Totul a inceput cu o inghetata pe care Darie a fost dornic sa o manance dupa ce a vazut ca jumatate din oamenii de pe strada o aveau in mana si o laudau. A doua zi a urmat aparitia tusei si a mucozitatilor.Toata lumea binevoitoare din jur mi-a sarit in cap pe motiv ca de la inghetata i se trageau toate, iar eu eram principala vinovata (ca doar eu o cumparasem). La astfel de raceli de mica amploare se trateaza doar cu lapte matern. Asa ca de unde Darie incepuse sa ceara titi doar dimineata, la somnul de pranz si la somnul de noapte a revenit la un supt de boala (cum ii spun eu!), adica cerea foarte des, iar tehnica de supt aplicata sanilor mei nu mai era chiar o placere. Asa ca limitele mele au fost intinse pana la insuportabilitate, dar, cum simteam ca el suferea, ca era bolnavior, am tras aer in piept si am zis ca trecem cu bine si de acest episod.
Si au venit zile in care temperatura lui Darie oscila intre 37.7-38.4 grade Celsius.Dar nu temperatura ma ingijora, stiu ca se recomanda ca de la 38.6 grade Celsius sa se aplice un antitermic, daca copilul nu se simte bine, ci starea lui de moleseala, apatia, lipsa poftei de mancare, fierbinteala pe care o simteam daca imi tineam obrazul lipit de al lui sau daca mana mea era deasupra lui. Si simteam ca sufera, noaptea in somn gemea si ma cauta, sa ma tina de mana. Iar toata ziua mi-a stat in brate sau la san cu rare momente de joaca. Nici macar slingul nu l-a acceptat, m-a vrut aproape, piele pe piele!
Vizita la medicul pediatru mai rau m-a daramat! Am primit o lista intreaga de medicamente: Erdomed pentru tuse, Nurofen (citind prospectul m-a cam bulversat sa observ ce contine!), Panadol, Novocalmin (eu stiu ca e pe baza de algocalmin si recomandat pentru copii peste 4 ani, Darie avand 2 ani si jumatate!) pentru scaderea febrei alternate din 4 in 4 ore (mi-a oferit o schema), Ophtamesone pentru mucozitati (prospectul mi-a indicat ca are antibiotic!), iar daca febra nu scade dupa 1 zi sa trec pe antibiotic.Am cerut o antibiograma, dar raspunsul a venit prompt ca nu are la ce (rosu in gat nu are, hmmm!).Atunci am cerut o hemoleucograma, sa vedem numarul leucocitelor care sa-mi confirme daca este nevoie de antibiotic. Si i-am sugerat daca nu poate fi vorba de o boala a copilariei, o roseola. Raspunsul sec a fost ca “da, poate fi!”.
A doua zi, hemoleucograma imi confirma ca nu e nevoie de antibiotic.I-au efectuat si un exudat nazal si faringian, dar rezultatul vine de abia luni.
Tratamentul prescris de medic nu l-am urmat, citind prospectele m-am cam infiorat ce pot sa contina si am hotarat, pe propria raspundere, ca nu e cazul sa i le ofer.
Febra i-am scazut-o cu dusuri la aceeasi temperatura cu corpul lui, apoi infasurat in halatul de baie si tinut pe corpul meu, in brate sub pilota. Febra e o forma de lupta a organismului si, atat cat poate, trebuie lasat sa o faca.
Dupa 3 zile de temperatura mai ridicata (38.5-39 grade celsius), joi seara am observat primele bubite rosii pe spatele lui Darie.Mi-au confirmat ca am actionat cu cap si rabdare.
Roseola infantum sau exanthemul viral(cum mi-a spus pediatrul dupa ce l-am anuntat de aparitia bubelor!) sau a sasea boala a copilariei era prezenta in corpul lui Darie.
A doua zi dimineata spatele, pieptul, burta si capul lui Darie erau pline de bubite mici, rosii. Cele de pe frunte, cap, ceafa au disparut in cateva ore.
Azi este a trei azi, iar bubitele sunt in regresie totala, copilul meu cel bun si drag se simte mult mai bine, mananca si altceva in afara de laptele matern si cere afara, la aer, in parc, la prietenii lui.
Prietenii lui, pentru care avem emotii acum, tinand cont ca boala e contagioasa, iar Darie a luat contact cu ei. Sa speram ca totul va fi bine!
