joi, 26 august 2010
Ascultaţi radioul
Azi, 26.08.2010, mâine, 27.08.2010 şi luni, 30.08.2010, la postul de radio Itsy Bitsy (99.3 FM), emisiunea "Meditaţii pentru părinţi" o are ca invitată pe Claudia Necula, psiholog, membru al Asociaţiei pentru Naştere Naturală şi Alăptare. Claudia vorbeşte despre săptămâna mondială a alăptării şi acţiunile ce au marcat acea săptămână, precum şi despre importanţa alăptării în prima oră după naştere şi ataşamentul dintre mamă şi copil.
marți, 24 august 2010
Anestezia în alăptare
Mamele care alăptează şi trebuie să aibă o intervenţie chirurgicală ce implică anestezie au adesea o dilemă. Poate continua alăptarea? Este sigură? Este practică?
Multor femei pur şi simplu li s-a spus să oprească alăptarea dacă au nevoie de o intervenţie chirurgicală ce implică anestezie. În plus, există îngrijorări cu privire la medicamentele utilizate ca anestezie, medicamentele pentru durere şi orice antibiotic care ar putea fi necesare. Mulţi medici nu sunt familiarizati cu faptul că medicamentele utilizate în mod obişnuit trec în laptele matern. De fapt, dacă citiţi prospectul celor mai multe medicamente, companiile de medicamente adesea descurajeză mama în ceea ce priveşte alăptarea după folosirea medicamentele lor. Acest lucru este valabil chiar şi pentru medicamentele ce au fost găsite a fi sigure în alăptare.
În timp ce instrucţiunea de a opri alăptarea este sigură aceasta poate fi un pic prea conservatoare.. Multe studii au descoperit că utilizarea anesteziei generale şi cele mai frecvent utilizate medicamente pentru ameliorarea durerii sunt sigure şi nu trebuie să interfereze cu alăptarea. Mamele care au făcut anestezie pentru durerile din timpul travaliului şi naşterii sunt încurajate să alăpteze aproape imediat - şi nu ar trebui să diferite pentru mamele care îşi alăptează copiii. Unei mame care alăptează ar trebui să i se permită să alăpteze cât mai curând după anestezia generală.
În ultimii ani cunoştintele despre excreţia medicamentelor în laptele matern au crescut semnificativ. Necesitatea anesteziei nu va fi niciodată un motiv suficient pentru a nu mai alăpta. Este posibilă anestezierea mamei ce alăptează cu risc minim pentru copil fără a renunţa la avantajele laptelui matern. Printr-o selecţie atentă a medicamentelor adecvate, chiar si o operaţie electivă nu trebuie să fie amânată şi alăptarea poate fi continuată cât mai curând, în perioada postoperatorie imediată.
Recomandările conservatoare despre alăptare, atunci când se iau medicamente, provin dintr-un motiv de îngrijorare cu privire la posibilele procese în cazul în care apar probleme. Ele nu sunt de obicei bazate pe studii ştiinţifice solide ale medicaţiei specifice şi apariţiei acesteia în laptele matern. De fapt, cele mai multe studii care au fost făcute pe această temă au arătat că majoritatea medicamentelor sunt sigure pentru a fi utilizate de către mamele care alăptează.
Ori de câte ori este nevoie de un anestezic în timpul alăptarii, efectele farmaceutice secundare potenţiale impuse copilului prin orice fel de anestezic utilizat atât general, cât şi local sunt în contrast cu potenţialele efecte benefice ale alăptării pentru copil şi mamă.
Adesea este imposibil să se decidă dacă o anumită substanţă excretată prin laptele matern ar putea fi dăunătoare sau nocivă pentru copil. În plus faţă de faptul că doar câteva anestezii şi medicamente utilizate în combinaţie cu un anestezic sunt autorizate oficial pentru utilizarea în timpul sarcinii şi alăptării şi pentru motive medico-legale, companiile farmaceutice, în general, nu recomandă folosirea acestor medicamente în timpul acestor perioade. Cu toate acestea, bazându-ne pe cunoaşterea proprietăţilor farmaceutice utilizate în mod obişnuit în anestezice este rezonabil să se presupună că alăptarea va continua în perioada postoperatorie imediată după un anestezic dat în doza unică şi poate fi considerată sigură pentru copil, deoarece utilizarea în doză unică a acestor medicamente nu are efecte negative, cu condiţia să se facă o alegere atentă a anestezicului.
În general, când un anestezic este administrat în doză unică, nu există nicio dovadă că acesta este excretat în laptele matern în cantităţi semnificative chiar dacă există concentraţii detectabile în lapte. Cele mai multe anestezice sunt rapid eliminate din laptele matern şi, în consecinţă, ar trebui să fie posibilă permiterea alăptării cât mai curând posibil, practic, după o intervenţie chirurgicală.
Nu este necesar să se considere că o anestezie în doză unică generală sau locală este o indicaţie de a opri alăptarea. Chiar procedurile chirurgicale elective planificate nu trebuie să fie amânate. Opinia curentă este că alăptarea poate fi reluată de îndată ce mama se simte capabilă fizic şi mental să facă acest lucru.
Cu toate acestea, administrarea repetată de opiacee şi anumite benzodiazepine au fost raportate că au provocat efecte adverse la nou-născuţi, nou-născuţii prematuri aparent fiind mai sensibili. Astfel, în tratamentul pe termen lung cu aceste medicamente, importanţa alăptării neîntrerupte ar trebui să fie evaluată împotriva posibilelor efecte adverse la nou-născut.
Alăptarea în timpul tratamentului matern cu paracetamol e considerată ca fiind sigură. Utilizarea pe termen scurt de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene pare a fi compatibilă cu alăptarea. Pentru tratamentul pe termen lung, agenţii cu durată scurtă de acţiune, fără metaboliţi activi, cum ar fi ibuprofenul, ar trebui să fie, eventual, de preferat. Utilizarea aspirinei (acid acetilsalicilic), în doză unică nu ar trebui să dea niciun fel de riscuri semnificative pentru copiii alăptaţi.
Codeina este compatibilă cu alăptarea, deşi efectele expunerii pe termen lung nu au fost pe deplin elucidate.
Tratamentul mamei cu doze unice de morfină sau petidină (meperidină) nu este de aşteptat să provoace nici un risc pentru copilul alăptat. Administrarea repetată de petidină mamei, spre deosebire de morfină afectează în mod negativ copilul alăptat. Astfel, morfina ar trebui să fie preferată în lactaţie. Cu toate acestea, în timpul tratamentului pe termen lung cu morfină, importanţa alăptării neîntrerupte ar trebui să fie evaluată pe o bază individuală împotriva riscului potenţial de a da efecte adverse asupra copilului. Dacă se decide să se continue alăptarea, copilul ar trebui să fie urmărit pentru posibilele efecte adverse. În general, dacă tratamentul mamei care alăptează cu un medicament analgezic este considerat necesar, ar trebui să se acorde cea mai mică doză eficace.
În plus, expunerea copilului poate fi redusă şi mai mult în cazul în care alăptarea este evitată în momentele de vârf al concentraţiei medicamentului în laptele matern. Pentru că laptele matern are considerabile avantaje nutriţionale, imunologice şi altele în comparaţie cu laptele formula, posibilele riscuri pentru copil ar trebui întotdeauna să fie puse în balanţă cu beneficiile continuării alăptării, pe bază individuală.
Durerea suprimă lactaţia. Tratarea corectă a durerii va ajuta alăptarea să fie continuată. Întotdeauna consultaţi medicul dvs. despre specificul recomandat - există excepţii de la orice regulă şi pot fi şi alte consideraţii. Fiecare decizie să cântărească riscurile şi beneficiile.
Dacă doriţi să alăptaţi, trebuie să vă asiguraţi că acest lucru este foarte clar pentru personalul spitalului şi pentru medicul dvs..Fiţi de neclintit şi precizaţi în mod explicit că doar doriţi să primiţi medicamente care sunt compatibile cu alăptarea. Trebuie să întrebaţi medicul dvs. pentru a verifica referinţele medicamentelor. Una dintre cele mai bune cărţi şi cel mai frecvent utilizată este "2000 de medicamente şi laptele matern", de Dr. Thomas Hale. În plus, Academia Americană de Pediatrie oferă câteva publicaţii care se ocupă cu aceeaşi problemă.
Solubilitatea grăsimilor şi cantitatea de lapte per masă determină doza totală a oricărui medicament ingerat de copil. Femeile nu îşi hrănesc sugarii inconştiente, sub anestezie generală - acestea sunt întotdeauna conştiente atunci când îşi alimentează sugarii.
Cele mai multe medicamente anestezice care provoacă sedare şi stop respirator sunt sedativele liposolubile, hipnotice şi opiaceele. Aceasta înseamnă că, concentraţiile acestor medicamente în ţesuturi şi fluide cu conţinut ridicat de grăsime este mai mare decât în sânge, care are un conţinut relativ scăzut de grăsimi. Deci, care este conţinutul în grăsime al diferitelor componente?
Sângele conţine grăsimi totale (inclusiv membranele celulare etc) = 0,37%
Laptele uman conţine grăsimi totale în laptele lichid = 4,75%
Creierul uman conţine grăsimi totale ca procent din greutatea umedă a creierului = 10-12%.
O persoană este trează şi conştientă după trezirea din anestezie generală.
În acest site există un tabel cu concentraţiile relative ale unor medicamente în laptele matern în raport cu concentraţia din sânge (de fapt plasmă). În acelaşi tabel găsiţi referinţe către o serie de articole despre anestezie şi laptele matern.
Anestezicele sunt administrate pentru o perioadă scurtă de timp, aproape întotdeauna mai puţin de două ore, iar medicamentele analgezice, pentru a calma durerea dată de intervenţia chirurgicală, sunt administrate numai pentru câteva zile. Concentraţia oricărui medicament este mai mică în laptele matern decât în creierul mamei.
Doza totală a acestor medicamente ingerate de un copil este neglijabilă şi absorbţia intestinală a acestor medicamente prin alăptare este, de asemenea, neglijabilă, acesta fiind motivul pentru care toţi experţii sfătuiesc pur şi simplu ca mama să continue alăptarea după orice operaţie (inclusive cele stomatologice).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferea în 2002 o listă a anestezicelor compatibile cu alăptarea. Redau o parte din document:
Kelly Bonyata consilier în alăptare IBCLC, prezintă un tabel cu anestezice selectate şi riscurile acestora.
Bibliografie:
“Breastfeeding after Anesthesia”, G.M. Woerlee
“Anesthesia in the breast feeding period. Excretion of anesthetic agents and adjuvants into breast milk and potential pharmacological side-effects on the suckling infant”, Lang C, Geldner G, Wulf H
“Anesthesia in breast feeding. Which restrictions are justified?”, Schneider P, Reinhold P
“Anaesthetic agents and excretion in breast milk”. Acta Anaesthesiol Scand. 1994 Feb; 38(2): 94-103, Spigset O. Division of Clinical Pharmacology, Norrland University Hospital, Umeå, Sweden.
“Analgesics and breast-feeding: safety considerations”.Spigset O, Hägg S
Multor femei pur şi simplu li s-a spus să oprească alăptarea dacă au nevoie de o intervenţie chirurgicală ce implică anestezie. În plus, există îngrijorări cu privire la medicamentele utilizate ca anestezie, medicamentele pentru durere şi orice antibiotic care ar putea fi necesare. Mulţi medici nu sunt familiarizati cu faptul că medicamentele utilizate în mod obişnuit trec în laptele matern. De fapt, dacă citiţi prospectul celor mai multe medicamente, companiile de medicamente adesea descurajeză mama în ceea ce priveşte alăptarea după folosirea medicamentele lor. Acest lucru este valabil chiar şi pentru medicamentele ce au fost găsite a fi sigure în alăptare.
În timp ce instrucţiunea de a opri alăptarea este sigură aceasta poate fi un pic prea conservatoare.. Multe studii au descoperit că utilizarea anesteziei generale şi cele mai frecvent utilizate medicamente pentru ameliorarea durerii sunt sigure şi nu trebuie să interfereze cu alăptarea. Mamele care au făcut anestezie pentru durerile din timpul travaliului şi naşterii sunt încurajate să alăpteze aproape imediat - şi nu ar trebui să diferite pentru mamele care îşi alăptează copiii. Unei mame care alăptează ar trebui să i se permită să alăpteze cât mai curând după anestezia generală.
În ultimii ani cunoştintele despre excreţia medicamentelor în laptele matern au crescut semnificativ. Necesitatea anesteziei nu va fi niciodată un motiv suficient pentru a nu mai alăpta. Este posibilă anestezierea mamei ce alăptează cu risc minim pentru copil fără a renunţa la avantajele laptelui matern. Printr-o selecţie atentă a medicamentelor adecvate, chiar si o operaţie electivă nu trebuie să fie amânată şi alăptarea poate fi continuată cât mai curând, în perioada postoperatorie imediată.
Recomandările conservatoare despre alăptare, atunci când se iau medicamente, provin dintr-un motiv de îngrijorare cu privire la posibilele procese în cazul în care apar probleme. Ele nu sunt de obicei bazate pe studii ştiinţifice solide ale medicaţiei specifice şi apariţiei acesteia în laptele matern. De fapt, cele mai multe studii care au fost făcute pe această temă au arătat că majoritatea medicamentelor sunt sigure pentru a fi utilizate de către mamele care alăptează.
Ori de câte ori este nevoie de un anestezic în timpul alăptarii, efectele farmaceutice secundare potenţiale impuse copilului prin orice fel de anestezic utilizat atât general, cât şi local sunt în contrast cu potenţialele efecte benefice ale alăptării pentru copil şi mamă.
Adesea este imposibil să se decidă dacă o anumită substanţă excretată prin laptele matern ar putea fi dăunătoare sau nocivă pentru copil. În plus faţă de faptul că doar câteva anestezii şi medicamente utilizate în combinaţie cu un anestezic sunt autorizate oficial pentru utilizarea în timpul sarcinii şi alăptării şi pentru motive medico-legale, companiile farmaceutice, în general, nu recomandă folosirea acestor medicamente în timpul acestor perioade. Cu toate acestea, bazându-ne pe cunoaşterea proprietăţilor farmaceutice utilizate în mod obişnuit în anestezice este rezonabil să se presupună că alăptarea va continua în perioada postoperatorie imediată după un anestezic dat în doza unică şi poate fi considerată sigură pentru copil, deoarece utilizarea în doză unică a acestor medicamente nu are efecte negative, cu condiţia să se facă o alegere atentă a anestezicului.
În general, când un anestezic este administrat în doză unică, nu există nicio dovadă că acesta este excretat în laptele matern în cantităţi semnificative chiar dacă există concentraţii detectabile în lapte. Cele mai multe anestezice sunt rapid eliminate din laptele matern şi, în consecinţă, ar trebui să fie posibilă permiterea alăptării cât mai curând posibil, practic, după o intervenţie chirurgicală.
Nu este necesar să se considere că o anestezie în doză unică generală sau locală este o indicaţie de a opri alăptarea. Chiar procedurile chirurgicale elective planificate nu trebuie să fie amânate. Opinia curentă este că alăptarea poate fi reluată de îndată ce mama se simte capabilă fizic şi mental să facă acest lucru.
Cu toate acestea, administrarea repetată de opiacee şi anumite benzodiazepine au fost raportate că au provocat efecte adverse la nou-născuţi, nou-născuţii prematuri aparent fiind mai sensibili. Astfel, în tratamentul pe termen lung cu aceste medicamente, importanţa alăptării neîntrerupte ar trebui să fie evaluată împotriva posibilelor efecte adverse la nou-născut.
Alăptarea în timpul tratamentului matern cu paracetamol e considerată ca fiind sigură. Utilizarea pe termen scurt de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene pare a fi compatibilă cu alăptarea. Pentru tratamentul pe termen lung, agenţii cu durată scurtă de acţiune, fără metaboliţi activi, cum ar fi ibuprofenul, ar trebui să fie, eventual, de preferat. Utilizarea aspirinei (acid acetilsalicilic), în doză unică nu ar trebui să dea niciun fel de riscuri semnificative pentru copiii alăptaţi.
Codeina este compatibilă cu alăptarea, deşi efectele expunerii pe termen lung nu au fost pe deplin elucidate.
Tratamentul mamei cu doze unice de morfină sau petidină (meperidină) nu este de aşteptat să provoace nici un risc pentru copilul alăptat. Administrarea repetată de petidină mamei, spre deosebire de morfină afectează în mod negativ copilul alăptat. Astfel, morfina ar trebui să fie preferată în lactaţie. Cu toate acestea, în timpul tratamentului pe termen lung cu morfină, importanţa alăptării neîntrerupte ar trebui să fie evaluată pe o bază individuală împotriva riscului potenţial de a da efecte adverse asupra copilului. Dacă se decide să se continue alăptarea, copilul ar trebui să fie urmărit pentru posibilele efecte adverse. În general, dacă tratamentul mamei care alăptează cu un medicament analgezic este considerat necesar, ar trebui să se acorde cea mai mică doză eficace.
În plus, expunerea copilului poate fi redusă şi mai mult în cazul în care alăptarea este evitată în momentele de vârf al concentraţiei medicamentului în laptele matern. Pentru că laptele matern are considerabile avantaje nutriţionale, imunologice şi altele în comparaţie cu laptele formula, posibilele riscuri pentru copil ar trebui întotdeauna să fie puse în balanţă cu beneficiile continuării alăptării, pe bază individuală.
Durerea suprimă lactaţia. Tratarea corectă a durerii va ajuta alăptarea să fie continuată. Întotdeauna consultaţi medicul dvs. despre specificul recomandat - există excepţii de la orice regulă şi pot fi şi alte consideraţii. Fiecare decizie să cântărească riscurile şi beneficiile.
Dacă doriţi să alăptaţi, trebuie să vă asiguraţi că acest lucru este foarte clar pentru personalul spitalului şi pentru medicul dvs..Fiţi de neclintit şi precizaţi în mod explicit că doar doriţi să primiţi medicamente care sunt compatibile cu alăptarea. Trebuie să întrebaţi medicul dvs. pentru a verifica referinţele medicamentelor. Una dintre cele mai bune cărţi şi cel mai frecvent utilizată este "2000 de medicamente şi laptele matern", de Dr. Thomas Hale. În plus, Academia Americană de Pediatrie oferă câteva publicaţii care se ocupă cu aceeaşi problemă.
Solubilitatea grăsimilor şi cantitatea de lapte per masă determină doza totală a oricărui medicament ingerat de copil. Femeile nu îşi hrănesc sugarii inconştiente, sub anestezie generală - acestea sunt întotdeauna conştiente atunci când îşi alimentează sugarii.
Cele mai multe medicamente anestezice care provoacă sedare şi stop respirator sunt sedativele liposolubile, hipnotice şi opiaceele. Aceasta înseamnă că, concentraţiile acestor medicamente în ţesuturi şi fluide cu conţinut ridicat de grăsime este mai mare decât în sânge, care are un conţinut relativ scăzut de grăsimi. Deci, care este conţinutul în grăsime al diferitelor componente?
Sângele conţine grăsimi totale (inclusiv membranele celulare etc) = 0,37%
Laptele uman conţine grăsimi totale în laptele lichid = 4,75%
Creierul uman conţine grăsimi totale ca procent din greutatea umedă a creierului = 10-12%.
O persoană este trează şi conştientă după trezirea din anestezie generală.
În acest site există un tabel cu concentraţiile relative ale unor medicamente în laptele matern în raport cu concentraţia din sânge (de fapt plasmă). În acelaşi tabel găsiţi referinţe către o serie de articole despre anestezie şi laptele matern.
Anestezicele sunt administrate pentru o perioadă scurtă de timp, aproape întotdeauna mai puţin de două ore, iar medicamentele analgezice, pentru a calma durerea dată de intervenţia chirurgicală, sunt administrate numai pentru câteva zile. Concentraţia oricărui medicament este mai mică în laptele matern decât în creierul mamei.
Doza totală a acestor medicamente ingerate de un copil este neglijabilă şi absorbţia intestinală a acestor medicamente prin alăptare este, de asemenea, neglijabilă, acesta fiind motivul pentru care toţi experţii sfătuiesc pur şi simplu ca mama să continue alăptarea după orice operaţie (inclusive cele stomatologice).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferea în 2002 o listă a anestezicelor compatibile cu alăptarea. Redau o parte din document:
Kelly Bonyata consilier în alăptare IBCLC, prezintă un tabel cu anestezice selectate şi riscurile acestora.
Bibliografie:
“Breastfeeding after Anesthesia”, G.M. Woerlee
“Anesthesia in the breast feeding period. Excretion of anesthetic agents and adjuvants into breast milk and potential pharmacological side-effects on the suckling infant”, Lang C, Geldner G, Wulf H
“Anesthesia in breast feeding. Which restrictions are justified?”, Schneider P, Reinhold P
“Anaesthetic agents and excretion in breast milk”. Acta Anaesthesiol Scand. 1994 Feb; 38(2): 94-103, Spigset O. Division of Clinical Pharmacology, Norrland University Hospital, Umeå, Sweden.
“Analgesics and breast-feeding: safety considerations”.Spigset O, Hägg S
marți, 17 august 2010
Laptele matern - primul aliment pentru campioni
Javier Zanetti fotbalist la Inter Milano şi soţia lui, Paula Zanetti, promovează alăptarea.
"Bebeluşul hrănit cu lapte matern creşte sănătos şi puternic, ca un campion!"
Sursa: http://www.waba.org.my/
"Bebeluşul hrănit cu lapte matern creşte sănătos şi puternic, ca un campion!"
Sursa: http://www.waba.org.my/
duminică, 15 august 2010
Flash Mob alăptare
Mi-a plăcut mult, mult! Merită vizionat!
E luat de aici: http://breastfeeding.blog.motherwear.com/2010/08/keep-austin-breastfeeding-flash-mob.html
Şi aici:
http://www.youtube.com/watch?v=js2KENpUsX0&feature=channel
Ce părere aveţi?
E luat de aici: http://breastfeeding.blog.motherwear.com/2010/08/keep-austin-breastfeeding-flash-mob.html
Şi aici:
http://www.youtube.com/watch?v=js2KENpUsX0&feature=channel
Ce părere aveţi?
joi, 12 august 2010
Medalion ce simbolizează alăptarea
Dacă doriţi să purtaţi un pandantiv reprezentând simbolul internaţional al alăptării, îl puteţi comanda la e-mail laptematern@yahoo.com.
luni, 9 august 2010
Blogosfera feminină despre săptămâna mondială a alăptării
Iuliana Gheorghe in Nasterea – amintire de nesters a scris o postare emoţionantă, plină de căldură despre ce ar fi necesar să se întample într-un spital prieten al copilului.
Diana ne îndeamnă să spunem “Mulţumesc!”.
Brishtara îşi aminteşte de Lucas cum era alăptat la 6 luni.
Zoozie cu al ei blog mediocru ne provoacă să scriem despre perlele din medicina românescă în ceea ce priveşte alăptarea. Ne-a emoţionat scriind despre alăptarea prin ochi de copii.
Adelle.ro – ne invită să urmărim un film drag ei despre alăptarea in public.
Bogdana în jurnalul din burtică manifestă împotriva ignoranţei.(preluat şi de Dumitrii)
Mămica care stă lângă Matei a scris povestea lor, cum s-a născut Matei şi cum este alăptat de 1 an 3 luni şi 3 săptămâni.
Blog de mamă (Gabriela)scrie despre alăptarea într-un mall.
În călătoria unui bob de orez cu urechiuşe găsim idei despre cum putem sărbători săptamâna mondială a alăptării şi ne putem clăti privirile cu poze deosebite.
Dana speră ca informaţiile din blogosfera feminină să ajungă cât mai departe.
Onixa ne oferă povestea ei despre cum a reuşit să alăpteze.
Pitici cu lipici ne susţin cu drag alăptaţi fiiind!
Degetica abordează latura romantică şi plăcută a alăptării scriind despre alăptare şi feminitate.
Alina “aruncă” vorbe-n vânt: laptele matern nu are substitut!
Blogul Medusei ne reaminteşte recomandările UNICEF şi OMS în ceea ce priveşte alăptarea.
Germina se bucură că se mişcă ceva şi în domeniul alăptării, iar bucuria că La Leche League există în România o împărtăşesc şi eu.
Ana-Maria cu al ei bonzai mititel, deoarece are blogul privat, m-a rugat să postez un articol extrem de interesant (unul din cele mai bune articole despre alăptare şi alimentaţie artificială citit de mine în ultima vreme): hrănirea artificială nu are nimic de-a face cu alăptarea.
Doamnele de la www.cenusadetrandafir.com m-au invitat să scriu un guest post“Fapte pentru viaţă: alăptarea”.
Aflăm cum alex creşte cu lapte matern dintr-o postare sinceră şi plină de iubire.
Dacă am uitat pe cineva vă rog să mă trageţi de mânecă. Vreau să pun random-ul la treabă pentru a oferi un tricou cu sloganuri pro-alăptare.
Vă mulţumesc pentru toată susţinerea!
Diana ne îndeamnă să spunem “Mulţumesc!”.
Brishtara îşi aminteşte de Lucas cum era alăptat la 6 luni.
Zoozie cu al ei blog mediocru ne provoacă să scriem despre perlele din medicina românescă în ceea ce priveşte alăptarea. Ne-a emoţionat scriind despre alăptarea prin ochi de copii.
Adelle.ro – ne invită să urmărim un film drag ei despre alăptarea in public.
Bogdana în jurnalul din burtică manifestă împotriva ignoranţei.(preluat şi de Dumitrii)
Mămica care stă lângă Matei a scris povestea lor, cum s-a născut Matei şi cum este alăptat de 1 an 3 luni şi 3 săptămâni.
Blog de mamă (Gabriela)scrie despre alăptarea într-un mall.
În călătoria unui bob de orez cu urechiuşe găsim idei despre cum putem sărbători săptamâna mondială a alăptării şi ne putem clăti privirile cu poze deosebite.
Dana speră ca informaţiile din blogosfera feminină să ajungă cât mai departe.
Onixa ne oferă povestea ei despre cum a reuşit să alăpteze.
Pitici cu lipici ne susţin cu drag alăptaţi fiiind!
Degetica abordează latura romantică şi plăcută a alăptării scriind despre alăptare şi feminitate.
Alina “aruncă” vorbe-n vânt: laptele matern nu are substitut!
Blogul Medusei ne reaminteşte recomandările UNICEF şi OMS în ceea ce priveşte alăptarea.
Germina se bucură că se mişcă ceva şi în domeniul alăptării, iar bucuria că La Leche League există în România o împărtăşesc şi eu.
Ana-Maria cu al ei bonzai mititel, deoarece are blogul privat, m-a rugat să postez un articol extrem de interesant (unul din cele mai bune articole despre alăptare şi alimentaţie artificială citit de mine în ultima vreme): hrănirea artificială nu are nimic de-a face cu alăptarea.
Doamnele de la www.cenusadetrandafir.com m-au invitat să scriu un guest post“Fapte pentru viaţă: alăptarea”.
Aflăm cum alex creşte cu lapte matern dintr-o postare sinceră şi plină de iubire.
Dacă am uitat pe cineva vă rog să mă trageţi de mânecă. Vreau să pun random-ul la treabă pentru a oferi un tricou cu sloganuri pro-alăptare.
Vă mulţumesc pentru toată susţinerea!
sâmbătă, 7 august 2010
Maratonul alăptării
Am încheiat săptămâna mondială a alăptării cu un maraton ce a avut loc în AFI Mall Cotroceni.
În acelaşi timp în Constanţa a avut loc un eveniment similar sub sloganul "Sănătatea copilului tău începe înainte de naştere".
Au fost alături de Asociaţia pentru Naştere Naturală şi Alăptare vorbindu-ne despre cum se promovează alăptarea în maternităţi: moaşă şi educator prenatal Lamaze Irina Popescu, din partea asociatiei Fanfara - Claudia Mirica, Anemona Munteanu - reprezentant UNICEF, actriţa Aniela Pietreanu, moaşa Vania Limban (Active Center), Laura Câmpeanu (http://viataprinbalonulroz.blogspot.com/)împreună cu băieţii ei dragi: Sasha şi Florian (care a îndemnat taţii să încurajeze mămicile să alăpteze pentru a nu se trezi noaptea să pregătească biberoane), Claudia Necula (psiholog), Monica Reu (Asociaţia pentru comunicare non-violentă), Diana (sling.ro), reprezentantul Weleda şi eu. Eu.... plină de emoţii, cu un mare gol în stomac, tot discursul pregătit pe îndelete de acasă nu am reuşit să-l spun, de crispare, de emoţie, din cauza acelui microfon care mă împiedica să fiu eu (nu-s bună de discursuri....clar!). Noroc că am avut susţinere de la oameni tare dragi mie şi apropiaţi (fiu, soţ, frate, cumnată), de la mămici ce m-au susţinut tot timpul în demersurile mele, nu le dau numele aici pentru că ele se ştiu.
Emoţii din cauza faptului că am primit "Mulţumesc" din multe părţi, neaşteptat de multe, m-au luat prin surprindere şi mi-au umplut ochii de lacrimi!
Iar finalul a fost apoteotic............prea mult pentru sensibilitatea mea......mult prea frumos......Aniela Pietreanu alăptând un alt copil!(pe Hari, prunc de Carmen - didinuska, mamica cu incizie la sân din cauza proastei informări din parte medicilor!).
E greu de descris ce sentimente îţi oferă o astfel de imagine petrecută într-un mall modern, intr-o societate care vede alimentaţia artificială ca normă şi sânii ca obiecte sexuale.
Şi vreau să rămân cu aceste imagini...cu chipurile mamelor ce rosteau "Mulţumesc, Rox!" şi cu Aniela ţinând la sân alt copil decât al ei!
În astfel de momente îmi dau seama că .........merită!
Vă las în compania fotografiilor!
Pregătiri
Se adună mămicile
Carmen (didinuska) cu Hari în wrap (dacă doriţi să donaţi lapte matern pentru el, vă rog să o faceţi!)
Adriana (Maryllis).....încurajarea ei mi-a făcut bine!Mulţumesc! Şi ea s-a oferit să-l alăpteze pe Hari!
Aniela ne-a vorbit despre cum a născut şi cum creşte Carol cu laptele ei!
Exact de ce aveam nevoie: de prezenţă!
Aniela Pietreanu
Interes pentru alăptare
Asta-s eu!
Tot eu!
Aplauzeeee!
Alături de Vania Limban
Claudia Necula
Tricoul oferit celor prezenţi
Fotografiile pot fi reproduse doar cu acordul autorului.
La sfârşitul întâlnirii am găsit uitată pe unul din scaune o gentuţă de fetiţă - este albă cu flori roz, roşii şi plină cu câteva lucruşoare mici. Cine o recunoaşte ca fiind a lui rog să mă contacteze pe mail.
În acelaşi timp în Constanţa a avut loc un eveniment similar sub sloganul "Sănătatea copilului tău începe înainte de naştere".
Au fost alături de Asociaţia pentru Naştere Naturală şi Alăptare vorbindu-ne despre cum se promovează alăptarea în maternităţi: moaşă şi educator prenatal Lamaze Irina Popescu, din partea asociatiei Fanfara - Claudia Mirica, Anemona Munteanu - reprezentant UNICEF, actriţa Aniela Pietreanu, moaşa Vania Limban (Active Center), Laura Câmpeanu (http://viataprinbalonulroz.blogspot.com/)împreună cu băieţii ei dragi: Sasha şi Florian (care a îndemnat taţii să încurajeze mămicile să alăpteze pentru a nu se trezi noaptea să pregătească biberoane), Claudia Necula (psiholog), Monica Reu (Asociaţia pentru comunicare non-violentă), Diana (sling.ro), reprezentantul Weleda şi eu. Eu.... plină de emoţii, cu un mare gol în stomac, tot discursul pregătit pe îndelete de acasă nu am reuşit să-l spun, de crispare, de emoţie, din cauza acelui microfon care mă împiedica să fiu eu (nu-s bună de discursuri....clar!). Noroc că am avut susţinere de la oameni tare dragi mie şi apropiaţi (fiu, soţ, frate, cumnată), de la mămici ce m-au susţinut tot timpul în demersurile mele, nu le dau numele aici pentru că ele se ştiu.
Emoţii din cauza faptului că am primit "Mulţumesc" din multe părţi, neaşteptat de multe, m-au luat prin surprindere şi mi-au umplut ochii de lacrimi!
Iar finalul a fost apoteotic............prea mult pentru sensibilitatea mea......mult prea frumos......Aniela Pietreanu alăptând un alt copil!(pe Hari, prunc de Carmen - didinuska, mamica cu incizie la sân din cauza proastei informări din parte medicilor!).
E greu de descris ce sentimente îţi oferă o astfel de imagine petrecută într-un mall modern, intr-o societate care vede alimentaţia artificială ca normă şi sânii ca obiecte sexuale.
Şi vreau să rămân cu aceste imagini...cu chipurile mamelor ce rosteau "Mulţumesc, Rox!" şi cu Aniela ţinând la sân alt copil decât al ei!
În astfel de momente îmi dau seama că .........merită!
Vă las în compania fotografiilor!
Pregătiri
Se adună mămicile
Carmen (didinuska) cu Hari în wrap (dacă doriţi să donaţi lapte matern pentru el, vă rog să o faceţi!)
Adriana (Maryllis).....încurajarea ei mi-a făcut bine!Mulţumesc! Şi ea s-a oferit să-l alăpteze pe Hari!
Aniela ne-a vorbit despre cum a născut şi cum creşte Carol cu laptele ei!
Exact de ce aveam nevoie: de prezenţă!
Aniela Pietreanu
Interes pentru alăptare
Asta-s eu!
Tot eu!
Aplauzeeee!
Alături de Vania Limban
Claudia Necula
Tricoul oferit celor prezenţi
Fotografiile pot fi reproduse doar cu acordul autorului.
La sfârşitul întâlnirii am găsit uitată pe unul din scaune o gentuţă de fetiţă - este albă cu flori roz, roşii şi plină cu câteva lucruşoare mici. Cine o recunoaşte ca fiind a lui rog să mă contacteze pe mail.
vineri, 6 august 2010
Dragă asistentă,
"Eu sunt un copil sănătos, născut la termen, te rog să nu-mi dai nici un fel de biberon, formulă sau suzetă.
Eu mănânc "la timp", fie zi, fie noapte.
Te rog, să-mi permiţi să dorm 4-5 ore la noapte pentru că azi am avut deja 8 alăptări.
Te rog, permite-i mamei mele să mă alăpteze frecvent, ori de câte ori doresc.
Mama mea mă hrăneşte de la ambii sâni la fiecare hrănire pentru cât timp vreau. Dacă stau corect la sân atunci mama mea nu va avea mameloanele rănite.
Mama mea va înţelege că am nevoie să mănânc de minim 8 - 12 ori în 24 de ore.
Te rog, să nu mă separi de mama mea pentru perioade lungi de timp, doar dacă medical este necesar. Am fost cu mama mea o lungă perioadă de timp şi doresc să rămân cu ea.
------------------------------------------------------------Semnătura mamei
------------------------------------------------------------Numele bebeluşului"
Inspirată de aici : http://www.breastfeedingonline.com/letter-print.html
Eu mănânc "la timp", fie zi, fie noapte.
Te rog, să-mi permiţi să dorm 4-5 ore la noapte pentru că azi am avut deja 8 alăptări.
Te rog, permite-i mamei mele să mă alăpteze frecvent, ori de câte ori doresc.
Mama mea mă hrăneşte de la ambii sâni la fiecare hrănire pentru cât timp vreau. Dacă stau corect la sân atunci mama mea nu va avea mameloanele rănite.
Mama mea va înţelege că am nevoie să mănânc de minim 8 - 12 ori în 24 de ore.
Te rog, să nu mă separi de mama mea pentru perioade lungi de timp, doar dacă medical este necesar. Am fost cu mama mea o lungă perioadă de timp şi doresc să rămân cu ea.
------------------------------------------------------------Semnătura mamei
------------------------------------------------------------Numele bebeluşului"
Inspirată de aici : http://www.breastfeedingonline.com/letter-print.html
Paşii 9 şi 10 pentru o alăptare de succes
Pasul 9: Să nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sunt alăptaţi.
Copiii nu trebuie hrăniţi cu biberonul şi nu trebuie să utilizeze suzetă.
Pasul 9 interzice utilizarea tetinelor şi suzetelor.
Ce putem face
General
În primele săptămâni, nevoia de supt a bebeluşului trebuie satisfăcută la sân. Utilizarea tetinelor şi suzetelor interferează cu alăptarea.
Sistemul de sănătate
Sfătuiţi personalul medical să nu permită utilizarea tetinelor şi suzetelor, doar în cazul situaţiilor speciale când mama nu este alături de bebeluş.
Învăţarea copiilor ce nu pot fi alăptaţi să fie hrăniţi cu cana.
Comunitate
Discutarea cu familii şi grupuri ale comunităţii despre riscurile utilizării tetinelor şi suzetelor în timpul alăptării.
Naţional/Global
Autorităţile din sănătate să se asigure că spitalele şi centrele de sănătate nu permit folosirea tetinelor şi suzetelor şi comunicarea de materiale ce includ mesaje informaţionale.
Puncte cheie:
Să fie utilizate metode alternative de hrănire dacă suplimentarea este necesară.
Mulgerea laptelui matern să fie prima opţiune de suplimentare dacă este necesară.
Mamele nu ar trebui să acorde atenţie pachetelor cadou cu lapte praf sau mostrelor de lapte praf.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 9: Să nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sunt alăptaţi.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Acest pas este important indiferent de statutul mamelor HIV pozitive şi dacă acestea alăptează sau au înlocuit laptele matern cu substituenţi.
•Tetinele, biberoanele şi suzetele pot fi surse de infecţii şi nu sunt necesare, chiar şi pentru bebeluşii care nu sunt alăptaţi. Ele nu ar trebui să fie utilizate în mod curent sau furnizate de personalul medical.
•În cazul în care copiiilor le sunt oferite suzete pentru a le potoli foamea, în loc să fie hrăniţi cu lapte, nu pot creşte.
•Mamelor HIV pozitive care înlocuiesc laptele matern e necesar să li se prezinte modalităţi de calmare, altele decât oferirea suzetei.
•Mamele care au ales să-şi hrănească bebeluşii cu înlocuitori ai laptelui matern e necesar să li se acorde instrucţiuni despre cum să hrănească bebeluşii cu o ceaşca/cană/cupă şi despre faptul că hrănirea aceasta prezintă un risc mai mic de infecţie decât hrănirea cu biberonul.
Pasul 10. Să încurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame şi să orienteze mamele către aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate.
Mamele care alăptează ar trebui să fie întrebate despre planurile lor pentru hrănirea bebeluşilor, după naştere. Acestea ar trebui să fie în măsură să descrie un lucru care a fost recomandat pentru a se asigura că vor fi îndrumate către un grup de sprijin în alăptare (în cazul în care nu este disponibil sprijin adecvat în familiile lor) sau să raporteze că spitalul va oferi sprijin în alăptare dacă este necesar.
Personalul medical responsabil al secţiei de maternitate trebuie să fie la curent cu orice grup de sprijin în alăptare din zona locală şi, dacă există, să îndrume mamele către el. Alternativ, trebuie să poată descrie un sistem de sprijin urmat de toate mamele care alăptează după ce ies din maternitate (consult post-natal la clinică, vizită la domiciliu, apel telefonic etc).
După ce mama este externată din spital, ea are nevoie de mult sprijin pentru a alăpta. Ea poate avea îndoieli dacă produce suficient lapte sau ar putea avea probleme de genul angorjarea sânilor sau mameloane rănite. Prin urmare, pasul 10 recomandă ca mama să fie în legătura cu un grup de sprijin în alăptare sau să o ajute să aibă acces liber la cineva în spital pentru a obţine consiliere atunci când este necesar.
•General
Grupurile de sprijin în alăptare fac parte adesea din strategia de nutriţie a comunităţii.
Consilierii sunt femei din comunitate care beneficiază de formare în alăptare. Ele contactează adesea mamele acasă. Acestea sunt foarte eficiente în creşterea alăptării exclusive.
•Sistemul de sănătate
Discutaţi cu managerii de servicii din sănătate cu privire la nevoia de sprijin pentru alăptare în domeniul serviciilor post-natale şi în comunitate.
Consilierii pot fi instruiti şi supravegheati de către personalul medical.
Asiguraţi-vă că personalul din maternitate vă informează despre sursele de sprijin pentru alăptare din comunitate şi că au detaliile de contact.
Mamele şi copiii ar trebui să fie în contactaţi de un consilier în alăptare, într-o unitate sanitară sau la domiciliu, în prima zi după naştere şi la:
o2-3 zile
o4-7 zile
o7-28 zile
o4-8 săptămâni
şi, ulterior, pentru imunizare, monitorizarea creşterii, planificarea familială, sau orice alt motiv.
•Comunitate
Ajutaţi comunităţile pentru a dezvolta o sursă de sprijin calificată pentru mamele care alăptează. Femeile care au succes în alăptare pot forma grupuri de sprijin reciproc sau pot crea lobby pentru autorităţile de sănătate sau organizaţiile locale pentru a instrui consilieri.
•Naţional/global
Creearea de alianţe cu organizaţiile comunităţii pentru a ajuta la dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru alăptare.
Guvernul să includă consilierea în strategii şi planuri, alături de consilierea în sistemul de sănătate.
Puncte cheie:
O listă a resurselor, inclusiv:
•Linii de telefon pentru ajutor - acolo unde este posibil
•Spaţiu pentru reuniuni pentru sprijin de la mamă la mamă
•Spitalele pot oferi ajutor printr-o clinică de lactaţie, la domiciliu sau prin apeluri telefonice pentru a sprijini mamele care alăptează.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 10. Să încurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame şi să orienteze mamele către aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate.Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Să furnizeze informaţii cu privire la HIV şi despre hrănirea copiilor pentru grupurile de sprijin, precum şi să acorde sprijin pentru mame HIV pozitive în comunitate.
•Să se asigure că mamele care au înlocuit laptele matern cu substituenţi sunt urmărite îndeaproape de comunităţile lor, asigurând confidenţialitatea. În unele locuri se acceptă grupuri de sprijin pentru mame HIV pozitive.
•Mamele HIV pozitive au nevoie de sprijin special pentru a se asigura că ele continuă opţiunile de hrănire pe care le-au ales.
•Copiii născuţi din mame HIV pozitive ar trebui să fie văzuti, la intervale regulate, în clinici pediatrice pentru a asigura creşterea şi dezvoltarea corespunzătoare.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Roxana Duduş
Copiii nu trebuie hrăniţi cu biberonul şi nu trebuie să utilizeze suzetă.
Pasul 9 interzice utilizarea tetinelor şi suzetelor.
Ce putem face
General
În primele săptămâni, nevoia de supt a bebeluşului trebuie satisfăcută la sân. Utilizarea tetinelor şi suzetelor interferează cu alăptarea.
Sistemul de sănătate
Sfătuiţi personalul medical să nu permită utilizarea tetinelor şi suzetelor, doar în cazul situaţiilor speciale când mama nu este alături de bebeluş.
Învăţarea copiilor ce nu pot fi alăptaţi să fie hrăniţi cu cana.
Comunitate
Discutarea cu familii şi grupuri ale comunităţii despre riscurile utilizării tetinelor şi suzetelor în timpul alăptării.
Naţional/Global
Autorităţile din sănătate să se asigure că spitalele şi centrele de sănătate nu permit folosirea tetinelor şi suzetelor şi comunicarea de materiale ce includ mesaje informaţionale.
Puncte cheie:
Să fie utilizate metode alternative de hrănire dacă suplimentarea este necesară.
Mulgerea laptelui matern să fie prima opţiune de suplimentare dacă este necesară.
Mamele nu ar trebui să acorde atenţie pachetelor cadou cu lapte praf sau mostrelor de lapte praf.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 9: Să nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sunt alăptaţi.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Acest pas este important indiferent de statutul mamelor HIV pozitive şi dacă acestea alăptează sau au înlocuit laptele matern cu substituenţi.
•Tetinele, biberoanele şi suzetele pot fi surse de infecţii şi nu sunt necesare, chiar şi pentru bebeluşii care nu sunt alăptaţi. Ele nu ar trebui să fie utilizate în mod curent sau furnizate de personalul medical.
•În cazul în care copiiilor le sunt oferite suzete pentru a le potoli foamea, în loc să fie hrăniţi cu lapte, nu pot creşte.
•Mamelor HIV pozitive care înlocuiesc laptele matern e necesar să li se prezinte modalităţi de calmare, altele decât oferirea suzetei.
•Mamele care au ales să-şi hrănească bebeluşii cu înlocuitori ai laptelui matern e necesar să li se acorde instrucţiuni despre cum să hrănească bebeluşii cu o ceaşca/cană/cupă şi despre faptul că hrănirea aceasta prezintă un risc mai mic de infecţie decât hrănirea cu biberonul.
Pasul 10. Să încurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame şi să orienteze mamele către aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate.
Mamele care alăptează ar trebui să fie întrebate despre planurile lor pentru hrănirea bebeluşilor, după naştere. Acestea ar trebui să fie în măsură să descrie un lucru care a fost recomandat pentru a se asigura că vor fi îndrumate către un grup de sprijin în alăptare (în cazul în care nu este disponibil sprijin adecvat în familiile lor) sau să raporteze că spitalul va oferi sprijin în alăptare dacă este necesar.
Personalul medical responsabil al secţiei de maternitate trebuie să fie la curent cu orice grup de sprijin în alăptare din zona locală şi, dacă există, să îndrume mamele către el. Alternativ, trebuie să poată descrie un sistem de sprijin urmat de toate mamele care alăptează după ce ies din maternitate (consult post-natal la clinică, vizită la domiciliu, apel telefonic etc).
După ce mama este externată din spital, ea are nevoie de mult sprijin pentru a alăpta. Ea poate avea îndoieli dacă produce suficient lapte sau ar putea avea probleme de genul angorjarea sânilor sau mameloane rănite. Prin urmare, pasul 10 recomandă ca mama să fie în legătura cu un grup de sprijin în alăptare sau să o ajute să aibă acces liber la cineva în spital pentru a obţine consiliere atunci când este necesar.
•General
Grupurile de sprijin în alăptare fac parte adesea din strategia de nutriţie a comunităţii.
Consilierii sunt femei din comunitate care beneficiază de formare în alăptare. Ele contactează adesea mamele acasă. Acestea sunt foarte eficiente în creşterea alăptării exclusive.
•Sistemul de sănătate
Discutaţi cu managerii de servicii din sănătate cu privire la nevoia de sprijin pentru alăptare în domeniul serviciilor post-natale şi în comunitate.
Consilierii pot fi instruiti şi supravegheati de către personalul medical.
Asiguraţi-vă că personalul din maternitate vă informează despre sursele de sprijin pentru alăptare din comunitate şi că au detaliile de contact.
Mamele şi copiii ar trebui să fie în contactaţi de un consilier în alăptare, într-o unitate sanitară sau la domiciliu, în prima zi după naştere şi la:
o2-3 zile
o4-7 zile
o7-28 zile
o4-8 săptămâni
şi, ulterior, pentru imunizare, monitorizarea creşterii, planificarea familială, sau orice alt motiv.
•Comunitate
Ajutaţi comunităţile pentru a dezvolta o sursă de sprijin calificată pentru mamele care alăptează. Femeile care au succes în alăptare pot forma grupuri de sprijin reciproc sau pot crea lobby pentru autorităţile de sănătate sau organizaţiile locale pentru a instrui consilieri.
•Naţional/global
Creearea de alianţe cu organizaţiile comunităţii pentru a ajuta la dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru alăptare.
Guvernul să includă consilierea în strategii şi planuri, alături de consilierea în sistemul de sănătate.
Puncte cheie:
O listă a resurselor, inclusiv:
•Linii de telefon pentru ajutor - acolo unde este posibil
•Spaţiu pentru reuniuni pentru sprijin de la mamă la mamă
•Spitalele pot oferi ajutor printr-o clinică de lactaţie, la domiciliu sau prin apeluri telefonice pentru a sprijini mamele care alăptează.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 10. Să încurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame şi să orienteze mamele către aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate.Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Să furnizeze informaţii cu privire la HIV şi despre hrănirea copiilor pentru grupurile de sprijin, precum şi să acorde sprijin pentru mame HIV pozitive în comunitate.
•Să se asigure că mamele care au înlocuit laptele matern cu substituenţi sunt urmărite îndeaproape de comunităţile lor, asigurând confidenţialitatea. În unele locuri se acceptă grupuri de sprijin pentru mame HIV pozitive.
•Mamele HIV pozitive au nevoie de sprijin special pentru a se asigura că ele continuă opţiunile de hrănire pe care le-au ales.
•Copiii născuţi din mame HIV pozitive ar trebui să fie văzuti, la intervale regulate, în clinici pediatrice pentru a asigura creşterea şi dezvoltarea corespunzătoare.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Roxana Duduş
joi, 5 august 2010
Comunicat de presă: Bucureşti, 5 august 2010
"Asociaţia Hands Across Romania lansează conceptul Luxury Food/Hrană De Lux.
La 1 august 2010, Hands Across Romania a lansat conceptul Luxury Food/Hrană De Lux.
Luxury Food este un concept care înglobează „hrana de lux” pe care şi-o doreşte fiecare individ,la nivel de hrană pentru corp, minte şi suflet. Vom iniţia explorarea în spectrul industriei de lux din jurul fiecăruia dintre noi, cu primul lux pe care orice bebeluş şi-l poate permite, laptele matern. Laptele matern este cel mai accesibil lux pe care o persoană îl poate avea încă de la debutul în societate. Cea mai înţeleaptă investiţie pe termen lung a unei familii este alăptarea
propriului copil.
Alăptarea oferă avantaje semnificative din punct de vedere economic pentru familii, sectorul de afaceri şi întreaga societate. Laptele matern este deseori copiat, însă niciodata duplicat, căci dacă aceasta ar fi fost posibilă, cu siguranţă, şi-ar merita toţi banii. Cercetările au demostrat că bebeluşii alăptaţi sunt mai sănătoşi şi costurile de îngrijire medicală se reduc radical crescând
astfel calitatea vieţii.
Luxury Food îşi propune să sprijine procesele care contribuie la formarea noilor generaţii din România, primul pas fiind o campanie de promovare a alaptării. Prin aceasta, Luxury Food se alătură eforturilor UNICEF România şi ale Asociaţiei pentru Naştere Naturală şi Alăptare (ANNA) de educare a populaţiei cu privire la beneficiile unice ale alăptării atât pentru mamă cât şi pentru copil.
În acest sens, sâmbătă, 7 august, ora 18, ANNA şi UNICEF împreună cu Luxury Food organizează Maratonul Alăptării la AFI Palace Cotroceni, etajul 1, zona Bazar, între orele 18 şi 20.
Printre susţinătorii acţiunii se numără Itsy Bitsy, Hands Across Romania, La Leche League, Fanfara PR, Romania Libera şi Imopedia.ro, iar sprijinul financiar este acordat de către Weleda.
Din septembrie 2010, veţi putea găsi informaţii şi sprijin pe www.luxuryfood.ro sau
www.hranadelux.ro.
Hands Across Romania este o asociaţie non-profit care a dezvoltat până în prezent proiecte sociale diverse: proiecte pentru reducerea traficului de fiinţe umane, proiecte pentru sprijinirea alăptării etc.
Detalii pe www.nastecumsimti.org"
La 1 august 2010, Hands Across Romania a lansat conceptul Luxury Food/Hrană De Lux.
Luxury Food este un concept care înglobează „hrana de lux” pe care şi-o doreşte fiecare individ,la nivel de hrană pentru corp, minte şi suflet. Vom iniţia explorarea în spectrul industriei de lux din jurul fiecăruia dintre noi, cu primul lux pe care orice bebeluş şi-l poate permite, laptele matern. Laptele matern este cel mai accesibil lux pe care o persoană îl poate avea încă de la debutul în societate. Cea mai înţeleaptă investiţie pe termen lung a unei familii este alăptarea
propriului copil.
Alăptarea oferă avantaje semnificative din punct de vedere economic pentru familii, sectorul de afaceri şi întreaga societate. Laptele matern este deseori copiat, însă niciodata duplicat, căci dacă aceasta ar fi fost posibilă, cu siguranţă, şi-ar merita toţi banii. Cercetările au demostrat că bebeluşii alăptaţi sunt mai sănătoşi şi costurile de îngrijire medicală se reduc radical crescând
astfel calitatea vieţii.
Luxury Food îşi propune să sprijine procesele care contribuie la formarea noilor generaţii din România, primul pas fiind o campanie de promovare a alaptării. Prin aceasta, Luxury Food se alătură eforturilor UNICEF România şi ale Asociaţiei pentru Naştere Naturală şi Alăptare (ANNA) de educare a populaţiei cu privire la beneficiile unice ale alăptării atât pentru mamă cât şi pentru copil.
În acest sens, sâmbătă, 7 august, ora 18, ANNA şi UNICEF împreună cu Luxury Food organizează Maratonul Alăptării la AFI Palace Cotroceni, etajul 1, zona Bazar, între orele 18 şi 20.
Printre susţinătorii acţiunii se numără Itsy Bitsy, Hands Across Romania, La Leche League, Fanfara PR, Romania Libera şi Imopedia.ro, iar sprijinul financiar este acordat de către Weleda.
Din septembrie 2010, veţi putea găsi informaţii şi sprijin pe www.luxuryfood.ro sau
www.hranadelux.ro.
Hands Across Romania este o asociaţie non-profit care a dezvoltat până în prezent proiecte sociale diverse: proiecte pentru reducerea traficului de fiinţe umane, proiecte pentru sprijinirea alăptării etc.
Detalii pe www.nastecumsimti.org"
Paşii 7 şi 8 pentru o alăptare de succes
Pasul 7: Să practice rooming-in-ul, care permite mamei şi copilului să rămână împreună 24 ore pe zi.
Mamele cu bebeluşi născuţi normal (inclusiv cei născuţi prin cezariană) trebuie să stea cu ei în aceeaşi cameră atât ziua cât şi noaptea - cu excepţia perioadelor de maxim o oră dedicate procedurilor medicale - din momentul în care aceştia sunt aduşi în cameră după naştere (sau din momentul în care mama este capabilă să aibă grijă de bebeluş, în cazul operaţiei cezariene). Bebeluşii ar trebui aduşi nu mai târziu de o oră în cazul naşterii vaginale. Lăuzele care nu prezintă probleme deosebite ar trebui să aibă bebeluşii lângă ele în pat sau în pătuţuri speciale lângă patul lor, cu excepţia cazului când separarea este indicată.
Pasul 7 cu privire la rooming-in este extrem de important. În afara cazului în care există o recomandare medicală, bebeluşii ar trebui să stea lângă mamele lor 24 de ore din 24. Cu excepţia situaţiilor în care mama este sedată puternic, bebeluşul trebuie ţinut lângă ea, în pat.
General
În multe spitale, nou-născuţii sunt ţinuţi în secţia de neonatologie după naştere. Sistemul rooming-in permite bebeluşilor şi mamelor să stea împreună şi ziua şi noaptea pentru a se cunoaşte, a stabili o legătură puternică şi a începe alăptarea cu succes.
Sistemul de sănătate
Vizitaţi maternitatea şi discutaţi importanţa acestui aspect, şi anume ca mamele să stea cu bebeluşii lor 24 de ore din 24, urmare firească a contactului piele-pe-piele care a avut loc imediat după naştere. Bebeluşul poate sta în acelaşi pat cu mama sau într-un pătuţ lângă patul ei, de unde mama poate să ajungă la el fără să coboare din pat. Pătuţul bebeluşului nu ar trebui plasat la capătul patului mamei.
Comunitate
Sprijiniţi tradiţiile şi contextele care permit mamei şi copilului să fie împreună de-a lungul primilor ani de viaţă.
Naţional/global
Militaţi pentru o politică de rooming-in în toate maternităţile.
Militaţi pentru plata rezonabilă a concediului de maternitate pentru a permite mamelor să fie lângă bebeluşii lor şi să alăpteze. Cereţi organizaţiilor internaţionale să sprijine iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) referitoare la plata concediului de maternitate precum şi alte iniţiative legate de alăptare.
Puncte cheie:
Beneficiile sistemului rooming-in:
•Eficient din punctul de vedere al costurilor
•Minim de echipament necesar
•Nu necesită personal adiţional
•Reduce riscul infecţiilor
•Ajută la stabilirea şi menţinerea alăptării
•Facilitează stabilirea legăturii emoţionale care poate avea un efect pozitiv asupra duratei alăptării.
Limitaţi timpul petrecut de bebeluş departe de mamă pentru proceduri medicale.
Asistentele ar trebui să ajute familiile în a planifica perioade de odihnă pe parcursul spitalizării.
Dacă mama cere ca nou-născutul să fie dus la secţia de neonatologie, acesta trebuie dus mamei înapoi atunci când apar primele semnale de foame.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 7: Să practice rooming-in-ul, care permite mamei şi copilului să rămână împreună 24 ore pe zi.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•În general este bine ca mamele HIV pozitive să fie tratate în acelaşi mod ca mamele sănătoase şi să primească acelaşi tip de îngrijire post-partum, inclusiv rooming-in/bedding-in. Acest lucru va fi benefic atât pentru mame cât şi pentru bebeluşi, protejând în acelaşi timp şi confidenţialitatea statutului lor.
•Mamele HIV pozitive care au ales să nu alăpteze vor fi consiliate în legătură cu modul în care pot dormi cu bebeluşii, piele-pe-piele, dacă doresc, fără să le ofere accesul la sân. HIV nu se transmite în urma contactului superficial mamă-copil.
•Membrii echipei care cunosc statutul unei mame HIV pozitive trebuie să se asigure că acestea nu sunt stigmatizate sau discriminate. Dacă nu sunt luate măsurile de confidenţialitate este posibil ca mamele să nu ceară sprijinul şi serviciile de care au nevoie.
Pasul 8: Să încurajeze alăptarea la cererea copilului.
Mamele care au născut copii normali (incuzand şi cezarienele) nu trebuie să aibă restricţie la frecvenţa şi durata alăptării. Este necesar să fie sfătuite să alăpteze ori de câte ori copilului îi este foamea sau cât de des doreşte el.
Pasul 8 încurajează mamele să alăpteze ori de câte ori bebeluşul doreşte. Se cheamă hrănire la cerere. Ajută la creşterea lactaţiei şi la prevenirea angorjării sânilor.
Ce putem face
General
Bebeluşii să fie hrăniţi după nevoile lor, nu după un orar bine stabilit decis de mamă sau de spital. Înţelegerea semnalelor transmise de bebeluş ajută mama să îmbunătăţească alăptarea şi relaţia dintre cei doi.
Sistemul de sănătate
Încurajarea maternităţilor să susţină alăptarea la cerere şi nu după program. Personalul medical e necesar să ştie semnalele date de bebeluşi şi să înveţe familia despre ele.
Semne ale foamei bebeluşului ar fi: deschide gura larg, îşi suge mâinile, îşi mişcă mâinile şi picioarele rapid. Plânsul este un semn de stress şi un semnal târziu.
Semnele că bebeluşul este sătul sunt: îşi întoarce capul de la sân, închide gura, nu suge. Alăptarea ca răspuns la semnalele de hrănire încurajează creşterea şi aportul adecvat de lapte.
Comunitate
Familiile să conştientizeze semnalele de foame transmise de bebeluş, precum şi importanţa de a răspunde semnalelor. Hrănirea bebeluşului atunci când îi este foame şi nu să se aştepte până când plânge.
National/Global
Facilităţi promovate de guvern în maternităţi pentru alăptare la cerere; programe de nutriţie care să includă recunoaşterea semnalelor de foame date de bebeluşi.
Puncte cheie:
Alăptarea la cerere are ca rezultat:
•ieşirea mai devreme a meconiului
•scăderea maximă în greutate mai mică
•curgerea laptelui matern este stabilită mai devreme
•volum mai mare de lapte matern din ziua a 3 a
•mai puţin icter.
Mamele ar trebui să fie instruite:
•Să recunoască devreme indiciile foamei
•Să monitorizeze scutecele ude şi murdare
•Să recunoască modele normale de hrănire a unui nou-născut
•Să recunoascăa modificările în modul de hrănire a sugarilor, dacă bebeluşul trece prin pusee de creştere, dacă doreşte să înceapă diversificarea.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 8: Să încurajeze alăptarea la cererea copilului.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Acest pas se aplică în cazul mamelor ce alăptează, indiferent de statutul lor HIV.
•Foamea bebeluşilor diferă. Nevoile individuale ale bebeluşilor alăptaţi sau hrăniţi artificial ar trebui să fie respectate şi să primească răspuns.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Mihaela Ionescu
Mamele cu bebeluşi născuţi normal (inclusiv cei născuţi prin cezariană) trebuie să stea cu ei în aceeaşi cameră atât ziua cât şi noaptea - cu excepţia perioadelor de maxim o oră dedicate procedurilor medicale - din momentul în care aceştia sunt aduşi în cameră după naştere (sau din momentul în care mama este capabilă să aibă grijă de bebeluş, în cazul operaţiei cezariene). Bebeluşii ar trebui aduşi nu mai târziu de o oră în cazul naşterii vaginale. Lăuzele care nu prezintă probleme deosebite ar trebui să aibă bebeluşii lângă ele în pat sau în pătuţuri speciale lângă patul lor, cu excepţia cazului când separarea este indicată.
Pasul 7 cu privire la rooming-in este extrem de important. În afara cazului în care există o recomandare medicală, bebeluşii ar trebui să stea lângă mamele lor 24 de ore din 24. Cu excepţia situaţiilor în care mama este sedată puternic, bebeluşul trebuie ţinut lângă ea, în pat.
General
În multe spitale, nou-născuţii sunt ţinuţi în secţia de neonatologie după naştere. Sistemul rooming-in permite bebeluşilor şi mamelor să stea împreună şi ziua şi noaptea pentru a se cunoaşte, a stabili o legătură puternică şi a începe alăptarea cu succes.
Sistemul de sănătate
Vizitaţi maternitatea şi discutaţi importanţa acestui aspect, şi anume ca mamele să stea cu bebeluşii lor 24 de ore din 24, urmare firească a contactului piele-pe-piele care a avut loc imediat după naştere. Bebeluşul poate sta în acelaşi pat cu mama sau într-un pătuţ lângă patul ei, de unde mama poate să ajungă la el fără să coboare din pat. Pătuţul bebeluşului nu ar trebui plasat la capătul patului mamei.
Comunitate
Sprijiniţi tradiţiile şi contextele care permit mamei şi copilului să fie împreună de-a lungul primilor ani de viaţă.
Naţional/global
Militaţi pentru o politică de rooming-in în toate maternităţile.
Militaţi pentru plata rezonabilă a concediului de maternitate pentru a permite mamelor să fie lângă bebeluşii lor şi să alăpteze. Cereţi organizaţiilor internaţionale să sprijine iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) referitoare la plata concediului de maternitate precum şi alte iniţiative legate de alăptare.
Puncte cheie:
Beneficiile sistemului rooming-in:
•Eficient din punctul de vedere al costurilor
•Minim de echipament necesar
•Nu necesită personal adiţional
•Reduce riscul infecţiilor
•Ajută la stabilirea şi menţinerea alăptării
•Facilitează stabilirea legăturii emoţionale care poate avea un efect pozitiv asupra duratei alăptării.
Limitaţi timpul petrecut de bebeluş departe de mamă pentru proceduri medicale.
Asistentele ar trebui să ajute familiile în a planifica perioade de odihnă pe parcursul spitalizării.
Dacă mama cere ca nou-născutul să fie dus la secţia de neonatologie, acesta trebuie dus mamei înapoi atunci când apar primele semnale de foame.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 7: Să practice rooming-in-ul, care permite mamei şi copilului să rămână împreună 24 ore pe zi.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•În general este bine ca mamele HIV pozitive să fie tratate în acelaşi mod ca mamele sănătoase şi să primească acelaşi tip de îngrijire post-partum, inclusiv rooming-in/bedding-in. Acest lucru va fi benefic atât pentru mame cât şi pentru bebeluşi, protejând în acelaşi timp şi confidenţialitatea statutului lor.
•Mamele HIV pozitive care au ales să nu alăpteze vor fi consiliate în legătură cu modul în care pot dormi cu bebeluşii, piele-pe-piele, dacă doresc, fără să le ofere accesul la sân. HIV nu se transmite în urma contactului superficial mamă-copil.
•Membrii echipei care cunosc statutul unei mame HIV pozitive trebuie să se asigure că acestea nu sunt stigmatizate sau discriminate. Dacă nu sunt luate măsurile de confidenţialitate este posibil ca mamele să nu ceară sprijinul şi serviciile de care au nevoie.
Pasul 8: Să încurajeze alăptarea la cererea copilului.
Mamele care au născut copii normali (incuzand şi cezarienele) nu trebuie să aibă restricţie la frecvenţa şi durata alăptării. Este necesar să fie sfătuite să alăpteze ori de câte ori copilului îi este foamea sau cât de des doreşte el.
Pasul 8 încurajează mamele să alăpteze ori de câte ori bebeluşul doreşte. Se cheamă hrănire la cerere. Ajută la creşterea lactaţiei şi la prevenirea angorjării sânilor.
Ce putem face
General
Bebeluşii să fie hrăniţi după nevoile lor, nu după un orar bine stabilit decis de mamă sau de spital. Înţelegerea semnalelor transmise de bebeluş ajută mama să îmbunătăţească alăptarea şi relaţia dintre cei doi.
Sistemul de sănătate
Încurajarea maternităţilor să susţină alăptarea la cerere şi nu după program. Personalul medical e necesar să ştie semnalele date de bebeluşi şi să înveţe familia despre ele.
Semne ale foamei bebeluşului ar fi: deschide gura larg, îşi suge mâinile, îşi mişcă mâinile şi picioarele rapid. Plânsul este un semn de stress şi un semnal târziu.
Semnele că bebeluşul este sătul sunt: îşi întoarce capul de la sân, închide gura, nu suge. Alăptarea ca răspuns la semnalele de hrănire încurajează creşterea şi aportul adecvat de lapte.
Comunitate
Familiile să conştientizeze semnalele de foame transmise de bebeluş, precum şi importanţa de a răspunde semnalelor. Hrănirea bebeluşului atunci când îi este foame şi nu să se aştepte până când plânge.
National/Global
Facilităţi promovate de guvern în maternităţi pentru alăptare la cerere; programe de nutriţie care să includă recunoaşterea semnalelor de foame date de bebeluşi.
Puncte cheie:
Alăptarea la cerere are ca rezultat:
•ieşirea mai devreme a meconiului
•scăderea maximă în greutate mai mică
•curgerea laptelui matern este stabilită mai devreme
•volum mai mare de lapte matern din ziua a 3 a
•mai puţin icter.
Mamele ar trebui să fie instruite:
•Să recunoască devreme indiciile foamei
•Să monitorizeze scutecele ude şi murdare
•Să recunoască modele normale de hrănire a unui nou-născut
•Să recunoascăa modificările în modul de hrănire a sugarilor, dacă bebeluşul trece prin pusee de creştere, dacă doreşte să înceapă diversificarea.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 8: Să încurajeze alăptarea la cererea copilului.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Acest pas se aplică în cazul mamelor ce alăptează, indiferent de statutul lor HIV.
•Foamea bebeluşilor diferă. Nevoile individuale ale bebeluşilor alăptaţi sau hrăniţi artificial ar trebui să fie respectate şi să primească răspuns.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Mihaela Ionescu
miercuri, 4 august 2010
Alăptarea la grupul de sprijin
Aniela Pietreanu, adorabilă ca de obicei
Urbankid.ro
Ramona îşi alăptează pruncuţa
Isabela împreună cu cele 3 minuni alăptate în tandem - gemenele Noa şi Maia, surioara Dana.
Alexandra o alăptează pe Lia
Sling.ro la mare modă
Un blog mediocru - Zoozie, alături de noi
Grupul
Rox şi Ramona
Rox şi Adriana (Marillys)
Irina, Alexandra şi Aniela
Zoozie
O mai stiţi pe Didinuska, mămica disperată în cautare de lapte matern donat?
Minunea s-a intamplat!
Zoozie îi donează laptele ei, iar Aniela Pietreanu la grupul de sprijin în alăptare a hotărăt să-şi doneze laptele.
Eu zic că este un gest incredibil în societatea actuală şi merită să le spunem un MULŢUMESC din toată inima în numele Didinuskai.
Vă rog frumos, să nu uitaţi de "Maratonul alăptării" ce va fi organizat în AFI Palace Cotroceni, sâmbătă 07.08.2010, începând cu ora 18. Avem nevoie de prezenţa voastră pentru a promova cei 10 paşi pentru o alăptare de succes (şi alăptarea, în general!). Vom dărui tricouri cu sloganuri pro-alăptare, atât mămicilor cât şi tăticilor, vom proiecta filmul campaniei Luxury food ce prezintă un Breastcrawl în maternitatea Polizu şi vom vorbi (nu oricum, ci la microfon!)despre cât de importantă este alăptarea în prima oră după naştere.
Fotografiile pot fi reproduse doar cu acordul autorului.
Paşii 5 şi 6 pentru o alăptare de succes
Pasul 5. Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină secreţia lactată chiar atunci când sunt despărţite de copiii lor la naştere.
Personalul medical trebuie să ofere asistenţă imediată în alăptare în primele 6 ore de la naştere, să arate mamelor cum să mulgă laptele matern sau să ofere informaţie despre mulgerea laptelui matern şi/sau informaţie despre unde să găsească ajutor dacă au probleme în alăptare. Mamele şi bebeluşii cu nevoi speciale vor fi ajutaţi să iniţieze şi să menţină lactaţia prin mulgerea laptelui matern frecventă. Personalul medical să înveţe mamele cum să poziţioneze corect la sân bebeluşul şi tehnici de mulgere manuală a laptelui matern.
O situaţie specială este atunci când bebeluşul a fost despărţit de mama lui la naştere din motive medicale. Pasul 5 este despre cum să arătăm mamelor să-şi menţină lactaţia prin mulgerea laptelui matern şi să-şi viziteze bebeluşul aflat la terapie intensivă cât de des posibil.
Ce putem face
General
Ajutarea mamelor să alăpteze corect este un pas vital. Dacă bebeluşii sunt separaţi de mamele lor sau nu sunt capabili să sugă, e nevoie ca mamele să mulgă laptele lor. Personalul medical e necesar să aibă abilităţi pentru a ajuta mamele să facă acest lucru.
Sistemul medical
Cunoaşterea personalului medical din timp, arătarea aprecierii pentru ajutorul oferit şi siguranţa că deţin cele mai noi informaţii despre alăptare.
Încurajarea personalului medical de a arata mamei cum să poziţioneze şi să ataşeze corect bebeluşul la sân pentru a preveni dificultăţile de genul mameloane rănite sau producţie insuficientă de lapte; cum să înveţe toate mamele să mulgă laptele manual, confortabil, să menţina producţia lactată şi sş se asigure cş bebeluşii pot fi hrăniţi cu lapte matern chiar dacă au fost separaţi de mame la naştere. În general, nu este necesară o pompă de muls.
Comunitate
Asigurarea că mamele au învăţat tehnici de alăptare şi mulgerea manuală a laptelui matern şi cum să prevină dificultăţile în alăptare.
Naţional/Global
Consilierii în alăptare calificaţi să fie disponibili pentru toate mamele, ca o parte de rutină a programului de îngrijire a sănătăţii mamei si copilului, iar tot personalul implicat în ingrijirea sănătăţii mamei şi copilului să fie instruiţi să acorde ajutor efectiv.
Puncte cheie:
•"Educaţia prenatală nu ar trebui influenţată de educaţia în grup cu privire la pregătirea formulei de lapte praf."
•"Educaţia prenatală pentru acele mame care doresc informaţii referitoare la pregătirea formulei de lapte praf ar trebui să aibă loc pe o bază individuală."
Ciclul de producere a laptelui matern:
•Scoaterea laptelui din sani stimulează producţia lactata si menţine furnizarea de lapte în funcţie de necesităţi.
•Suptul copilului stimulează producţia de lapte.
•Atât timp cât copilul e alaptat eficient, mama va produce lapte.
•Scoaterea laptelui din sani trebuie să fie continuata în timpul separării bebelusului de mama pentru a menţine lactatia.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 5: Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină secreţia lactată chiar atunci când sunt despărţite de copiii lor la naştere
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Membrii personalului să consilieze mame care a ales să alăpteze (indiferent de statutul ei HIV) cu privire la modul de a menţine lactaţia prin muls manual, cum se păstrează laptele matern în condiţii de siguranţă şi cum să hrănească bebeluşii cu pahare speciale.
•Acestia vor trebui, de asemenea, să consilieze mamele HIV pozitive cu privire la opţiunile disponibile la nivel local şi asupra riscurilor şi beneficiilor optiunilor de hrănirii sugarului astfel încât să poată face alegeri informate.
•Membrii personalului trebuie să consilieze mamele HIV pozitive care au ales să alăpteze cu privire la importanţa de a alapta mod exclusiv şi cum sa evite ranirea mamelonului şi mastita.
•Membrii personalului trebuie să ajute mamele HIV pozitive care au ales să alăpteze să planifice şi să pună în aplicare încetarea anticipată a alăptării.
•Membrii personalului trebuie să consilieze mamele HIV pozitive care au ales înlocuirea laptelui matern asupra prepararii si utilizarii inlocuitorilor şi cum să aibă grijă de sanii lor, în timp ce aşteapta ca laptele sa se retraga şi modul de a evita angorjarea.
•Mamele ar trebui să aibă responsabilitatea pentru hrănire în timp ce sunt în spital. Instrucţiunile trebuie să fie administrate în privat.
•Laptele matern este deosebit de valoros pentru copiii bolnavi sau cu greutate mică la naştere.
•Dacă există o bancă de lapte matern, va trebui să fie urmat ghidul OMS despre cum se trateaza termic laptele matern.
•Membrii personalului trebuie să încerce să încurajeze familia şi de sprijinul comunitar pentru mame HIV pozitive, după nastere, dar va trebui să respecte dorinţele mame în ceea ce priveşte divulgarea statutului lor.
Pasul 6. Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau lichide, altele decât laptele matern, cu excepţia cazurilor cu indicaţie medicală.
Pentru bebeluşii alăptaţi care primesc altă hrană sau lichide în afară de laptele matern, trebuie să existe un motiv medical bine întemeiat. Niciun material de promovare pentru băuturi sau mâncare pentru bebeluşi nu trebuie afişat sau distribuit mamelor, cadrelor medicale sau în clădire.
Pasul 6 subliniază că un nou-născut nu trebuie să primească altă hrană sau lichide, în afară de laptele matern, cu excepţia cazului când există o recomandare medicală. Atât timp cât gravidele sunt consiliate din timp şi personalul medical este instruit, foarte rar este necesar să li se dea bebeluşilor altceva în afară de colostru - primul lapte.
General
Familiile şi personalul medical ar putea considera că bebeluşii au nevoie de formulă de lapte praf, glucoză sau alte lichide până când "vine" laptele mamei. Acest lucru poate duce la eşecul alăptării. Formulele pentru bebeluşi şi materialele publicitare din maternităţi pot duce în eroare asupra acestui aspect atât de important.
Sistemul de sănătate
Asiguraţi-vă că mamele sunt sprijinite astfel încât să alăpteze eficient şi să nu simtă nevoia de a oferi alte lichide bebeluşilor.
Asiguraţi-vă că personalul medical înţelege că suplimentele sunt necesare rareori, chiar şi în primele zile, atunci când cantitatea de lapte matern este mai mică şi că primul lapte - colostrul - este tot ceea ce bebeluşul are nevoie.
Atrageţi atenţia asupra numărului foarte mic de probleme medicale reale, care ar necesita suplimentarea hranei, precum şi cazurile care nu reprezintă o problemă medicală, astfel încât bebeluşii să nu primească suplimente atunci când nu este cazul.
Comunitate
Lucraţi cu comunitatea din care faceţi parte pentru a atrage atenţia asupra importanţei colostrului şi asupra motivelor pentru care bebeluşul nu are nevoie de nimic altceva în primele câteva zile; subliniaţi importanţa alăptării exclusive în primele şase luni.
Naţional/Global
Militaţi pentru reînnoirea eforturilor guvernamentale de a implementa, monitoriza şi reglementa prevederile Codului Internaţional de Marketing al Substituenţilor de Lapte Matern precum şi rezoluţiile aferente ale Adunării Mondiale a Sănătăţii.
Puncte cheie:
Motive medicale pentru care este acceptată suplimentarea hranei
•Nou-născuţi internaţi la terapie intensivă
•Nou-născuţi cu o greutate foarte mică la naştere <1,500g sau născuţi înainte de 32 de săptămâni vârsta gestatională
•Nou-născuţi mici pentru vârsta gestaţională cu hipoglicemie potenţial severă, care nu îşi îmbunătăţesc starea prin alăptare frecventă sau prin hrănire cu lapte matern.
•Nou-născuţii care sunt într-o stare suficient de bună pentru a sta cu mamele lor dar primesc suplimente, trebuie să fi fost diagnosticaţi ca:
oNou-născuţi ale căror mame au boli severe
oNou-născuţi cu boli înnăscute de metabolism (boli enzimatice)
oNou-născuţi cu deshidratare acută
oNou-născuţi ale căror mame sunt sub tratament cu medicamente contraindicate în timpul alăptării
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 6: Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau lichide, altele decât laptele matern, cu excepţia cazurilor cu indicaţie medicală.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Membrii echipei vor verifica dacă mamele HIV pozitive au luat o decizie informată când au ales să alăpteze şi se vor asigura că bebeluşii respectivi nu vor primi nicio altă hrană sau alte lichide.
•A fi o mamă HIV pozitivă şi a decide să nu alăptaţi reprezintă o recomandare medicală pentru alimentaţie artificială.
•Membrii echipei vor consilia mamele HIV pozitive care au decis să alăpteze în legatură cu riscurile ce pot apărea dacă nu alăptează exclusiv. Hrănirea mixtă prezintă atât risc de infecţie cu HIV în urma alăptării cât şi de alte infecţii.
•Chiar dacă multe mame aleg hrana artificială, acest lucru nu împiedică un spital să fie desemnat "prieten al copilului", cu condiţia ca acele mame să fie consiliate, să le fie oferită posibilitatea testării pentru a putea face, astfel, o alegere informată.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Roxana Duduş
Personalul medical trebuie să ofere asistenţă imediată în alăptare în primele 6 ore de la naştere, să arate mamelor cum să mulgă laptele matern sau să ofere informaţie despre mulgerea laptelui matern şi/sau informaţie despre unde să găsească ajutor dacă au probleme în alăptare. Mamele şi bebeluşii cu nevoi speciale vor fi ajutaţi să iniţieze şi să menţină lactaţia prin mulgerea laptelui matern frecventă. Personalul medical să înveţe mamele cum să poziţioneze corect la sân bebeluşul şi tehnici de mulgere manuală a laptelui matern.
O situaţie specială este atunci când bebeluşul a fost despărţit de mama lui la naştere din motive medicale. Pasul 5 este despre cum să arătăm mamelor să-şi menţină lactaţia prin mulgerea laptelui matern şi să-şi viziteze bebeluşul aflat la terapie intensivă cât de des posibil.
Ce putem face
General
Ajutarea mamelor să alăpteze corect este un pas vital. Dacă bebeluşii sunt separaţi de mamele lor sau nu sunt capabili să sugă, e nevoie ca mamele să mulgă laptele lor. Personalul medical e necesar să aibă abilităţi pentru a ajuta mamele să facă acest lucru.
Sistemul medical
Cunoaşterea personalului medical din timp, arătarea aprecierii pentru ajutorul oferit şi siguranţa că deţin cele mai noi informaţii despre alăptare.
Încurajarea personalului medical de a arata mamei cum să poziţioneze şi să ataşeze corect bebeluşul la sân pentru a preveni dificultăţile de genul mameloane rănite sau producţie insuficientă de lapte; cum să înveţe toate mamele să mulgă laptele manual, confortabil, să menţina producţia lactată şi sş se asigure cş bebeluşii pot fi hrăniţi cu lapte matern chiar dacă au fost separaţi de mame la naştere. În general, nu este necesară o pompă de muls.
Comunitate
Asigurarea că mamele au învăţat tehnici de alăptare şi mulgerea manuală a laptelui matern şi cum să prevină dificultăţile în alăptare.
Naţional/Global
Consilierii în alăptare calificaţi să fie disponibili pentru toate mamele, ca o parte de rutină a programului de îngrijire a sănătăţii mamei si copilului, iar tot personalul implicat în ingrijirea sănătăţii mamei şi copilului să fie instruiţi să acorde ajutor efectiv.
Puncte cheie:
•"Educaţia prenatală nu ar trebui influenţată de educaţia în grup cu privire la pregătirea formulei de lapte praf."
•"Educaţia prenatală pentru acele mame care doresc informaţii referitoare la pregătirea formulei de lapte praf ar trebui să aibă loc pe o bază individuală."
Ciclul de producere a laptelui matern:
•Scoaterea laptelui din sani stimulează producţia lactata si menţine furnizarea de lapte în funcţie de necesităţi.
•Suptul copilului stimulează producţia de lapte.
•Atât timp cât copilul e alaptat eficient, mama va produce lapte.
•Scoaterea laptelui din sani trebuie să fie continuata în timpul separării bebelusului de mama pentru a menţine lactatia.
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 5: Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină secreţia lactată chiar atunci când sunt despărţite de copiii lor la naştere
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Membrii personalului să consilieze mame care a ales să alăpteze (indiferent de statutul ei HIV) cu privire la modul de a menţine lactaţia prin muls manual, cum se păstrează laptele matern în condiţii de siguranţă şi cum să hrănească bebeluşii cu pahare speciale.
•Acestia vor trebui, de asemenea, să consilieze mamele HIV pozitive cu privire la opţiunile disponibile la nivel local şi asupra riscurilor şi beneficiilor optiunilor de hrănirii sugarului astfel încât să poată face alegeri informate.
•Membrii personalului trebuie să consilieze mamele HIV pozitive care au ales să alăpteze cu privire la importanţa de a alapta mod exclusiv şi cum sa evite ranirea mamelonului şi mastita.
•Membrii personalului trebuie să ajute mamele HIV pozitive care au ales să alăpteze să planifice şi să pună în aplicare încetarea anticipată a alăptării.
•Membrii personalului trebuie să consilieze mamele HIV pozitive care au ales înlocuirea laptelui matern asupra prepararii si utilizarii inlocuitorilor şi cum să aibă grijă de sanii lor, în timp ce aşteapta ca laptele sa se retraga şi modul de a evita angorjarea.
•Mamele ar trebui să aibă responsabilitatea pentru hrănire în timp ce sunt în spital. Instrucţiunile trebuie să fie administrate în privat.
•Laptele matern este deosebit de valoros pentru copiii bolnavi sau cu greutate mică la naştere.
•Dacă există o bancă de lapte matern, va trebui să fie urmat ghidul OMS despre cum se trateaza termic laptele matern.
•Membrii personalului trebuie să încerce să încurajeze familia şi de sprijinul comunitar pentru mame HIV pozitive, după nastere, dar va trebui să respecte dorinţele mame în ceea ce priveşte divulgarea statutului lor.
Pasul 6. Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau lichide, altele decât laptele matern, cu excepţia cazurilor cu indicaţie medicală.
Pentru bebeluşii alăptaţi care primesc altă hrană sau lichide în afară de laptele matern, trebuie să existe un motiv medical bine întemeiat. Niciun material de promovare pentru băuturi sau mâncare pentru bebeluşi nu trebuie afişat sau distribuit mamelor, cadrelor medicale sau în clădire.
Pasul 6 subliniază că un nou-născut nu trebuie să primească altă hrană sau lichide, în afară de laptele matern, cu excepţia cazului când există o recomandare medicală. Atât timp cât gravidele sunt consiliate din timp şi personalul medical este instruit, foarte rar este necesar să li se dea bebeluşilor altceva în afară de colostru - primul lapte.
General
Familiile şi personalul medical ar putea considera că bebeluşii au nevoie de formulă de lapte praf, glucoză sau alte lichide până când "vine" laptele mamei. Acest lucru poate duce la eşecul alăptării. Formulele pentru bebeluşi şi materialele publicitare din maternităţi pot duce în eroare asupra acestui aspect atât de important.
Sistemul de sănătate
Asiguraţi-vă că mamele sunt sprijinite astfel încât să alăpteze eficient şi să nu simtă nevoia de a oferi alte lichide bebeluşilor.
Asiguraţi-vă că personalul medical înţelege că suplimentele sunt necesare rareori, chiar şi în primele zile, atunci când cantitatea de lapte matern este mai mică şi că primul lapte - colostrul - este tot ceea ce bebeluşul are nevoie.
Atrageţi atenţia asupra numărului foarte mic de probleme medicale reale, care ar necesita suplimentarea hranei, precum şi cazurile care nu reprezintă o problemă medicală, astfel încât bebeluşii să nu primească suplimente atunci când nu este cazul.
Comunitate
Lucraţi cu comunitatea din care faceţi parte pentru a atrage atenţia asupra importanţei colostrului şi asupra motivelor pentru care bebeluşul nu are nevoie de nimic altceva în primele câteva zile; subliniaţi importanţa alăptării exclusive în primele şase luni.
Naţional/Global
Militaţi pentru reînnoirea eforturilor guvernamentale de a implementa, monitoriza şi reglementa prevederile Codului Internaţional de Marketing al Substituenţilor de Lapte Matern precum şi rezoluţiile aferente ale Adunării Mondiale a Sănătăţii.
Puncte cheie:
Motive medicale pentru care este acceptată suplimentarea hranei
•Nou-născuţi internaţi la terapie intensivă
•Nou-născuţi cu o greutate foarte mică la naştere <1,500g sau născuţi înainte de 32 de săptămâni vârsta gestatională
•Nou-născuţi mici pentru vârsta gestaţională cu hipoglicemie potenţial severă, care nu îşi îmbunătăţesc starea prin alăptare frecventă sau prin hrănire cu lapte matern.
•Nou-născuţii care sunt într-o stare suficient de bună pentru a sta cu mamele lor dar primesc suplimente, trebuie să fi fost diagnosticaţi ca:
oNou-născuţi ale căror mame au boli severe
oNou-născuţi cu boli înnăscute de metabolism (boli enzimatice)
oNou-născuţi cu deshidratare acută
oNou-născuţi ale căror mame sunt sub tratament cu medicamente contraindicate în timpul alăptării
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 6: Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau lichide, altele decât laptele matern, cu excepţia cazurilor cu indicaţie medicală.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Membrii echipei vor verifica dacă mamele HIV pozitive au luat o decizie informată când au ales să alăpteze şi se vor asigura că bebeluşii respectivi nu vor primi nicio altă hrană sau alte lichide.
•A fi o mamă HIV pozitivă şi a decide să nu alăptaţi reprezintă o recomandare medicală pentru alimentaţie artificială.
•Membrii echipei vor consilia mamele HIV pozitive care au decis să alăpteze în legatură cu riscurile ce pot apărea dacă nu alăptează exclusiv. Hrănirea mixtă prezintă atât risc de infecţie cu HIV în urma alăptării cât şi de alte infecţii.
•Chiar dacă multe mame aleg hrana artificială, acest lucru nu împiedică un spital să fie desemnat "prieten al copilului", cu condiţia ca acele mame să fie consiliate, să le fie oferită posibilitatea testării pentru a putea face, astfel, o alegere informată.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Roxana Duduş
marți, 3 august 2010
Hrănirea artificială nu are nimic de-a face cu alăptarea
Autoare: Yvette O’Dowd, Consilier în cadrul Australian Breastfeeding Association
Tradus de Anamaria Costache
Alăptarea nu implică o alegere.
Ca şi procesul natural de procreare, ca şi sarcina, naşterea sau alte procese în care este implicat organismul uman, alăptarea este regula atunci când vorbim despre hrănirea oricăror pui de mamifere, inclusiv oameni.
Totuşi, niciunul dintre aceste procese naturale nu prezintă garanţii împotriva unor posibile erori, iar societatea a găsit alternative pentru cazurile când planurile naturii nu merg tocmai bine.
FIV-ul şi restul programelor de fertilizare, mama surogat şi terapia intensivă pentru prematuri, operaţiile de cezariană….şi hrănirea artificială…fiecare dintre acestea devin utile atunci când natura dă greş.
Şi atunci de ce există o atât de pregnantă dezbinare între femeile care alăptează şi cele care fac apel la laptele formulă pentru copii? De ce decizia clară de a alege una dintre variante poate fi considerată o critică la adresa celor care aleg diferit? Un conflict asemănător poate apărea şi între susţinătorii naşterii naturale versus naşterea asistată medical, dar vă puteţi imagina o astfel de dezbatere personală între cei care concep natural şi cei care apelează la FIV? Imaginaţi-vă că mamele la termen în rezervele de lăuzie ar pune sub semnul întrebării acţiunile mamelor cu copii prematuri din secţia de neonatologie-terapie intensivă ! Imaginaţi-vă că femeile cu probleme de fertilitate s-ar plânge de promovarea măsurilor de contracepţie şi planificare familială!
Deci ce anume a dus la această dezbinare?
Răspunsul poate fi găsit dacă ne întoarcem în urmă cu câteva pagini în cărţile noastre de istorie. La origine, hrănirea artificială se dorea a fi doar ultima opţiune pentru copiii care nu aveau acces la laptele uman. Pentru cei abandonaţi la naştere de mamele lor, copii părăsiţi care nu puteau fi încredinţaţi unor doici care să-i poată alăpta, orfani care nu aveau nicio rudă de sex feminin cu lactaţie instalată şi care să-i ia spre creştere. Marketingul insidios promovat de cei care aveau interese de ordin comercial a făcut ca hrănirea artificială să se transforme dintr-o ultima soluţie într-o prima opţiune şi a fost nevoie de o mare parte a secolului trecut pentru a îndrepta răul acestor acţiuni. Însă această „reparaţie” e departe de a fi completă.
Situaţia ar fi destul de rea şi dacă laptele praf pentru copii ar fi fost comercializat doar ca o alternativă la laptele matern, însă prejudiciul a fost cu mult mai mare. Reclama agresivă care se adresează familiilor şi comunităţilor medicale i-a făcut pe mulţi să creadă că formulele de lapte praf sunt superioare laptelui matern. Generaţie după generaţie de mame s-au văzut private de posibilitatea de a alege în vreme ce profesionişti din domeniul medical supuşi „spălării de creier” transmiteau mai departe informaţiile înşelătoare care le fuseseră servite de cei al căror interes real era să facă bani. Mulţi bani.
Poate că cea mai sfâşietoare consecinţă nu este pierderea încrederii în alăptare în interiorul comunităţii, ci mai degrabă eşecul societăţii în a înţelege riscurile hrănirii copiilor într-un alt mod decât cel lăsat de natură. Există efecte reale imediate şi pe termen lung, extrem de dăunătoare pentru sănătate atunci când scoatem laptele matern din dietă şi îl înlocuim cu substituţi artificiali. Tot aşa cum există riscuri implicate în cazul tratamentelor de fertilizare, al naşterii premature sau asistată chirurgical, există riscuri şi atunci când laptele praf artificial înlocuieşte laptele matern, indiferent că acest lucru se întâmplă la naştere sau în orice moment al perioadei în care natura a intenţionat ca oamenii să fie integral sau parţial alăptaţi.
Orice referire la aceste riscuri este redusă la tăcere de multe persoane pe motiv că este injustă faţă de mamele care au făcut apel la hrănirea artificială. Timp de mulţi ani aceste riscuri au fost deghizate într-un limbaj mai blând şi prezentate ca beneficii ale alăptării. E ca şi cum s-ar spune că există avantaje în a respira aer nepoluat de fumul de ţigară! Beneficii în evitarea expunerii la un nivel toxic al radiaţiilor! Sau poate motive pentru care ai putea decide să nu sari în faţa unui vehicul în mişcare! Nu există beneficii asociate alăptării – alăptarea nu reprezintă cea mai bună alegere, este normalitate!
Decizia de a introduce laptele praf artificial – care să înlocuiască integral sau parţial laptele matern în dieta unui copil – ar trebui să fie întotdeauna precedată de o analiză completă a riscurilor. Hrănirea artificială nu este echivalentul alegerii de a alăpta sau nu. Atunci când adăugăm sau înlocuim un proces natural cu altceva, acest lucru trebuie făcut în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la raportul riscuri – beneficii. Ca şi grefele de organe sau dializa renală, hrănirea artificială ar trebui luată în considerare atunci când toate celelalte soluţii dau greş.
Conflictul emoţional
Orice program de informare cu privire la sănătate este gândit cu scopul de a modifica comportamentul oamenilor, de a le schimba obiceiurile şi de a-i încuraja pe aceştia să-şi pună întrebări cu privire la stilul de viaţă. Renunţaţi la fumat! Consumaţi mai multe legume! Faceţi sport! Consumaţi mai puţin alcool! Evitaţi expunerea la soare. Reduceţi consumul de grăsimi. Faceţi un test papanicolau. Consumaţi mai multe fibre. Şi multe, multe altele asemenea! … Luaţi o revistă, uitaţi-vă la TV, mergeţi la doctor sau treceţi pe lângă un afiş stradal. Mesajul e simplu: există moduri în care vă puteţi îmbunătăţi starea de sănătate, cu efecte atât pe termen scurt, cât şi pentru viitor. Ignorându-le vă negaţi propria capacitate de a acţiona.
Şi totuşi…
Afişaţi un poster care promovează alăptarea şi imediat oamenii se vor plânge că scopul este să-i faci pe cei care aleg hrănirea artificială să se simtă vinovaţi! De ce? Cum e posibil ca un simplu mesaj ca multe altele, referitor la sănătate, să pară personalizat şi ameninţător? Răspunsul s-ar putea să vă surprindă –cu siguranţă emoţiile joacă un rol, dar nu e vorba de vinovăţie. Te simţi vinovat atunci când comiţi o faptă greşită; remuşcarea provocată de faptul că te simţi responsabil pentru o greşeală. Este un sentiment care se generează în interiorul nostru şi care poate apărea dacă persoana în cauză recunoaşte că a greşit.
Suntem siguri că această descriere se aplică doar unui număr infim de mame care nu au alăptat?
Ceea ce simt în mod real majoritatea femeilor care înţarcă prematur e un sentiment de regret: tristeţea care apare odată cu pierderea sau absenţa a ceva valoros sau la care ţin. Pe scurt, când aceste femei se confruntă cu promovarea alăptării, acest lucru le reaminteşte de o perioadă când au fost încercate de tristeţe. Asta poate duce la sentimente de furie, ţinând cont de faptul că emoţii nerezolvate ies la suprafaţă. Şi atunci au nevoie de suport şi înţelegere vizavi de durerea lor, de o recunoaştere a regretului lor. În schimb, din nefericire, de obicei primesc reasigurări cu privire la decizia lor de a înţărca şi cu privire la sănătatea şi bunăstarea copilului lor în ciuda faptului că acesta e hrănit artificial. Acest eşec în a recunoaşte adevăratele lor sentimente le prelungeşte perioada de recuperare emoţională. Aduceţi în discuţie problema alăptării într-un grup de femei aflate în orice etapă a vieţii lor - aceste emoţii vor ieşi la iveală la fel de intense într-o comunitate de pensionare sau într-un grup de tinere mame.
Dacă acţiunile care reamintesc valoarea laptelui matern vă supără, atunci direcţionaţi aceste emoţii nu către cei care încearcă să aducă problema în atenţia întregii comunităţi, ci mai degrabă înspre cei care v-au dezamăgit. Mamele nu eşuează în încercarea de a alăpta: mai degrabă, societatea noastră nu reuşeşte să le ajute să alăpteze: adevăraţii vinovaţi sunt:
•Sistemele de sănătate care în mod ipocrit susţin beneficiile alăptării şi totuşi externează mamele din spital înainte ca acestea să fi căpătat informaţiile de bază cu privire la această deprindere care presupune un proces de învăţare;
•Comunităţile care consideră că alăptarea e un act intim care trebuie să se desfăşoare doar în spatele uşilor închise, promovând astfel doar rolul sexual al sânilor şi negând scopul lor practic;
•Societatea care se aşteaptă ca femeile să-şi reia activitatea plătită după un scurt concediu de maternitate fără plată, în vreme ce le neagă acestora accesul la servicii de îngrijire a copilului la locul de muncă şi alte forme de susţinere în vederea îmbinării muncii cu alăptarea;
•Un sistem medical care până anul acesta a pus în grafice creşterea copiilor alăptaţi la sân raportându-se la curbele de creştere nenaturale ale copiilor hrăniţi artificial în generaţiile trecute, ceea ce implica un eşec al mamelor ai căror copii nu atingeau aceste valori;
•Practicile asociate naşterii care nu sunt necesare şi care interferează cu trecerea naturală din pântece la sân şi regimurile stricte pentru copii care neagă accesul acestora la laptele matern, de obicei suficient pentru o nutriţie adecvată;
•societate care distruge imaginea cu privire la propriul nostru corp prin prezentarea formelor femeii pubere ca fiind cele ale unei femei mature şi expunerea celebrităţilor malnutrite ca modele pentru adolescente şi femei la vârsta fertilă.
E timpul să dărâmăm barierele dintre mame şi să dăm mâna. Nu există „noi” şi "ele", mame bune versus mame rele. Fiecare femeie are dreptul de a primi susţinerea şi informaţiile de care are nevoie pentru a naşte şi a-şi alăpta copilul în modul gândit de natură, fără presiunea venită din partea tehnicilor de marketing ale companiilor multinaţionale producătoare de medicamente şi substituţi pentru alăptare care influenţează specialiştii ce ghidează paşii femeilor pe drumul maternităţii.
Articol original: http://www.bellybelly.com.au/articles/baby/artificial-feeding-and-breastfeeding, tradus cu acordul autoarei.
Multumesc, Ana Maria!
Tradus de Anamaria Costache
Alăptarea nu implică o alegere.
Ca şi procesul natural de procreare, ca şi sarcina, naşterea sau alte procese în care este implicat organismul uman, alăptarea este regula atunci când vorbim despre hrănirea oricăror pui de mamifere, inclusiv oameni.
Totuşi, niciunul dintre aceste procese naturale nu prezintă garanţii împotriva unor posibile erori, iar societatea a găsit alternative pentru cazurile când planurile naturii nu merg tocmai bine.
FIV-ul şi restul programelor de fertilizare, mama surogat şi terapia intensivă pentru prematuri, operaţiile de cezariană….şi hrănirea artificială…fiecare dintre acestea devin utile atunci când natura dă greş.
Şi atunci de ce există o atât de pregnantă dezbinare între femeile care alăptează şi cele care fac apel la laptele formulă pentru copii? De ce decizia clară de a alege una dintre variante poate fi considerată o critică la adresa celor care aleg diferit? Un conflict asemănător poate apărea şi între susţinătorii naşterii naturale versus naşterea asistată medical, dar vă puteţi imagina o astfel de dezbatere personală între cei care concep natural şi cei care apelează la FIV? Imaginaţi-vă că mamele la termen în rezervele de lăuzie ar pune sub semnul întrebării acţiunile mamelor cu copii prematuri din secţia de neonatologie-terapie intensivă ! Imaginaţi-vă că femeile cu probleme de fertilitate s-ar plânge de promovarea măsurilor de contracepţie şi planificare familială!
Deci ce anume a dus la această dezbinare?
Răspunsul poate fi găsit dacă ne întoarcem în urmă cu câteva pagini în cărţile noastre de istorie. La origine, hrănirea artificială se dorea a fi doar ultima opţiune pentru copiii care nu aveau acces la laptele uman. Pentru cei abandonaţi la naştere de mamele lor, copii părăsiţi care nu puteau fi încredinţaţi unor doici care să-i poată alăpta, orfani care nu aveau nicio rudă de sex feminin cu lactaţie instalată şi care să-i ia spre creştere. Marketingul insidios promovat de cei care aveau interese de ordin comercial a făcut ca hrănirea artificială să se transforme dintr-o ultima soluţie într-o prima opţiune şi a fost nevoie de o mare parte a secolului trecut pentru a îndrepta răul acestor acţiuni. Însă această „reparaţie” e departe de a fi completă.
Situaţia ar fi destul de rea şi dacă laptele praf pentru copii ar fi fost comercializat doar ca o alternativă la laptele matern, însă prejudiciul a fost cu mult mai mare. Reclama agresivă care se adresează familiilor şi comunităţilor medicale i-a făcut pe mulţi să creadă că formulele de lapte praf sunt superioare laptelui matern. Generaţie după generaţie de mame s-au văzut private de posibilitatea de a alege în vreme ce profesionişti din domeniul medical supuşi „spălării de creier” transmiteau mai departe informaţiile înşelătoare care le fuseseră servite de cei al căror interes real era să facă bani. Mulţi bani.
Poate că cea mai sfâşietoare consecinţă nu este pierderea încrederii în alăptare în interiorul comunităţii, ci mai degrabă eşecul societăţii în a înţelege riscurile hrănirii copiilor într-un alt mod decât cel lăsat de natură. Există efecte reale imediate şi pe termen lung, extrem de dăunătoare pentru sănătate atunci când scoatem laptele matern din dietă şi îl înlocuim cu substituţi artificiali. Tot aşa cum există riscuri implicate în cazul tratamentelor de fertilizare, al naşterii premature sau asistată chirurgical, există riscuri şi atunci când laptele praf artificial înlocuieşte laptele matern, indiferent că acest lucru se întâmplă la naştere sau în orice moment al perioadei în care natura a intenţionat ca oamenii să fie integral sau parţial alăptaţi.
Orice referire la aceste riscuri este redusă la tăcere de multe persoane pe motiv că este injustă faţă de mamele care au făcut apel la hrănirea artificială. Timp de mulţi ani aceste riscuri au fost deghizate într-un limbaj mai blând şi prezentate ca beneficii ale alăptării. E ca şi cum s-ar spune că există avantaje în a respira aer nepoluat de fumul de ţigară! Beneficii în evitarea expunerii la un nivel toxic al radiaţiilor! Sau poate motive pentru care ai putea decide să nu sari în faţa unui vehicul în mişcare! Nu există beneficii asociate alăptării – alăptarea nu reprezintă cea mai bună alegere, este normalitate!
Decizia de a introduce laptele praf artificial – care să înlocuiască integral sau parţial laptele matern în dieta unui copil – ar trebui să fie întotdeauna precedată de o analiză completă a riscurilor. Hrănirea artificială nu este echivalentul alegerii de a alăpta sau nu. Atunci când adăugăm sau înlocuim un proces natural cu altceva, acest lucru trebuie făcut în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la raportul riscuri – beneficii. Ca şi grefele de organe sau dializa renală, hrănirea artificială ar trebui luată în considerare atunci când toate celelalte soluţii dau greş.
Conflictul emoţional
Orice program de informare cu privire la sănătate este gândit cu scopul de a modifica comportamentul oamenilor, de a le schimba obiceiurile şi de a-i încuraja pe aceştia să-şi pună întrebări cu privire la stilul de viaţă. Renunţaţi la fumat! Consumaţi mai multe legume! Faceţi sport! Consumaţi mai puţin alcool! Evitaţi expunerea la soare. Reduceţi consumul de grăsimi. Faceţi un test papanicolau. Consumaţi mai multe fibre. Şi multe, multe altele asemenea! … Luaţi o revistă, uitaţi-vă la TV, mergeţi la doctor sau treceţi pe lângă un afiş stradal. Mesajul e simplu: există moduri în care vă puteţi îmbunătăţi starea de sănătate, cu efecte atât pe termen scurt, cât şi pentru viitor. Ignorându-le vă negaţi propria capacitate de a acţiona.
Şi totuşi…
Afişaţi un poster care promovează alăptarea şi imediat oamenii se vor plânge că scopul este să-i faci pe cei care aleg hrănirea artificială să se simtă vinovaţi! De ce? Cum e posibil ca un simplu mesaj ca multe altele, referitor la sănătate, să pară personalizat şi ameninţător? Răspunsul s-ar putea să vă surprindă –cu siguranţă emoţiile joacă un rol, dar nu e vorba de vinovăţie. Te simţi vinovat atunci când comiţi o faptă greşită; remuşcarea provocată de faptul că te simţi responsabil pentru o greşeală. Este un sentiment care se generează în interiorul nostru şi care poate apărea dacă persoana în cauză recunoaşte că a greşit.
Suntem siguri că această descriere se aplică doar unui număr infim de mame care nu au alăptat?
Ceea ce simt în mod real majoritatea femeilor care înţarcă prematur e un sentiment de regret: tristeţea care apare odată cu pierderea sau absenţa a ceva valoros sau la care ţin. Pe scurt, când aceste femei se confruntă cu promovarea alăptării, acest lucru le reaminteşte de o perioadă când au fost încercate de tristeţe. Asta poate duce la sentimente de furie, ţinând cont de faptul că emoţii nerezolvate ies la suprafaţă. Şi atunci au nevoie de suport şi înţelegere vizavi de durerea lor, de o recunoaştere a regretului lor. În schimb, din nefericire, de obicei primesc reasigurări cu privire la decizia lor de a înţărca şi cu privire la sănătatea şi bunăstarea copilului lor în ciuda faptului că acesta e hrănit artificial. Acest eşec în a recunoaşte adevăratele lor sentimente le prelungeşte perioada de recuperare emoţională. Aduceţi în discuţie problema alăptării într-un grup de femei aflate în orice etapă a vieţii lor - aceste emoţii vor ieşi la iveală la fel de intense într-o comunitate de pensionare sau într-un grup de tinere mame.
Dacă acţiunile care reamintesc valoarea laptelui matern vă supără, atunci direcţionaţi aceste emoţii nu către cei care încearcă să aducă problema în atenţia întregii comunităţi, ci mai degrabă înspre cei care v-au dezamăgit. Mamele nu eşuează în încercarea de a alăpta: mai degrabă, societatea noastră nu reuşeşte să le ajute să alăpteze: adevăraţii vinovaţi sunt:
•Sistemele de sănătate care în mod ipocrit susţin beneficiile alăptării şi totuşi externează mamele din spital înainte ca acestea să fi căpătat informaţiile de bază cu privire la această deprindere care presupune un proces de învăţare;
•Comunităţile care consideră că alăptarea e un act intim care trebuie să se desfăşoare doar în spatele uşilor închise, promovând astfel doar rolul sexual al sânilor şi negând scopul lor practic;
•Societatea care se aşteaptă ca femeile să-şi reia activitatea plătită după un scurt concediu de maternitate fără plată, în vreme ce le neagă acestora accesul la servicii de îngrijire a copilului la locul de muncă şi alte forme de susţinere în vederea îmbinării muncii cu alăptarea;
•Un sistem medical care până anul acesta a pus în grafice creşterea copiilor alăptaţi la sân raportându-se la curbele de creştere nenaturale ale copiilor hrăniţi artificial în generaţiile trecute, ceea ce implica un eşec al mamelor ai căror copii nu atingeau aceste valori;
•Practicile asociate naşterii care nu sunt necesare şi care interferează cu trecerea naturală din pântece la sân şi regimurile stricte pentru copii care neagă accesul acestora la laptele matern, de obicei suficient pentru o nutriţie adecvată;
•societate care distruge imaginea cu privire la propriul nostru corp prin prezentarea formelor femeii pubere ca fiind cele ale unei femei mature şi expunerea celebrităţilor malnutrite ca modele pentru adolescente şi femei la vârsta fertilă.
E timpul să dărâmăm barierele dintre mame şi să dăm mâna. Nu există „noi” şi "ele", mame bune versus mame rele. Fiecare femeie are dreptul de a primi susţinerea şi informaţiile de care are nevoie pentru a naşte şi a-şi alăpta copilul în modul gândit de natură, fără presiunea venită din partea tehnicilor de marketing ale companiilor multinaţionale producătoare de medicamente şi substituţi pentru alăptare care influenţează specialiştii ce ghidează paşii femeilor pe drumul maternităţii.
Articol original: http://www.bellybelly.com.au/articles/baby/artificial-feeding-and-breastfeeding, tradus cu acordul autoarei.
Multumesc, Ana Maria!
Paşii 3 şi 4 pentru o alăptare de succes
Pasul 3: Să informeze toate gravidele despre avantajele alăptării şi aspectele practice ale alăptării.
În cazul în care spitalul are afiliată o clinică prenatală ar fi necesară consilierea gravidelor de cei care se ocupă de clinică. Discuţiile prenatale ar fi necesar să acopere importanţa alăptării exclusive în primele 6 luni, beneficiile alăptării şi managementul de bază al alăptării.
Gravidele în 32 de săptămâni ar trebui să confirme că beneficiile alăptării au fost discutate, cel puţin două din aceste beneficii: nutriţional, protecţie, bonding, beneficii asupra sănătăţii pentru mamă şi că nu au primit nici un fel de educaţie pentru utilizarea laptelui praf. E necesar să fie capabile să descrie cel puţin două dintre următoarele topicuri referitoare la gestionarea alăptării: importanţa rooming-in, importanţa hrănirii la cerere, poziţionarea şi ataşarea la sân.
Pasul 3 se referă la organizarea de întâlniri cu gravide pentru a le motiva să alăpteze şi pentru a îndepărta orice îndoieli.
•General
De când bebeluşul se naşte, proaspăta mămică trebuie să alăpteze confortabil, să înţeleagă beneficiile alăptării ş ice are de făcut.
•Sistemul de sănătate
Consilierii în alăptare să se asigure că sunt disponibile informaţii şi oportunităţi de discuţii pentru gravide, individuale sau în grup, ca parte din îngrijirea prenatală.
Se discută cu gravidele despre îngrijirea lor şi dacă au fost informate despre avantajele alăptării sau despre riscurile asumate dacă nu alăptează, despre cum vor fi ajutate la naştere, despre cum să ţină bebeluşul şi cum să se asigure că bebeluşul primeşte destul lapte matern.
Se asigură că au avut literatură relevantă şi exactă cu privire la aceste subiecte.
•Comunitatea
Se organizează activităţi promoţionale pentru a sensibiliza comunitatea cu privire la importanţa alăptării, precum şi oferirea de sprijin pentru mamele care au nevoie.
•Naţional/Global
Acceptarea alăptării ca fiind normală în toate sectoarele, bazată pe dovezi ştiinţifice. Înţelegerea că femeile au nevoie de sprijin activ pentru a alăpta în mod eficient din partea sistemului de sănătate şi a comunităţii.
Puncte cheie:
Educaţia prenatală să includă:
•Beneficiile alăptării
•Beneficiile iniţierii alăptării imediat după naştere
•Importanţa rooming in
•Importanţa alăptării la cerere
•Cum asigură mama suficient lapte
•Buna poziţionare şi ataşare la sân
•Importanţa alăptării exclusive
•Riscul de a folosi biberoane şi suzete
"Educaţia prenatală nu ar trebui să includă metode de informare despre laptele praf."
•Avantajele alăptării
•Riscurile hrănirii artificiale
•Mecanisme de alăptare şi suptul
•Cum se ajută mamele să iniţieze şi să susţină alăptarea
•Cum se evaluează o sesiune de alăptare
•Cum se rezolvă dificultăţile alăptării
•Orientarea şi formarea în spital a politicii şi practicilor în alăptare
•Importanţa hrănirii după semnalele emise de bebluş
•Poziţionarea şi ataşarea la sân
•Riscurile hrănirii artificiale şi folosirea biberoanelor
•Creşterea duratei alăptării
•Bebeluşii învaţă să sugă mai eficient
•Ajutor pentru mame să înveţe să alăpteze după semnalele bebeluşului
•Facilitarea poziţionării corecte la sân cu ajutorul unui profesionist în alăptare
•Punerea în aplicare a educaţiei cu privire la riscul hrănirii artificiale şi cu biberonul
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 3: Să informeze toate gravidele despre avantajele alăptării şi aspectele practice ale alăptării.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•OMS/UNAIDS recomandă ca femeilor gravide să li se ofere consiliere şi testare voluntară în timpul îngrijirii prenatale.
•În cazul în care serviciile de consiliere şi testare voluntară nu există încă, acest lucru va implica echipamente suplimentare, spaţiu, reactivi şi timpul personalului.
•Mamele pot fi infectate cu HIV, dar nu cunosc starea lor. Ele au nevoie să cunoască statutul lor cu HIV, în scopul de a face alegeri informate asupra modului de hrănire a bebeluşului.
•Femeile gravide care sunt HIV pozitive ar trebui să fie consiliate despre beneficiile şi riscurile opţiunilor de hrănire a bebeluşlui astfel încât să poată lua decizii informate.
•Mamele să pună riscurile în balanţă: Este mai sigur să alăpteze exclusiv pentru o perioadă de timp sau să înlocuiască laptele matern având în vedere posibilitatea de boală sau de deces a copilului, dacă nu alăptează.
•Consilierii să poată ajuta mamele să evalueze situaţa lor şi să aleagă opţiunile de hrănire.
•Consilierii trebuie să recunoască faptul că stigmatul social - etichetarea ca fiind "HIV pozitivă sau că are SIDA" - poate afecta decizia mamei "asupra alimentaţie sugarului”.
•Consilierea ar trebui să fie individuală şi confidenţială.
Pasul 4: Să sprijine mamele să înceapă alăptarea în primele cinci minute după naştere sau imediat ce mama îşi revine după anestezie (pentru naşterile prin cezariană cu anestezie generală).
Mamele care nasc normal, vaginal în maternitate să confirme că într-o jumătate de oră de la naştere au avut contact piele-pe-piele cu bebeluşul pentru cel puţin 30 de minute şi au primit ajutor să iniţieze alăptarea din partea personalului. Cel puţin 50% dintre mamele cu cezariană să confirme, dacă au fost în stare, că în prima jumătate de oră de la naştere au avut contact piele-pe-piele cu nou-născutul.
Acum este bine stabilit faptul că mamele care sunt sprijinite să iniţieze alăptarea imediat după ce copilul este născut vor avea o experienţă cu succes în alăptare. Deci, al 4 pas este de a iniţia alăptarea într-o jumătate de oră de la naştere.
•General
Acest pas indică, pentru nou-născuţii sănătoşi, contact piele-pe-piele imediat după naştere cel puţin o oră sau până când bebeluşul e ataşat la sân.
•Sistemul de sănătate
Sprijin din partea personalului medical pentru ca mama şi nou-născutul să aibă contact piele-pe-piele imediat după naştere şi permisiunea de a lăsa bebeluşul să se ataşeze la sân când este pregătit.
•Comunitate
Sporirea conştientizării comunităţii cu privire la iniţierea alăptării imediat după naştere. Urmărirea filmului despre “breastcrawl” astfel încât oamenii să vadă ce pot face nou-născuţii.
•Naţional/Global
Informaţie oferită organizaţiilor profesionale de sănătate despre noile cercetări privind punerea în aplicare a acestui pas şi a altor paşi şi cererea de a sprijini aceste practici.
Puncte cheie:
De ce să iniţieze aşa repede alăptarea?
•Permite contactul piele-pe-piele între mamă şi copil, oferind sprijin emoţional.
•Oferă colostrul, prima imunizare a copilului.
Cum se iniţiază alăptarea în primele 30 de minute:
•Mama şi copil să fie împreună.
•Aşezaţi copilul pe pieptul mamei
•Copilul începe alăptarea atunci când este pregătit. Nu vă grăbiţi sau nu întrerupeţi procesul.
Iniţierea precoce poate ajuta, de asemenea:
•Să crească durata alăptării
•Bebeluşii să înveţe să sugă mai eficient
•Ca mamele să recunoască semnalele transmise de bebeluş
•Facilitarea poziţionării corecte la sân în timpul meselor cu ajutorul unui profesionist
•Punerea în aplicare a educaţiei cu privire la riscurile hrănirii artificiale şi cu biberonul
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 4. Să sprijine mamele să înceapă alăptarea în primele cinci minute după naştere sau imediat ce mama îşi revine după anestezie (pentru naşterile prin cezariană cu anestezie generală).
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Toţi copiii trebuie să fie bine şterşi după naştere, acoperiţi şi daţi mamelor chiar dacă doresc sau nu să alăpteze.
•Personalul poate presupune că cei născuţi din mame infectate cu HIV trebuie să fie spălaţi şi chiar separaţi de mamele lor la naştere.
•Au nevoie să înţeleagă că HIV nu se transmite către copil dacă e ţinut de mama lui în braţe – mamele trebuie încurajate să-şi ţină bebeluşii şi să-i simtă aproape.
•Mamele HIV pozitive ar trebui să fie sprijinite în alegerea opţiunii de hrănire. Ele nu ar trebui să fie forţate să alăpteze.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Roxana Duduş
În cazul în care spitalul are afiliată o clinică prenatală ar fi necesară consilierea gravidelor de cei care se ocupă de clinică. Discuţiile prenatale ar fi necesar să acopere importanţa alăptării exclusive în primele 6 luni, beneficiile alăptării şi managementul de bază al alăptării.
Gravidele în 32 de săptămâni ar trebui să confirme că beneficiile alăptării au fost discutate, cel puţin două din aceste beneficii: nutriţional, protecţie, bonding, beneficii asupra sănătăţii pentru mamă şi că nu au primit nici un fel de educaţie pentru utilizarea laptelui praf. E necesar să fie capabile să descrie cel puţin două dintre următoarele topicuri referitoare la gestionarea alăptării: importanţa rooming-in, importanţa hrănirii la cerere, poziţionarea şi ataşarea la sân.
Pasul 3 se referă la organizarea de întâlniri cu gravide pentru a le motiva să alăpteze şi pentru a îndepărta orice îndoieli.
•General
De când bebeluşul se naşte, proaspăta mămică trebuie să alăpteze confortabil, să înţeleagă beneficiile alăptării ş ice are de făcut.
•Sistemul de sănătate
Consilierii în alăptare să se asigure că sunt disponibile informaţii şi oportunităţi de discuţii pentru gravide, individuale sau în grup, ca parte din îngrijirea prenatală.
Se discută cu gravidele despre îngrijirea lor şi dacă au fost informate despre avantajele alăptării sau despre riscurile asumate dacă nu alăptează, despre cum vor fi ajutate la naştere, despre cum să ţină bebeluşul şi cum să se asigure că bebeluşul primeşte destul lapte matern.
Se asigură că au avut literatură relevantă şi exactă cu privire la aceste subiecte.
•Comunitatea
Se organizează activităţi promoţionale pentru a sensibiliza comunitatea cu privire la importanţa alăptării, precum şi oferirea de sprijin pentru mamele care au nevoie.
•Naţional/Global
Acceptarea alăptării ca fiind normală în toate sectoarele, bazată pe dovezi ştiinţifice. Înţelegerea că femeile au nevoie de sprijin activ pentru a alăpta în mod eficient din partea sistemului de sănătate şi a comunităţii.
Puncte cheie:
Educaţia prenatală să includă:
•Beneficiile alăptării
•Beneficiile iniţierii alăptării imediat după naştere
•Importanţa rooming in
•Importanţa alăptării la cerere
•Cum asigură mama suficient lapte
•Buna poziţionare şi ataşare la sân
•Importanţa alăptării exclusive
•Riscul de a folosi biberoane şi suzete
"Educaţia prenatală nu ar trebui să includă metode de informare despre laptele praf."
•Avantajele alăptării
•Riscurile hrănirii artificiale
•Mecanisme de alăptare şi suptul
•Cum se ajută mamele să iniţieze şi să susţină alăptarea
•Cum se evaluează o sesiune de alăptare
•Cum se rezolvă dificultăţile alăptării
•Orientarea şi formarea în spital a politicii şi practicilor în alăptare
•Importanţa hrănirii după semnalele emise de bebluş
•Poziţionarea şi ataşarea la sân
•Riscurile hrănirii artificiale şi folosirea biberoanelor
•Creşterea duratei alăptării
•Bebeluşii învaţă să sugă mai eficient
•Ajutor pentru mame să înveţe să alăpteze după semnalele bebeluşului
•Facilitarea poziţionării corecte la sân cu ajutorul unui profesionist în alăptare
•Punerea în aplicare a educaţiei cu privire la riscul hrănirii artificiale şi cu biberonul
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 3: Să informeze toate gravidele despre avantajele alăptării şi aspectele practice ale alăptării.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•OMS/UNAIDS recomandă ca femeilor gravide să li se ofere consiliere şi testare voluntară în timpul îngrijirii prenatale.
•În cazul în care serviciile de consiliere şi testare voluntară nu există încă, acest lucru va implica echipamente suplimentare, spaţiu, reactivi şi timpul personalului.
•Mamele pot fi infectate cu HIV, dar nu cunosc starea lor. Ele au nevoie să cunoască statutul lor cu HIV, în scopul de a face alegeri informate asupra modului de hrănire a bebeluşului.
•Femeile gravide care sunt HIV pozitive ar trebui să fie consiliate despre beneficiile şi riscurile opţiunilor de hrănire a bebeluşlui astfel încât să poată lua decizii informate.
•Mamele să pună riscurile în balanţă: Este mai sigur să alăpteze exclusiv pentru o perioadă de timp sau să înlocuiască laptele matern având în vedere posibilitatea de boală sau de deces a copilului, dacă nu alăptează.
•Consilierii să poată ajuta mamele să evalueze situaţa lor şi să aleagă opţiunile de hrănire.
•Consilierii trebuie să recunoască faptul că stigmatul social - etichetarea ca fiind "HIV pozitivă sau că are SIDA" - poate afecta decizia mamei "asupra alimentaţie sugarului”.
•Consilierea ar trebui să fie individuală şi confidenţială.
Pasul 4: Să sprijine mamele să înceapă alăptarea în primele cinci minute după naştere sau imediat ce mama îşi revine după anestezie (pentru naşterile prin cezariană cu anestezie generală).
Mamele care nasc normal, vaginal în maternitate să confirme că într-o jumătate de oră de la naştere au avut contact piele-pe-piele cu bebeluşul pentru cel puţin 30 de minute şi au primit ajutor să iniţieze alăptarea din partea personalului. Cel puţin 50% dintre mamele cu cezariană să confirme, dacă au fost în stare, că în prima jumătate de oră de la naştere au avut contact piele-pe-piele cu nou-născutul.
Acum este bine stabilit faptul că mamele care sunt sprijinite să iniţieze alăptarea imediat după ce copilul este născut vor avea o experienţă cu succes în alăptare. Deci, al 4 pas este de a iniţia alăptarea într-o jumătate de oră de la naştere.
•General
Acest pas indică, pentru nou-născuţii sănătoşi, contact piele-pe-piele imediat după naştere cel puţin o oră sau până când bebeluşul e ataşat la sân.
•Sistemul de sănătate
Sprijin din partea personalului medical pentru ca mama şi nou-născutul să aibă contact piele-pe-piele imediat după naştere şi permisiunea de a lăsa bebeluşul să se ataşeze la sân când este pregătit.
•Comunitate
Sporirea conştientizării comunităţii cu privire la iniţierea alăptării imediat după naştere. Urmărirea filmului despre “breastcrawl” astfel încât oamenii să vadă ce pot face nou-născuţii.
•Naţional/Global
Informaţie oferită organizaţiilor profesionale de sănătate despre noile cercetări privind punerea în aplicare a acestui pas şi a altor paşi şi cererea de a sprijini aceste practici.
Puncte cheie:
De ce să iniţieze aşa repede alăptarea?
•Permite contactul piele-pe-piele între mamă şi copil, oferind sprijin emoţional.
•Oferă colostrul, prima imunizare a copilului.
Cum se iniţiază alăptarea în primele 30 de minute:
•Mama şi copil să fie împreună.
•Aşezaţi copilul pe pieptul mamei
•Copilul începe alăptarea atunci când este pregătit. Nu vă grăbiţi sau nu întrerupeţi procesul.
Iniţierea precoce poate ajuta, de asemenea:
•Să crească durata alăptării
•Bebeluşii să înveţe să sugă mai eficient
•Ca mamele să recunoască semnalele transmise de bebeluş
•Facilitarea poziţionării corecte la sân în timpul meselor cu ajutorul unui profesionist
•Punerea în aplicare a educaţiei cu privire la riscurile hrănirii artificiale şi cu biberonul
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 4. Să sprijine mamele să înceapă alăptarea în primele cinci minute după naştere sau imediat ce mama îşi revine după anestezie (pentru naşterile prin cezariană cu anestezie generală).
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Toţi copiii trebuie să fie bine şterşi după naştere, acoperiţi şi daţi mamelor chiar dacă doresc sau nu să alăpteze.
•Personalul poate presupune că cei născuţi din mame infectate cu HIV trebuie să fie spălaţi şi chiar separaţi de mamele lor la naştere.
•Au nevoie să înţeleagă că HIV nu se transmite către copil dacă e ţinut de mama lui în braţe – mamele trebuie încurajate să-şi ţină bebeluşii şi să-i simtă aproape.
•Mamele HIV pozitive ar trebui să fie sprijinite în alegerea opţiunii de hrănire. Ele nu ar trebui să fie forţate să alăpteze.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Roxana Duduş
luni, 2 august 2010
Programul săptămânii mondiale a alăptării în România organizat de:
•IMOPEDIA.ro
•Biovente Romania
•Romar
•Fanfara PR
•Asociaţia pentru Naştere Naturală şi Alăptare
•Grupul de Sprijin pentru Alăptare din Bucureşti
1-7 august 2010 - discuţii pe pagina de Facebook a Luxury Food despre miturile alăptării
3 august 2010 - Grup de sprijin în alăptare – ora 18.30, parcul Izvor
7 august 2010 - Maratonul alăptării organizat în AFI PALACE COTROCENI (etajul 1) – orele 18-20 - aşteptăm participarea a peste 100 de mame şi 50 de taţi care vor primi tricouri polo inscripţionate.
Comunicat Luxury food
Bucureşti, 1 august 2010
Asociaţia Hands Across Romania lansează conceptul Luxury Food / Hrană De Lux.
La 1 august 2010, Hands Across Romania a lansat conceptul Luxury Food/Hrană De Lux.
Luxury Food este un concept care înglobează „hrana de lux” pe care şi-o doreşte fiecare individ, la nivel de hrană pentru corp, minte şi suflet. Vom iniţia explorarea în spectrul industriei de lux din jurul fiecăruia dintre noi, cu primul lux pe care orice bebeluş şi-l poate permite, laptele matern. Laptele matern este cel mai accesibil lux pe care o persoană îl poate avea încă de la debutul în societate. Cea mai înţeleaptă investiţie pe termen lung a unei familii este alăptarea propriului copil.
Alăptarea oferă avantaje semnificative din punct de vedere economic pentru familii, sectorul de afaceri şi întreaga societate. Laptele matern este deseori copiat, însă niciodata duplicat, căci dacă aceasta ar fi fost posibilă, cu siguranţa, şi-ar merita toţi banii. Cercetările au demostrat că bebeluşii alăptaţi sunt mai sănătoşi şi costurile de îngrijire medicală se reduc radical crescând astfel calitatea vieţii.
Luxury Food îşi propune să sprijine procesele care contribuie la formarea noilor generaţii din România, primul pas fiind o campanie de promovare a alaptării. Prin aceasta, Luxury Food se alătură eforturilor UNICEF România şi ale Asociaţiei pentru Naştere Naturală şi Alăptare (ANNA) de educare a populaţiei cu privire la beneficiile unice ale alăptării atât pentru mamă cât şi pentru copil.
Din septembrie 2010, veţi putea găsi informaţii şi sprijin pe www.luxuryfood.ro sau www.hranadelux.ro.
Hands Across Romania este o asociaţie non-profit care a dezvoltat până în prezent proiecte sociale diverse: proiecte pentru reducerea traficului de fiinţe umane, proiecte pentru sprijinirea alăptării etc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)