"Ajutați mamele să iniţieze alăptarea după o jumătate de oră de la naştere!”
"Mamele care au născut natural într-o maternitate e necesar să confirme că într-o jumătate de oră de la naştere copiii au avut contact cu pielea lor pentru cel puţin 30 de minute şi au primit ajutor de la un membru specializat în iniţierea alăptării. Cel puţin 50% dintre mamele care au născut prin cezariană e necesar să confirme că li s-au adus copiii într-o jumătate de oră de când ele se simt în stare, pentru a lua contact cu pielea lor."(citat din “Criterii globale ale OMS/UNICEF pentru inițiativa “Spitalul prieten al copiilor”, 1992)”
Nou născuţii sunt separaţi la naştere de mamele lor şi nu sunt puşi la sân multe ore după aceea sau, uneori, se aşteaptă zile pentru ca laptele "să vină”. Această practică are un potenţial dăunător pentru alăptare, dar şi pentru relaţia mamă-copil, relaţie adesea numită "bonding”(LE: termenul tradus înseamnă
angajament, nepotrivit în contex, aşa că îl voi lăsa în limbă engleză).
Contactul timpuriu al mamei cu copilul (
“skin-to-skin”), precum şi posibilitatea de a alăpta în prima oră după naştere sunt foarte importante. Contactul piele pe piele şi suptul sunt strâns legate între ele.
Observaţiile lui
Widstrom si al.(1987) asupra a 10 nou-născuţi şi ale lui
Righard&Alade (1990) asupra a 38 nou-născuţi au arătat că bebeluşii care nu au fost sedaţi urmează un model previzibil de pre-alimentare dacă sunt ţinuţi la pieptul mamei după naştere, doar că timpul variază. Mişcarea a început după 12 până la 44 minute şi a fost urmată de supt spontan cu un bun ataşament după 27 până la 71 minute.
Widstrom a observat că mişcările de supt au înregistrat un vârf după 45 de minute, ulterior au absentat de la o jumătate de oră până la 2 ore după naştere.
După cezariană, iniţierea alăptării poate fi întârziată. Condiţia contactului piele pe piele este, uneori, întârziată inevitabil, dar aceasta nu ar trebui să constituie o rutină. După cezariană cu anestezie locală, alăptarea poate fi iniţiată imediat de cele mai multe ori. Cu anestezie generală, alăptarea poate fi iniţiată în decurs de câteva ore, în momentul în care mama se simte conştientă.
Efectul contactului timpuriu piele pe piele mamă-copil asupra alăptăriiMai multe studii cvasi-experimentale au examinat influenţa contactului postnatal timpuriu asupra iniţierii şi continuării alăptării, iar în unele cazuri, aspecte ale interacţiunii mamă-copil.
Righard & Alade (1990) au studiat efectul timpuriu al contactului piele pe piele mamă-copil de la începutul alăptării. Au comparat două grupuri de nou-născuţi (decizia a aparţinut mamelor şi moaşelor): grupul
“cu contact după naştere” şi grupul
“separat după naştere”. Grupul
“cu contact după naştere” (38 nou-născuţi) au avut imediat contact cu mama lor cel puţin o oră, iar 24 dintre nou-născuţi au supt corect după o medie de 49 minute. Grupul
“separat după naştere” (34 nou-născuţi) a început contactul imediat după naştere, a fost separat 20 de minute mai târziu. Doar 7 dintre nou-născuţi au supt efectiv, diferenţa fiind semnificativă.
4 studii ale lui
Sosa et al, 1976;
Chateau & Wiberg, 1977a; Thomson, Hartsock & Larson, 1979; Ali & Lowry, 1981, au arătat faptul că contactul piele pe piele timpuriu duce la o creştere semnificativă a ratei alăptării de la 2 la 3 luni. Un studiu al lui
Strachan-Lindenberg, Cabrera & Jimenez, 1990 a arătat un efect doar după o săptămână, iar alte 2 studii:
Salariya, Easton&Cater, 1978; Taylor et al, 1985 nu au arătat nici un efect semnificativ.
Sosa et al.(1976) au studiat 40 de femei din Guatemala repartizate aleatoriu într-un
grup cu contact timpuriu sau într-un
grup de control, cu o vizită acasă.
Grupul cu contact timpuriu a iniţiat contactul după ce placenta a fost eliminată, epiziotomia cusută şi a fost de 45 minute.
Grupul de control a avut contact postpartum după 24 de ore. După 3 luni, 72 % din nou-născuţii din grupul cu contact timpuriu erau încă alăptaţi comparativ cu doar 42 % din nou-născuţii din grupul de control. Durata medie a alăptării a fost de 196 de zile pentru cei din grupul cu contact timpuriu şi 104 zile pentru cei din grupul de control.
Chateau & Wiberg (1977a) au studiat 40 de primipare din Suedia. Mamele au fost aleator puse într-un
grup de control şi într-un
grup de intervenţie cu “extra contact” (15-20 minute de supt şi contact piele-pe-piele dupa o oră de la naştere). La 3 luni, 58% din mamele din
grupul de intervenţie cu “extra contact” încă alăptau comparativ cu 26% din
grupul de control. Mamele din
grupul cu “extra contact” au petrecut mai mult timp privind şi pupand copiii, iar copiii au zâmbit mai mult şi au plâns mai puţin.
Thomson, Hartsock & Larson (1979) au comparat efectul contactului timpuriu, iniţiat după 15-30 minute postpartum şi continuat 15-20 minute cu un contact de 5 minute după naştere şi reluat după 12-24 ore, la 30 primipare care intenţionau să alăpteze.
După 2 luni postpartum, alăptarea fără supliment a fost prezentă mai mult la cele din grupul cu contact timpuriu.
Ali & Lowry (1981) au comparat un
grup cu contact de rutină (început după aproximativ 9 ore de la naştere) cu un
grup cu contact timpuriu mama-copil ( 45 de minute imediat după naştere, reluat după 9 ore), un total de 74 de mame din Jamaica. Rata de alăptare a fost mare, de 6 săptămâni, la grupul cu contact timpuriu (74%) comparativ cu grupul cu contact de rutină (49%) şi de 12 săptămâni (57 % versus 27%).
Strachan-Lindenberg, Cabrera & Jimenez (1990) au studiat efectul contactului timpuriu, promovării alăptării şi rooming-in-ului asupra iniţierii şi continuării alăptării pe un număr de primipare din Nicaragua. 33 de mame au fost repartizate aleatoriu, imediat după naştere, la un
grup de control (cu separare de 12-24 ore după naştere) şi la un
grup cu contact timpuriu, imediat după naştere, pentru 45 de minute, apoi separaţi. După o săptămană alăptarea exclusivă era semnificativă in rândul
grupului cu contact timpuriu, fără diferente majore si dupa 4 luni. Varsta mamelor nu a fost controlata, cu toate ca mai mult de jumatate erau adolescente.
Alte rezultateContacul mamei cu nou-nascutul imediat dupa nastere joaca un rol important in mentinerea comportamentului maternal la mamifere si exista dovezi ca este important si pentru oameni
(Rosenblatt, 1994).
Widström et al (1990) au sugerat ca atingerea timpurie a sfarcului si areolei de catre copil (in termen de 30 de minute de la nastere) are influenta pozitiva asupra relatiei mama/copil in primele zile dupa nastere.
Initierea alaptarii devreme poate creste activitatea uterina post-partum si reduce riscul hemoragiei post-partum.
Chua et al.(1994) au inregistrat activitatea uterina a 11 femei din Singapore, imediat dupa eliminarea placentei, inainte, in timpul si dupa alaptare sau stimularea manuala a sfarcurilor. Valoarea mediana a stimularii manuale a fost de 66% si a alaptarii de 93%.
Christensson et al (1992) au constatat că nou-născuţii care au luat contact cu mamele lor au avut temperatura axilară şi a pielii mai mare, nivelul de glucoză din sânge mai ridicat la 90 de minute şi au plâns mai puţin faţă de copiii care au stat lânga mamă, dar in alt pat.[...]
Concluzii Contactul mamă-copil imediat după naştere creşte media alăptării. Este dificil de a face recomandări deorece timpul şi durata contactului timpuriu este diferită. 15-20 de minute de contact mamă-copil în prima oră de la naştere poate fi benefic. Suptul spontan poate apărea între 45 de minute şi 2 ore de la naştere, dar contactul mamă-copil ar trebui să înceapă cât mai devreme după naştere.
Dacă copilul este în contact strâns cu mama sa şi nu arată semne că ar fi pregătit să sugă, nu există motive de a fi forţat să o facă. Forţând copilul să sugă atunci când el nu este pregătit poate avea un efect advers asupra alăptării
(Widstrom&Thingstrom-Paulsson, 1993).
Mama şi copilul nu ar trebui să fie separaţi după naştere, excepţie făcând cazurile când există un motiv medical inevitabil. După naştere este optim pentru copil să fie lăsat continuu cu mama sa şi să i se permită să se ataşeze spontan la sân ori de câte ori el arată semne că are disponibilitatea de a o face. O recomandare practică minimală ar fi ca după naştere contactul mamă-copil să înceapă în termen de o jumătate de oră şi să continue timp de cel puţin 30 minute.
Contactul timpuriu mamă-copil include şi atingerea sfârcurilor mamei cu efecte importante asupra comportamentului maternal şi a
“bonding - ului”.
Contactul piele pe piele mamă-copil (
“skin-to-skin”) imediat după naştere este foarte valoros şi trebuie încurajate atât mamele care vor să alăpteze, cât şi cele care nu intenţionează să o facă.
Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii – “Evidence for the Ten Steps to Successful Breastfeeding”, 1998.
Acum doi ani, odata cu infiintarea asociatiei, a lansat campania “Îndrăznesc pentru Copilul Meu!” campanie ce are la bază trei documentare:
“Îndrăznesc să nasc așa cum vreau!” primul documentar romanesc care descrie nasterea in sistemul sanitar romanesc, procedurile standard din spitale, precum epiziotomia sau cezariana, dar mai ales, descrie emotiile placute si neplacute – traumatizante - pe care le traiesc femeile in procesul nasterii in unele spitale romanesti.
“Îndrăznesc să alăptez Pași spre Conștientizare” primul documentar romanesc despre alaptare si substituenții de lapte matern, in care sunt dezbatute miturile alaptarii, patologiile sanului si pozitiile propice unei alaptari de success. Totodata, documentarul analizează Codul Internațional de Marketing al Substituenților de Lapte Matern si demonstreaza cum producatorii de lapte praf il violeaza in mod constant, parsiv și cinic, profitand de vulnerabilitatea proaspetelor mamici si de nevoile financiare ale cadrelor medicale.
“Îndrăznesc să diversific” primul documentar romanesc despre alimentația bebelusului in primii doi ani de viata. Mancarea chiar conteaza, iar alimentele pe care le consumam ne pot afecta dezvoltarea si starea de sanatate. “Îndrăznesc să diversific” pe langa faptul ca vorbeste despre metodele de diversificare, ne arata cum putem evita pericolul de infarct, diabet, obezitate si multe alte afecțiuni alegand sa-ti hrănești corect copilul inca din primii doi ani de viata, alaptand, evitand zaharul, sarea si mierea pana la varsta de cel putin un an, si invatand si intelegand importanta citirii etichetelor de pe produsele alimentare.
Lion Mentor Association militeaza pentru respectarea drepturilor omului pentru informare corecta, echilibrata si independenta, din surse fara conflicte de interese. Practic militeaza pentru optiunile mamei si copilului la nastere si nu numai, pentru ca considera ca daca nu ne cunoastem optiunile, nu avem nici una!
Intalnirea va avea loc in Calea Grivitei nr. 150, in apropiere de Gara de Nord, intr-o sala de cursuri MiniMe - sala de dans/atelier, JOI, 13 octombrie 2016, intre orele 11 si 13, durata evenimentului fiind fixa, va rog sa nu intarziati.
Evenimentul este deschis femeilor insarcinate, mamelor cu copii si celor interesati de a afla informatie de calitate despre nastere, alaptare, purtare si autodiversificare, cu inscriere inainte la adresa de e-mail laptematern@yahoo.com. Daca, dupa inscriere, din motive de inteles, va razganditi, va rog, sa mai trimiteti un e-mail pentru a anula participarea si a ceda locul celor interesati.
