Înarmată cu cunoştinţe corecte, atât pentru mamă cât şi pentru copil, alăptarea ar trebui să fie o plăcere şi va oferi copilului un start sănătos în viaţă cu siguranţă. Nu contează cât de atractiv sunt ambalate formulele de lapte praf pentru sugari şi cum sunt comercializate, nimic fabricat artificial de către om nu va fi la fel ca laptele matern care ajută la clădirea sistemului imunitar şi are proprietăţi care dezvoltă optim creierul în mod natural. Unele mame luptă un pic la început pentru a obţine o ataşare corectă la sân a copilului sau îşi fac griji deoarece se pare că bebeluşul nu îşi ia suficient lapte, mamele solicită ajutor dacă este necesar şi perseverează, în general, astfel încât atât mama, cât şi copilul gasesc solutia si intra într-o rutina fericita. Alăptarea este cel mai bun cadou pe care o mama i-l poate oferi copilului.
Laptele matern este cel mai bun
Multe mame sunt îngrijorate de faptul că nu vor fi capabile să producă lapte suficient pentru copil. Trei până la patru zile după naştere, corpul unei femei stimulează o creştere a producţiei de lapte. Sânii vor produce un lapte mai apos, de culoare galbenă numit colostru. Colostrul este plin de anticorpi şi de imunoglobuline care oferă protecţie pentru nou-născuţi împotriva bacteriilor şi viruşilor.
Începeţi alăptarea imediat dupa naştere, astfel încât copilul să poată beneficia din plin de această "imunizare" naturală.
În jumătate de oră după naştere, reflexul de supt al copilului este foarte puternic, făcând acest moment ideal pentru a începe alăptarea.
O nutriţie corectă în timpul sarcinii
Alăptarea înseamnă că organismul unei femei preia cererile alimentare ale altei fiinţe umane care este ……….mică. Ca şi în timpul sarcinii, în perioada de lactaţie produsele alimentare suplimentare pot fi consumate, dar nu faceţi greşeala de a vă supra-alimenta, mai ales cu produse alimentare nesănătoase.
Acum este momentul să fiţi deosebit de atentă la ce mâncaţi, să aveţi o dietă echilibrată care include o mulţime de fructe ecologice (de preferat) şi legume proaspete, cereale integrale, legume şi peşte. Mâncarea de tip junk şi produsele zaharoase ar trebui să fie eliminate. Alcoolul ar trebui să fie consumat cu moderaţie sau deloc. Fiţi foarte atentă la ce medicamente luaţi în acest timp, deoarece trece foarte uşor în laptele matern.
Unele mame sunt îngrozite că au luat în greutate în timpul sarcinii şi sunt hotărâte să piardă din kiligramele în plus cât mai curând posibil după naştere. O mamă care merge pe o dietă strictă de reducere a greutăţii sau face exerciţii fizice riguroase pentru a pierde rapid în greutate după naştere, are o probabilitate mai mare să nu producă lapte suficient pentru nevoile copilului ei.
Studiile au demonstrat că femeile care alăptează au tendinţa de a pierde în greutate mai rapid decât cele care îsi hranesc copiii cu formulă de lapte praf. Într-un studiu asupra mamelor care alăptează s-a arătat că au revenit la greutatea lor de dinainte de sarcină dupa şase luni, în timp ce mamele care au oferit lapte praf nu au pierdut în greutate.
Procesul alăptării face ca uterul să se micşoreze mai rapid, să revină la dimensiunile dinainte de sarcină.
Sursa
Se afișează postările cu eticheta sarcina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sarcina. Afișați toate postările
joi, 17 decembrie 2009
luni, 7 septembrie 2009
Alăptarea în timpul sarcinii (versiunea scurtă)
de Hilary Flower, MA şi Kelly Bonyata, BS, IBCLC, www.kellymom.com
Este bine să alăptezi când eşti însărcinată?
Da, în cele mai multe cazuri. În acest moment nu există nici un studiu medical care să demonstreze că alăptarea pe timpul sarcinii este contraindicată, aşa că este imposibil de a face o lista cu contraindicaţii. Dacă aveţi o sarcina complicată: pierdeţi în greutate, există hemoragii, există semne de travaliu prematur, atunci discutaţi cu medicul care vă urmăreşte sarcina, iar în funcţie de situaţia individuală şi de sentimentele dvs. puteţi decide ce e cel mai bine pentru dvs.: să continuaţi alăptarea, să o reduceţi sau să întărcaţi.
Riscurile avortului spontan/travaliului prematur
Acestea sunt cele mai comune îngrijorări, dar nu par să aibă o bază solidă. Revizuirile lui Hilary Flower asupra cercetărilor privind uterul femeii gravide relevă că nu există nici o baza teoretică a faptului că alăptarea poate duce la avort sau la un travaliu prematur în timpul unei sarcini sănătoase. Uterul îşi ia măsuri de protecţie pentru a preveni o reacţie puternică dată de oxitocina produsă prin alăptare. Contracţiile uterului experimentate în alăptare, fac parte şi dintr-o sarcina normală. Contracţii similare pot să apară de multe ori şi în timpul actului sexual, de care multe cupluri au parte şi pe parcursul sarcinii.
Alăptarea va afecta nutriţia viitorului bebeluş sau rezervele mamei?
Această grijă este valabilă şi pentru mamele subnutrite, dar dacă sunteţi suficient de bine hrănită, organismul va continua să satisfacă nevoile dvs. şi a celor doi copii. Mamele care suferă de anemie, care nu consumă lactate zilnic, vegetarienele, cele care consumă suplimente de fier sau au probleme cu luarea în greutate pot necesita o atenţie specială în ceea ce priveşte dieta lor.
Aţi dori să luaţi în greutate pe timpul sarcinii ca şi atunci când nu alăptaţi. Lăsaţi foamea, setea şi starea dvs. să dicteze căt să luaţi.
Sănătatea oferită prin alăptare
Copilul dvs. beneficiază de alăptare în primul an de viaţă şi în al doilea an. Laptele este la fel de sigur pe timpul sarcinii. Dar, sarcina poate duce la o scădere a cantităţii de lapte matern şi poate motiva, atât mama, cât şi copilul, înţărcarea. Astfel, în cazul în care sarcina va provoca o producţie de lapte mai scăzută atunci copilul va primi, proporţional, mai puţine avantaje ale laptelui matern. Într-adevăr, înţărcarea înaintea vârstei de 2 ani creşte riscul îmbolnăvirii copilului, conform Academiei Americane a Medicinei de familie. Dacă copilul dvs. este dependent de laptele dvs. puteţi lua în considerare suplimentarea, în cazul în care producţia dvs. de lapte e în scădere.
Inflamarea mameloanelor şi agitaţia în timpul sarcinii
Multe mame experimentează inflamarea mameloanelor în timpul sarcinii din cauza alăptării. Alte mame raportează sentimente de nelinişte şi iritare în timp ce alăptează. Aceste lucruri depind foarte mult de la mamă la mamă fiind cauzate de schimbările hormonale. Durerea mameloanelor, poate fi agravată de scăderea producţie de lapte, în sarcină şi de poziţia greşită la sân a copilului. Dacă suspectaţi afte consultaţi neapărat un medic specialist; dvs. şi copilul dvs. trebuie să primiţi tratament adecvat.
Laptele matern pe parcursul sarcinii
Majoritatea mamelor care alăptează de-a lungul sarcinii observă o scădere a cantităţii de lapte matern pe la mijlocul perioadei de sarcină, iar unele mame chiar mai devreme de prima lună. Producţia de lapte matern scade chiar dacă alăptarea are loc continuu şi frecvent, cu toate că 30 % dintre mamele însărcinate nu experimentează o scădere a cantităţii de lapte. Oferta poate creşte catre sfarşitul sarcinii, când se produce colostrul.
În timpul sarcinii, laptele hrănitor, matur, trece gradual în colostru, care va fi prezent la naştere. Mama gravidă va continua să producă colostru în ultima parte a sarcinii. Odată cu naşterea bebeluşului, timpul în care se produce colostrul este limitat, laptele matur venind după câteva zile de la naştere.
Cum afectează alăptarea greţurile dimineţilor?
In primul rând trebuie spus că pentru unele mame alăptarea poate declanşa o senzaţie de greaţă în plus faţă de cele care au loc dimineaţa. În special, curgerea laptelui poate aduce o senzaţie de greaţă. Pe de altă parte, multe mame par să nu sufere de greţurile dimineţii atunci când alăptează. Alte mame fac faţă senzaţiilor de greaţă din timpul alăptării, iar altele reduc alăptarea şi în cele din urmă înţarcă.
Ce se întâmplă dacă doriţi să înţărcaţi?
Sarcina are un mod de a face mamele să se gândească la înţărcare, în special dacă alăptarea se transformă în disconfort. Este foarte important să luaţi în consideraţie şi nevoile proprii când luaţi decizii în ceea ce priveşte alăptarea. Multe mame încep prin a reduce durata meselor sau prin a distanţa mesele de lapte.
Se va înţărca copilul?
Un studiu arată că 26% dintre copii s-au înţărcat singuri, alăptati fiind când mama era însărcinată. Unii copii se înţarcă într-un anume timp al sarcinii, alţii se înţarcă la o dată ulterioară, fie spre sfârşitul sarcinii, când vine colostrul, fie după naştere.
___________________________________________________
Bazat pe informaţiile din cartea “Aventuri în alăptare în tandem”(@2003, LLLI), scrisă de Hilary Flower.
Pentru versiunea întreagă consultaţi site-ul: www.nursingtwo.com/faq/
Sursa
Este bine să alăptezi când eşti însărcinată?
Da, în cele mai multe cazuri. În acest moment nu există nici un studiu medical care să demonstreze că alăptarea pe timpul sarcinii este contraindicată, aşa că este imposibil de a face o lista cu contraindicaţii. Dacă aveţi o sarcina complicată: pierdeţi în greutate, există hemoragii, există semne de travaliu prematur, atunci discutaţi cu medicul care vă urmăreşte sarcina, iar în funcţie de situaţia individuală şi de sentimentele dvs. puteţi decide ce e cel mai bine pentru dvs.: să continuaţi alăptarea, să o reduceţi sau să întărcaţi.
Riscurile avortului spontan/travaliului prematur
Acestea sunt cele mai comune îngrijorări, dar nu par să aibă o bază solidă. Revizuirile lui Hilary Flower asupra cercetărilor privind uterul femeii gravide relevă că nu există nici o baza teoretică a faptului că alăptarea poate duce la avort sau la un travaliu prematur în timpul unei sarcini sănătoase. Uterul îşi ia măsuri de protecţie pentru a preveni o reacţie puternică dată de oxitocina produsă prin alăptare. Contracţiile uterului experimentate în alăptare, fac parte şi dintr-o sarcina normală. Contracţii similare pot să apară de multe ori şi în timpul actului sexual, de care multe cupluri au parte şi pe parcursul sarcinii.
Alăptarea va afecta nutriţia viitorului bebeluş sau rezervele mamei?
Această grijă este valabilă şi pentru mamele subnutrite, dar dacă sunteţi suficient de bine hrănită, organismul va continua să satisfacă nevoile dvs. şi a celor doi copii. Mamele care suferă de anemie, care nu consumă lactate zilnic, vegetarienele, cele care consumă suplimente de fier sau au probleme cu luarea în greutate pot necesita o atenţie specială în ceea ce priveşte dieta lor.
Aţi dori să luaţi în greutate pe timpul sarcinii ca şi atunci când nu alăptaţi. Lăsaţi foamea, setea şi starea dvs. să dicteze căt să luaţi.
Sănătatea oferită prin alăptare
Copilul dvs. beneficiază de alăptare în primul an de viaţă şi în al doilea an. Laptele este la fel de sigur pe timpul sarcinii. Dar, sarcina poate duce la o scădere a cantităţii de lapte matern şi poate motiva, atât mama, cât şi copilul, înţărcarea. Astfel, în cazul în care sarcina va provoca o producţie de lapte mai scăzută atunci copilul va primi, proporţional, mai puţine avantaje ale laptelui matern. Într-adevăr, înţărcarea înaintea vârstei de 2 ani creşte riscul îmbolnăvirii copilului, conform Academiei Americane a Medicinei de familie. Dacă copilul dvs. este dependent de laptele dvs. puteţi lua în considerare suplimentarea, în cazul în care producţia dvs. de lapte e în scădere.
Inflamarea mameloanelor şi agitaţia în timpul sarcinii
Multe mame experimentează inflamarea mameloanelor în timpul sarcinii din cauza alăptării. Alte mame raportează sentimente de nelinişte şi iritare în timp ce alăptează. Aceste lucruri depind foarte mult de la mamă la mamă fiind cauzate de schimbările hormonale. Durerea mameloanelor, poate fi agravată de scăderea producţie de lapte, în sarcină şi de poziţia greşită la sân a copilului. Dacă suspectaţi afte consultaţi neapărat un medic specialist; dvs. şi copilul dvs. trebuie să primiţi tratament adecvat.
Laptele matern pe parcursul sarcinii
Majoritatea mamelor care alăptează de-a lungul sarcinii observă o scădere a cantităţii de lapte matern pe la mijlocul perioadei de sarcină, iar unele mame chiar mai devreme de prima lună. Producţia de lapte matern scade chiar dacă alăptarea are loc continuu şi frecvent, cu toate că 30 % dintre mamele însărcinate nu experimentează o scădere a cantităţii de lapte. Oferta poate creşte catre sfarşitul sarcinii, când se produce colostrul.
În timpul sarcinii, laptele hrănitor, matur, trece gradual în colostru, care va fi prezent la naştere. Mama gravidă va continua să producă colostru în ultima parte a sarcinii. Odată cu naşterea bebeluşului, timpul în care se produce colostrul este limitat, laptele matur venind după câteva zile de la naştere.
Cum afectează alăptarea greţurile dimineţilor?
In primul rând trebuie spus că pentru unele mame alăptarea poate declanşa o senzaţie de greaţă în plus faţă de cele care au loc dimineaţa. În special, curgerea laptelui poate aduce o senzaţie de greaţă. Pe de altă parte, multe mame par să nu sufere de greţurile dimineţii atunci când alăptează. Alte mame fac faţă senzaţiilor de greaţă din timpul alăptării, iar altele reduc alăptarea şi în cele din urmă înţarcă.
Ce se întâmplă dacă doriţi să înţărcaţi?
Sarcina are un mod de a face mamele să se gândească la înţărcare, în special dacă alăptarea se transformă în disconfort. Este foarte important să luaţi în consideraţie şi nevoile proprii când luaţi decizii în ceea ce priveşte alăptarea. Multe mame încep prin a reduce durata meselor sau prin a distanţa mesele de lapte.
Se va înţărca copilul?
Un studiu arată că 26% dintre copii s-au înţărcat singuri, alăptati fiind când mama era însărcinată. Unii copii se înţarcă într-un anume timp al sarcinii, alţii se înţarcă la o dată ulterioară, fie spre sfârşitul sarcinii, când vine colostrul, fie după naştere.
___________________________________________________
Bazat pe informaţiile din cartea “Aventuri în alăptare în tandem”(@2003, LLLI), scrisă de Hilary Flower.
Pentru versiunea întreagă consultaţi site-ul: www.nursingtwo.com/faq/
Sursa
luni, 24 august 2009
Alăptarea şi sentimentul de vinovăţie
"Unul din cele mai puternice argumente pe care îl oferă unii profesionişti din domeniul sănătăţii, agenţiile guvernamentale şi producătorii de lapte praf pentru copii, pentru a nu promova şi susţine alăptarea este acela că “nu trebuie să facem mama să se simtă vinovată pentru că nu alăptează”.Chiar şi unii consilieri în alăptare sunt dezarmaţi de acest truc “a nu face mama să se simtă vinovată”.
Pentru că, într-adevăr, acesta nu este decât un truc.Este un argument pentru a distrage atenţia de la lipsa de cunoştinţe şi de înţelegere a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la alăptare.Acest lucru le permite lor să nu se simtă vinovaţi pentru ignoranţă lor în ceea ce priveşte ajutorarea mamelor pentru a depăşi dificultăţile ce intervin în alăptare, care ar fi putut fi depăşite şi, de obicei, care ar fi putut fi prevenite, în primul rând, dacă mamele nu ar fi fost aşa de subminate în încercările lor de a alăpta.
Acest argument, pare, de asemenea, a permite companiilor care produc lapte praf pentru copii şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să ofere literatură şi mostre de lapte praf femeilor însărcinate şi proaspetelor mame fără nici un sentiment de vinovăţie, deşi este fost bine demonstrat că acestea, literatură şi mostrele, scad rata şi durata alăptării.
Să privim un pic realitatea. Dacă o femeie însărcinată se duce la medicul ei şi recunoaşte că a fumat un pachet de ţigări, nu-i aşa că există şanse mari să plece din cabinet simţindu-se vinovată pentru că şi-a pus în pericol bebeluşul?Dacă ea recunoaşte că a băut câteva beri, foarte des, nu este o şansă să plece din cabinet cu sentimentul de vină?
În cazul în care o mamă recunoaşte că doarme în acelaşi pat cu bebeluşul ei nu-i aşa ca marea majoritate a medicilor o vor face să se simtă vinovată pentru acest lucru chiar dacă este cel mai bine pentru ea şi copilul ei?
În cazul în care mama a mers la medic cu bebeluşul ei de o săptămână şi i-a spus medicului că şi-a hrănit bebeluşul cu lapte omogenizat, care ar fi reacţia medicului? Cei mai mulţi “ar da pe spate” şi ar fi uluiţi.Dar nu ar avea nici o problemă să o facă pe mama să se simtă vinovată pentru că şi-a hrănit bebeluşul cu lapte de vacă şi ,apoi, să facă presiuni asupra ei pentru a-şi hrăni bebeluşul cu lapte praf.(a se observa că nu o presează să alăpteze pentru că “nu doreşte să o facă pe femeie să se simtă vinovată pentru că nu alăptează”!)
De ce atâta indulgentă pentru laptele praf?Motivul, desigur, este că firmele producătoare de lapte praf au reuşit să convingă majoritatea lumii, atât de strălucitor cu publicitatea lor, că hrănirea cu lapte praf este la fel de bună că hrănirea cu lapte matern şi, prin urmare, nu este nevoie să se facă atâta caz că o femeie nu alăptează.Vicepreşedintele Nestlé din Toronto a afirmat, cităm: “evident, publicitatea are efect!”. Afirmaţia este un balsam pentru conştiinţele multor medici – femei care, ele însele, nu au alăptat sau medici a căror soţii nu au alăptat.”Eu nu voi face femeile să se simtă vinovate pentru că nu au alăptat pentru că nu vreau să mă simt vinovat/a pentru că bebeluşul meu nu a fost alăptat.”
Haideţi să privim şi mai de aproape. Laptele praf este, teoretic, cel mai adecvat pentru a hrăni copii în comparaţie cu laptele de vacă. Dar, de fapt, nu există studii clinice care să arate că ar fi vreo diferenţă între bebeluşii hrăniţi cu lapte de vacă şi bebeluşii hrăniţi cu lapte praf.Nici unul.
Laptele matern are mult mai multe avantaje faţă de laptele praf.Şi ştim foarte bine multele avantaje.Aproape în fiecare zi apar noi şi noi studii care ne vorbesc despre aceste avantaje.Dar, există, de asemenea, o mulţime de date clinice care arată că, până şi în societăţile afluenţe, copiii alăptaţi şi mamele lor, implicit, sunt mult mai bine faţă de bebeluşii hrăniţi cu lapte praf. Bebeluşii hrăniţi cu lapte matern au mai puţine infecţii ale urechii, mai puţine infecţii intestinale, o şansă şi mai mică de a dezvolta diabet juvenil şi multe alte boli.Mama care alăptează are şanse mai puţine de a face cancer de sân sau cancer ovarian şi este protejată de osteoporoză.Şi sunt doar câteva exemple!
Deci, cum ar trebui să sprijinim alăptarea?Toate femeile însărcinate şi familiile lor trebuie să cunoască riscurile hrănirii cu lapte praf.Toate ar trebui să fie încurajate să alăpteze şi toate ar trebui să obţină cel mai bun sprijin disponibil pentru a începe alăptarea imediat ce bebeluşul se naşte.Pentru că toate bunele intenţii din lume nu vor ajuta o mamă care are răni teribile la sâni din cauza unei proaste apucări a sânului de către bebeluş. Sau o mamă căreia i s-a spus, aproape întotdeauna în mod necorespunzător, că ea trebuie să oprească alăptarea din cauza administrării unor medicamente sau a unei boli.Sau o mamă a cărei producţie de lapte încă nu s-a stabilit din cauză că ea a primit informaţii greşite.
Majoritatea mamelor eşuează în alăptare din cauza proastei consilieri a unor profesionişti din domeniul sănătăţii, acesta fiind, de multe ori, singurul motiv!
În cazul în care mamele obţin informaţii despre riscurile hrănirii cu lapte praf şi decid să-şi hrănească bebeluşii cu lapte praf, atunci înseamnă că au luat o decizie informată.Aceste informaţii nu ar trebui să provină de la companiile care produc laptele praf, cum se întâmpla de obicei.Pamfletele companiilor oferă anumite avantaje ale alăptării şi apoi implică faptul că şi laptele lor praf este aproape, de fapt, la fel de bun ca laptele matern.
În cazul în care mamele obţin cel mai bun ajutor posibil în alăptare şi găsesc că alăptarea nu este pentru ele, nu-i nici o supărare. Este important de ştiut că o mamă poate trece cu uşurinţă de la alăptare la biberon. În primele zile sau săptămâni fără nici o problemă prea mare. Dar nu acelaşi lucru este valabil şi pentru trecerea de la biberon la alăptare. Este adesea foarte greu sau chiar imposibil, deşi nu întotdeauna.
În cele din urmă, cine se simte vinovată că nu a putut alăpta? Nu femeia care face o alegere informată, de a trece la biberonul cu lapte praf. Este femeia care a vrut să alăpteze, care a încercat, dar nu a putut să alăpteze.
Pentru a preveni acest sentiment de vinovăţie al mamelor, pentru că nu au alăptat, este necesar, nu să se evite promovarea alăptării, ci promovarea alăptării cuplată cu sprijin bun, cunoştinţe multe şi ajutor iscusit."
Dr. Jack Newman, MD, FRCPC
August, 1997
Pentru că, într-adevăr, acesta nu este decât un truc.Este un argument pentru a distrage atenţia de la lipsa de cunoştinţe şi de înţelegere a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la alăptare.Acest lucru le permite lor să nu se simtă vinovaţi pentru ignoranţă lor în ceea ce priveşte ajutorarea mamelor pentru a depăşi dificultăţile ce intervin în alăptare, care ar fi putut fi depăşite şi, de obicei, care ar fi putut fi prevenite, în primul rând, dacă mamele nu ar fi fost aşa de subminate în încercările lor de a alăpta.
Acest argument, pare, de asemenea, a permite companiilor care produc lapte praf pentru copii şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să ofere literatură şi mostre de lapte praf femeilor însărcinate şi proaspetelor mame fără nici un sentiment de vinovăţie, deşi este fost bine demonstrat că acestea, literatură şi mostrele, scad rata şi durata alăptării.
Să privim un pic realitatea. Dacă o femeie însărcinată se duce la medicul ei şi recunoaşte că a fumat un pachet de ţigări, nu-i aşa că există şanse mari să plece din cabinet simţindu-se vinovată pentru că şi-a pus în pericol bebeluşul?Dacă ea recunoaşte că a băut câteva beri, foarte des, nu este o şansă să plece din cabinet cu sentimentul de vină?
În cazul în care o mamă recunoaşte că doarme în acelaşi pat cu bebeluşul ei nu-i aşa ca marea majoritate a medicilor o vor face să se simtă vinovată pentru acest lucru chiar dacă este cel mai bine pentru ea şi copilul ei?
În cazul în care mama a mers la medic cu bebeluşul ei de o săptămână şi i-a spus medicului că şi-a hrănit bebeluşul cu lapte omogenizat, care ar fi reacţia medicului? Cei mai mulţi “ar da pe spate” şi ar fi uluiţi.Dar nu ar avea nici o problemă să o facă pe mama să se simtă vinovată pentru că şi-a hrănit bebeluşul cu lapte de vacă şi ,apoi, să facă presiuni asupra ei pentru a-şi hrăni bebeluşul cu lapte praf.(a se observa că nu o presează să alăpteze pentru că “nu doreşte să o facă pe femeie să se simtă vinovată pentru că nu alăptează”!)
De ce atâta indulgentă pentru laptele praf?Motivul, desigur, este că firmele producătoare de lapte praf au reuşit să convingă majoritatea lumii, atât de strălucitor cu publicitatea lor, că hrănirea cu lapte praf este la fel de bună că hrănirea cu lapte matern şi, prin urmare, nu este nevoie să se facă atâta caz că o femeie nu alăptează.Vicepreşedintele Nestlé din Toronto a afirmat, cităm: “evident, publicitatea are efect!”. Afirmaţia este un balsam pentru conştiinţele multor medici – femei care, ele însele, nu au alăptat sau medici a căror soţii nu au alăptat.”Eu nu voi face femeile să se simtă vinovate pentru că nu au alăptat pentru că nu vreau să mă simt vinovat/a pentru că bebeluşul meu nu a fost alăptat.”
Haideţi să privim şi mai de aproape. Laptele praf este, teoretic, cel mai adecvat pentru a hrăni copii în comparaţie cu laptele de vacă. Dar, de fapt, nu există studii clinice care să arate că ar fi vreo diferenţă între bebeluşii hrăniţi cu lapte de vacă şi bebeluşii hrăniţi cu lapte praf.Nici unul.
Laptele matern are mult mai multe avantaje faţă de laptele praf.Şi ştim foarte bine multele avantaje.Aproape în fiecare zi apar noi şi noi studii care ne vorbesc despre aceste avantaje.Dar, există, de asemenea, o mulţime de date clinice care arată că, până şi în societăţile afluenţe, copiii alăptaţi şi mamele lor, implicit, sunt mult mai bine faţă de bebeluşii hrăniţi cu lapte praf. Bebeluşii hrăniţi cu lapte matern au mai puţine infecţii ale urechii, mai puţine infecţii intestinale, o şansă şi mai mică de a dezvolta diabet juvenil şi multe alte boli.Mama care alăptează are şanse mai puţine de a face cancer de sân sau cancer ovarian şi este protejată de osteoporoză.Şi sunt doar câteva exemple!
Deci, cum ar trebui să sprijinim alăptarea?Toate femeile însărcinate şi familiile lor trebuie să cunoască riscurile hrănirii cu lapte praf.Toate ar trebui să fie încurajate să alăpteze şi toate ar trebui să obţină cel mai bun sprijin disponibil pentru a începe alăptarea imediat ce bebeluşul se naşte.Pentru că toate bunele intenţii din lume nu vor ajuta o mamă care are răni teribile la sâni din cauza unei proaste apucări a sânului de către bebeluş. Sau o mamă căreia i s-a spus, aproape întotdeauna în mod necorespunzător, că ea trebuie să oprească alăptarea din cauza administrării unor medicamente sau a unei boli.Sau o mamă a cărei producţie de lapte încă nu s-a stabilit din cauză că ea a primit informaţii greşite.
Majoritatea mamelor eşuează în alăptare din cauza proastei consilieri a unor profesionişti din domeniul sănătăţii, acesta fiind, de multe ori, singurul motiv!
În cazul în care mamele obţin informaţii despre riscurile hrănirii cu lapte praf şi decid să-şi hrănească bebeluşii cu lapte praf, atunci înseamnă că au luat o decizie informată.Aceste informaţii nu ar trebui să provină de la companiile care produc laptele praf, cum se întâmpla de obicei.Pamfletele companiilor oferă anumite avantaje ale alăptării şi apoi implică faptul că şi laptele lor praf este aproape, de fapt, la fel de bun ca laptele matern.
În cazul în care mamele obţin cel mai bun ajutor posibil în alăptare şi găsesc că alăptarea nu este pentru ele, nu-i nici o supărare. Este important de ştiut că o mamă poate trece cu uşurinţă de la alăptare la biberon. În primele zile sau săptămâni fără nici o problemă prea mare. Dar nu acelaşi lucru este valabil şi pentru trecerea de la biberon la alăptare. Este adesea foarte greu sau chiar imposibil, deşi nu întotdeauna.
În cele din urmă, cine se simte vinovată că nu a putut alăpta? Nu femeia care face o alegere informată, de a trece la biberonul cu lapte praf. Este femeia care a vrut să alăpteze, care a încercat, dar nu a putut să alăpteze.
Pentru a preveni acest sentiment de vinovăţie al mamelor, pentru că nu au alăptat, este necesar, nu să se evite promovarea alăptării, ci promovarea alăptării cuplată cu sprijin bun, cunoştinţe multe şi ajutor iscusit."
Dr. Jack Newman, MD, FRCPC
August, 1997
luni, 20 aprilie 2009
Cofeina în sarcină şi alăptare
Principala sursă de cofeină o constituie, în general, cafeaua. Cofeina este produsă natural de o varietate de plante şi se găseşte în multe produse alimentare, în băuturi şi în unele medicamente.
Dar consumată în timpul sarcinii este sigură?
Cei mai mulţi experţi consideră că în cantitate mică, cofeina nu dăunează. În sarcină cantitatea maximă este 300 g de cafea pe zi. O cantitate mai mare de cafea este discutabilă.
Au existat studii care au sugerat că mai mult de 3 ceşti de cafea pe zi băute în sarcină creşte riscul de avort spontan, iar copiii se pot naşte cu greutate scăzută. Până în prezent nu există nici o dovadă solidă că cofeina ar fi cauza acestor probleme. Experţii recomandă reducerea aportului de cofeină pe zi în timpul sarcinii, până la apariţia a noi dovezi certe.
Alimentele şi băuturile ce conţin cofeină sunt:
-cafeaua,
-ceaiul,
-unele băuturi răcoritoare,
-ciocolata,
-produsele cu aromă de cafea (iaurt, îngheţată),
-siropul de ciocolată,
-cacaoa caldă.
Cantitatea de cofeină din fiecare produs variază. Modul în care sunt pregătite cafeaua sau ceaiul şi tipul boabelor de cafea şi al plantelor din care se face ceaiul influenţează conţinutul de cofeină.
Cafeaua conţine cea mai mare cantitate de cofeină. Ciocolata conţine cantităţi mici de cofeină.
Medicamentele care conţin cofeină sunt cele utilizate pentru migrene, răceli şi insomnii.
Unele produse din plante, cum ar fi guarana, conţin cofeină. Catitatea de cofeină variază de la plantă la plantă.
Femeile însărcinate trebuie să evite medicamentele ce conţin cofeină, precum şi produsele pe bază de plante cu conţinut de cofeină.
Cofeina traversează placenta şi ajunge la făt. Unele studii au arătat că cofeină poate afecta ritmul cardiac al fătului, cu toate că schimbările resimţite nu ar fi dăunătoare. De asemenea, gravidele pot fi mai sensibile pentru că necesită mai mult timp pentru a elimina cofeina din organism.
Afecţiunile cofeinei asupra organismului includ:
-o uşoară creştere a tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac,
-creşterea producţiei de urină,
-unele persoane pot manifesta indigestii sau probleme cu somnul.
În cea mai mare parte studiile au demonstrat că mici cantităţi de cofeină reduc şansele de a deveni gravidă. Au fost studii care au sugerat că femeile care consumă mai mult de 300 mg pe zi pot avea probleme de concepţie, dar acest lucru nu a fost demonstrat.
Un studiu danez, realizat în 2003, a sugerat că femeile care beau 4 sau mai multe ceşti de cafea pe zi prezintă un risc de a avea un copil prematur, iar cele care au băut 8 ceşti sau mai multe pe zi prezintă un risc de 3 ori mai mare faţă de cele care nu au băut cafea.
Unele studii sugerează că un nivel ridicat de cofeină poate reduce greutatea copilului la naştere.
Potrivit AAP consumul de cofeină în timpul alăptării este sigur. De asemenea, AAP a declarat că o cantitate mică de cofeină ajunge în laptele matern şi poate cauza o iritabilitate a copilului sau insomnii.
Bebeluşii ai căror mame au evitat cafeau pe timpul sarcinii reacţionează la introducerea cofeinei în dieta mamei. Dacă bebeluşul este sensibil la cofeina din dieta mamei se limitează sau se opreşte consumul de cofeină urmând a se reintroduce când bebeluşul mai creşte. Un copil are capacitatea de a metaboliza cofeina în jurul a 3-4 luni de viaţă.
Nehling&Debry, 1994, au arătat că, consumul de cafea ar putea scădea conţinutul de fier din laptele matern.
Consumul de cofeină în timpul sarcinii şi alăptării trebuie făcut cu precauţie şi în cantitate moderată pentru că poate induce copilului o stare de agitaţie şi insomnie.
Surse: March of Dimes Association;
http://www.kellymom.com/health/lifestyle/caffeine.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)