ofere accesul la sân. HIV nu se transmite în urma contactului superficial mamă-copil.
•Membrii echipei care cunosc statutul unei mame HIV pozitive trebuie să se asigure că acestea nu sunt stigmatizate sau discriminate. Dacă nu sunt luate măsurile de confidenţialitate este posibil ca mamele să nu ceară sprijinul şi serviciile de care au nevoie.
Pasul 8: Să încurajeze alăptarea la cererea copilului.
Mamele care au născut copii normali (incuzand şi cezarienele) nu trebuie să aibă restricţie la frecvenţa şi durata alăptării. Este necesar să fie sfătuite să alăpteze ori de câte ori copilului îi este foamea sau cât de des doreşte el.
Pasul 8 încurajează mamele să alăpteze ori de câte ori bebeluşul doreşte. Se cheamă hrănire la cerere. Ajută la creşterea lactaţiei şi la prevenirea angorjării sânilor.
Ce putem face
General
Bebeluşii să fie hrăniţi după nevoile lor, nu după un orar bine stabilit decis de mamă sau de spital. Înţelegerea semnalelor transmise de bebeluş ajută mama să îmbunătăţească alăptarea şi relaţia dintre cei doi.
Sistemul de sănătate
Încurajarea maternităţilor să susţină alăptarea la cerere şi nu după program. Personalul medical e necesar să ştie semnalele date de bebeluşi şi să înveţe familia despre ele.
Semne ale foamei bebeluşului ar fi: deschide gura larg, îşi suge mâinile, îşi mişcă mâinile şi picioarele rapid. Plânsul este un semn de stress şi un semnal târziu.
Semnele că bebeluşul este sătul sunt: îşi întoarce capul de la sân, închide gura, nu suge. Alăptarea ca răspuns la semnalele de hrănire încurajează creşterea şi aportul adecvat de lapte.
Comunitate
Familiile să conştientizeze semnalele de foame transmise de bebeluş, precum şi importanţa de a răspunde semnalelor. Hrănirea bebeluşului atunci când îi este foame şi nu să se aştepte până când plânge.
National/Global
Facilităţi promovate de guvern în maternităţi pentru alăptare la cerere; programe de nutriţie care să includă recunoaşterea semnalelor de foame date de bebeluşi.
Puncte cheie:
Alăptarea la cerere are ca rezultat:
•ieşirea mai devreme a meconiului
•scăderea maximă în greutate mai mică
•curgerea laptelui matern este stabilită mai devreme
•volum mai mare de lapte matern din ziua a 3 a
•mai puţin icter.
Mamele ar trebui să fie instruite:
•Să recunoască devreme indiciile foamei
•Să monitorizeze scutecele ude şi murdare
•Să recunoască modele normale de hrănire a unui nou-născut
•Să recunoascăa modificările în modul de hrănire a sugarilor, dacă bebeluşul trece prin pusee de creştere, dacă doreşte să înceapă diversificarea.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 8: Să încurajeze alăptarea la cererea copilului.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Acest pas se aplică în cazul mamelor ce alăptează, indiferent de statutul lor HIV.
•Foamea bebeluşilor diferă. Nevoile individuale ale bebeluşilor alăptaţi sau hrăniţi artificial ar trebui să fie respectate şi să primească răspuns.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Mihaela Ionescu
Parerea mea ar fi ca postare separata ar fi foarte binevenita explicand in detalii alaptarea la cerere. Cum sa faca sa nu se uite la ceas proaspetele mamici si cum sa echilibreze alaptarea la cerere cu sfatul ca sanul sa fie golit (in ideea ca copilul sa beneficieze de laptele gras de sfarsit si sa se indeparteze inhibitorul din laptele matern). Cine a alaptat stie deja, cine nu a alaptat inca sa inteleaga.
RăspundețiȘtergereCu stima: Lilla (TM)