luni, 26 octombrie 2009

Sondaj referitor la vârsta înţărcării copilului


La întrebarea “Când credeţi că ar trebui să aibă loc înţărcarea copilului?” au răspuns 62 de persoane. Rezultatul sondajului era din ce in ce mai interesant cu cât numărul de voturi creştea.
Ponderea cea mai mare - 32%, a fost în favoarea înţărcării atunci când mama şi copilul sunt pregătiţi, urmată de înţărcarea când copilul este pregătit – 24%, iar următorul procent – 14 % aparţine înţărcării după 1 an de zile.
Personal, optez pentru o înţărcare naturală, atunci când copilul se simte pregătit, indiferent de vârsta lui.

8 comentarii:

  1. eu am votat "cand copilul e pregatit", numai ca ca nu se pupa ce cred cu situatia actuala....(a mea adica)
    De fapt, cel mai nasol in intarcare e sa gasesti resurse in tine ca sa poti inlocui alptarea cu ceva mai bun, in unele zile ne iese, in altele nu, si iar !tzatza nani..."

    RăspundețiȘtergere
  2. Acum un an as fi optat pentru varianta ”cand copilul e pregatit”. In momentul de fata spun ca atunci ”cand si mama si copilul sunt pregatiti.” Noi ne-am intarcat din cauza starii mele psihice. Desi fetita ar mai fi supt mult, bine si des, eu simteam alaptarea ca pe o corvoada. Nu m-a ajutat nici psihologul. Imi doream o alaptare in tandem si o alaptare a doi copii. In fine am recurs la o intarcare cat mai putin traumatizanta, pentru micuta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Intarcarea?
    Am explicat ca ma deranjeaza, ca este f greu sa o mai alaptez. Am uns apoi titi cu albastru de metil si i-am aratat ca ”are bibi titi”. Nu am mai lasat-o sa puna gura. Asta a fost. Parea ok. Nu stiu cat a suferit?

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Ralus, e o solutie pe care nu o recomand, cea cu unsul pe tzitzi cu orice.Dar, decizia iti apartine si daca ai fost impacata cu ea e ok.
    Dar cand si cum sugea? Mai mult pentru confort?
    De atunci a mai cerut sa suga?
    A inlocuit cu ceva suptul?
    Ai observat o tendinta a ei?Sau era haotica?
    Iar tu de ce simteai disconfort? Ce te supara asa tare?
    Poate te rascolesc un pic, nu asta e intentia mea, daca simti sa scrii, fa-o, te rog, daca nu, e bine oricum.

    @Degetica, situatia actuala este ca Ghe. nu e pregatit iar tu simti ca nu mai poti/vrei si altceva.
    Dar, poate nu alaptarea e cea care te impiedica sa faci cand/cum/cat vrei. Poate e motivul cel mai usor de "bagat in fata". Intelegi ceva din ce scriu io aici?
    Si totusi, iata ca pana acum ai reusit sa alaptezi, sa fii si mama si femeie, unele chestii ti le-ai indeplinit, altele nu. Poate daca iei per ansamblu iti iese o concluzie buna: ai SI alaptat! Deci, se poate. De ce nu s-ar mai putea si de acum incolo. Bine, cu putin efort, ca, na, uneori tre'!
    Ai luat in calcul si faptul ...daca nu vei mai alapta, daca renunti? Ce iti vine in minte prima oara?
    Te imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  5. Rox, chestia la noi e ca a inceput sa ii incurce pe ceilalti alaptatul...eu sunt din ce in ce mai nervoasa, mai grabita...n-am ragaz sa suga el cat vrea....intarzie Sofia la scoala, eu nu dorm noaptea....
    Deocamdata o scaldam cu gratie, n-am luat inca o decizie, pt ca perioadele bune alterneaza cu cele grele, iar in perioadele bune pare totul mult mai roz. Deocamdata nu pot sa-i refuz tz...si-asa cere doar la somn.

    Ralus, nici eu nu prea sunt de acord cu albastru pe tz, dar daca n-a plans inseamna ca a acceptat solutia.
    Noi mergem acum pe o intarcare blanda, au fost cateva dati cand a adormit cu poveste in loc de tz,dar are si perioade cand cere neaparat.

    RăspundețiȘtergere
  6. a, la intrebarea ce-mi vin in cap prima data stiu ca oricand s=ar intarca, si la 5 ani, tot o sa simt o tristete, ca la Sofia, dar e deja nostalgia "a fost mic", nu mai e suparare ca nu mai alaptez, cum as fi simtit acu 2, 3 luni.

    RăspundețiȘtergere
  7. Am incercat o rarire a suptului, pentru ca statea la san cu orele. Folosea titi si pentru hrana, caci nu manca aproape nimic. Noaptea sugea de 5-8 ori, practic dormea cu titi in gura. Iae eu eram din ce in ce mai obosita si mai nervoasa. o percepeam ca pe o agresiune,imi imaginam cum imi tai sanul. Ma agasa si faptul ca trebuia sa ma incadrez in timp, sa ajung la serviciu.
    a doua noapte fetita s-a trezit doar de 2 ori, a baut apa si a dormit inapoi.
    a inlocuit suptul ca si calmare pentru somn cu o usoara accentuare a unui obicei :racaitul buzei mele inferioaRE. asta doar cu mine. cu ceilalti fara obiceiuri, adormit singura...
    ea sugea mai mereu, fara un profil anume.
    nu am reusit sa descopar concret ce ma deranjeaza mai tare. era ca si o mancarime sau cand tegadila parul pe nas...
    nu e o problema mare rascolitul amintirilor. desi senzatiile negative se blocheaza oricum nu sunt deplin impacata. as vrea sa stiu cum ar fi fost mai bine pentru noi, de ce n-am mai putut...

    RăspundețiȘtergere