“A fost foarte bine stabilit faptul că laptele matern este cea mai buna sursă de hrana pentru sugari - este benefic pentru dezvoltarea lor fizică şi mentală", spune Claire-Dominique Walker doctor, cercetător principal şi director al Diviziei de Cercetare in Neurostiinta a Spitalului Douglas. "Munca noastră arată acum că există un beneficiu reciproc al mamelor care alăptează - reacţionează mai puţin la situaţiile stresante. Acest lucru înseamnă că se vor concentra mai mult pe copiii lor si vor avea mai multa energie pentru activităţi cum ar fi îngrijirea copiilor şi producerea laptelui - acest lucru este un câştig evident pentru copii. "
Walker şi echipa sa, incluzându-i şi pe Sonia J. Lupien, doctor, director al Centrului Douglas şi studentul absolvent Mai Tu, au studiat răspunsurile la stres a 25 de mame care alăptează şi a 25 de mame care alimentează copiii cu lapte praf, care au un singur copil sau mai mulţi copii. Mamele au fost expuse la diferite tipuri de situaţii de stres, de la cele considerate "emoţionale sau relevante" - vizionarea unui film despre copii răniţi şi pierduţi, la cele considerate "nu pun în pericol sau irelevante" - cum ar fi vorbitul in public şi problemele de matematica. Stresul a fost determinat prin măsurarea nivelului de cortizol (un hormon de stres) din saliva lor. Rezultatele preliminare arată că mamele care alăptează şi-au redus nivelurile de cortizol (indicând putin stres), în timpul situaţiilor de stres emoţional şi situaţiilor fara pericol. Acest efect, de asemenea, a avut loc, ca răspuns la stresul relevant, dar a fost şi mai pronunţat la mamele care au experienţă in alăptare (de exemplu, mamele cu mulţi copii). Acest lucru indică un beneficiu suplimentar potenţial al alăptării după naşteri repetate. "
"Această diferenţă de răspuns la factorii de stres in situaţii relevante şi irelevante este foarte interesanta", spune Tu. "Aceasta înseamnă că mamele cu experienţa mare in alăptare transforma stresul important in nesemnificativ, iar mamele care alimentează artificial ar putea fi mai puţin capabile să facă acest lucru. Descoperirile noastre arată ca o parte din mamele care alimentează bebeluşul cu biberonul sunt mai reactive la stres si pot conduce la o îngrijire mai putin optimă pentru copil."
"Studiul nostru poate avea, de asemenea, implicaţii pentru femeile predispuse la depresia post-partum", adaugă Walker. "Stresul post-partum este un factor de risc pentru depresia post-partum. Dacă putem înţelege mai bine modul în care mamele care alăptează reduc stresul lor, prin filtrarea provocărilor vieţii de zi cu zi am putea fi în măsură să tratăm mai bine mamele predispuse la depresia post-partum."
Afiliat Universităţii McGill şi Organizaţiei Mondială a Sănătăţii, Centrul de cercetare al Spitalului Douglas este unul dintre cele mai mari din SUA, cu o echipa de peste 60 de oameni de ştiinţă şi cercetători şi 180 postuniversitari. Această echipă este dedicată înţelegerii cauzelor unor tulburări psihice - genetice, de mediu, culturale sau sociale -, precum şi dezvoltarea unor instrumente de diagnostic, tratament şi metodelor de prevenire.
Sursa
Se afișează postările cu eticheta OMS. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta OMS. Afișați toate postările
marți, 24 noiembrie 2009
miercuri, 18 noiembrie 2009
Alăptarea copilului ar putea salva o viaţă
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alăptarea exclusivă pentru primele şase luni poate salva vieţile a 13 % din copiii care mor sub cinci ani. Laptele matern este ceea ce natura a destinat sugarilor să mănânce şi dacă suntem în conformitate cu natura avem întotdeauna beneficii. Dar ştii de ce laptele matern este atât de valoros?
Răspunsul este simplu: bebeluşii sunt născuţi cu un sistem imunitar doar parţial dezvoltat, iar componentele laptelui matern ajută la construirea sistemul imunitar. Laptele matern conţine atât bacterii sănătoase cât şi acizi graşi, ambele luptă împotriva bolilor şi protejează împotriva ameninţărilor din afara organismului.
Să ne uităm mai întâi la bacteriile noastre sănătoase. În conformitate cu SK Dash, doctor şi autoritate recunoscută datorită activităţii cu privire la rolul bacteriilor probiotice şi a bacteriilor sănătoase, aceste bacterii sănătoase alcătuiesc prima noastră linie de apărare imunitară încă din colon. Aceste bacterii mici ale tractului intestinal fac astfel încât prezenţa bacteriilor nesănătoase, a ciupercilor şamd să nu prospere din abundenţă. Acest lucru protejează copilul, iar atunci când bacteriile nesănătoase şi ciupercile sunt în abundenţă apar problemele.
Multe mame, de asemenea, nu ştiu că antibioticele distrug bacteriile noastre sănătoase, chiar şi Merck admite acest lucru în manualul Merck. Deci, antibioticele pot ajuta în infecţii bacteriene pe termen scurt, dar creează probleme pe termen lung. În esenţă, ştergerea liniei de bacterii sănătoase cu antibiotice, distruge baza sistemului imunitar şi setează organismul pentru probleme mult mai mari decât poate conştientiza marea majoritatea a oamenilor.
Din nefericire, cei mai mulţi oameni nu ştiu să înlocuiască aceste bacterii sănătoase cu probiotice sau cu produse alimentare bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul de calitate.
Dar, înapoi la alăptare, prin alăptare mamele oferă colonului bebeluşului mari cantităţi de bacterii sănătoase, care protejează împotriva bolilor. Acest lucru oferă protecţie până la începutul copilărie şi mai departe doar în cazul în care unele măsurile nu sunt luate (de exemplu oferirea de antibiotice), pentru că subminează această protecţie înlocuind bacteriile sănătoase.
Acum, să ne uităm la mediu de acizi graşi cu lanţ mediu. Acizi graşi cu lanţ mediu s-au dovedit a fi antibacterieni, antivirali, antifungici şi, în general, detoxifianţi. În timp ce sistemul imunitar al copilului este în curs de dezvoltare, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu distrug în mod eficient agenţii patogeni care pot afecta sănătatea sugarilor. În esenţă, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu protejează copiii, până când preia sistemul imunitar.
Acizii graşi cu lanţ mediu se găsesc în alte câteva locuri în natură, inclusiv este abundent în uleiul de nucă de cocos. Acest lucru face din uleiul de nucă de cocos un aliment foarte important, deoarece nu numai că va oferi aceeaşi protecţie antivirala, antibacteriană şi antifungică adulţilor, dar cu cât mama are în corpul ei mai mulţi acizi graşi cu lanţ mediu, cu atât mai mult copilul îi va primi mai mult, prin intermediul laptelui matern. Desigur, cu cât primeşte mai mult cu atât copilul primeşte o protecţie mai mare, de asemenea.
Alăptarea are o valoare extraordinară prin livrarea acestor constructori de sistem imunitar - bacteriile sănătoase şi acizii graşi cu lanţ mediu. Alăptarea, de asemenea, “scoate” din dietă copilului zaharurile prelucrate, ingredientele de tipul conservanţilor şi a celor modificate genetic întâlnite în formule de lapte praf, dăunătoare pentru sănătatea copilului.
Este important de ştiut că mamele umane sunt, din păcate, foarte toxice în aceste zile. Chiar mai mult, din păcate, acesta toxicitate trece la copii prin alăptare şi chiar în timp ce copiii se află încă în uter. Această problemă este comună din cauza unei societăţi înclinată spre alimentele procesate, cu pesticide şi substanţe chimice în ele, precum şi din cauza efectelor unui mediu poluat, chiar şi cu eforturile noastre cele mai bune, nu îl putem evita complet.
În 2005, cercetătorii au cercetat sângele ombilical al unor nou-născuţi americani aleşi aleator şi au găsit 287 produse chimice diferite şi poluanţi. O medie de 200 de substanţe chimice s-au găsit în fiecare din aceşti nou-născuţi: inclusiv pesticide, inhibitori de flacără, teflon, repelenţi de petrol din ambalajele de la fast-food şi deşeuri de la benzină.
În timp ce acest lucru poate părea scandalos, iar cercetătorii au testat doar 413 produse chimice şi există în jur de 80.000 produse chimice industriale utilizate, cu aproximativ 2.000 mai multe fiind adăugate în fiecare an. Desigur, cercetătorii au recunoscut că s-ar fi găsit mult mai multe, dar nu au fost disponibile resurse pentru a le testa.
Chiar şi cu rezultatele acestea care sunt acceptate a fi scăzute, cercetătorii le-au pus în perspectivă atunci când au spus de substanţele chimice: "Ştim că 180 cauzează cancer la om sau animale, 217 sunt toxice pentru creier şi sistemul nervos şi 208 au provocat defecte de naştere sau dezvoltare anormală la testele pe animale."
Constatările acestea vă pot ajuta să înţelegeţi de ce detoxifierea este benefică pentru toată lumea şi în special pentru cei care intenţionează să aibă copii.
Detoxifierea nu este adecvată şi nu este benefică în timp ce eşti însărcinată sau alăptezi, dar detoxifierea profundă înainte de a deveni gravidă este o idee excelentă. De fapt, acesta poate fi cel mai important lucru pe care îl poţi face pentru copilul tău.
Sursa
Răspunsul este simplu: bebeluşii sunt născuţi cu un sistem imunitar doar parţial dezvoltat, iar componentele laptelui matern ajută la construirea sistemul imunitar. Laptele matern conţine atât bacterii sănătoase cât şi acizi graşi, ambele luptă împotriva bolilor şi protejează împotriva ameninţărilor din afara organismului.
Să ne uităm mai întâi la bacteriile noastre sănătoase. În conformitate cu SK Dash, doctor şi autoritate recunoscută datorită activităţii cu privire la rolul bacteriilor probiotice şi a bacteriilor sănătoase, aceste bacterii sănătoase alcătuiesc prima noastră linie de apărare imunitară încă din colon. Aceste bacterii mici ale tractului intestinal fac astfel încât prezenţa bacteriilor nesănătoase, a ciupercilor şamd să nu prospere din abundenţă. Acest lucru protejează copilul, iar atunci când bacteriile nesănătoase şi ciupercile sunt în abundenţă apar problemele.
Multe mame, de asemenea, nu ştiu că antibioticele distrug bacteriile noastre sănătoase, chiar şi Merck admite acest lucru în manualul Merck. Deci, antibioticele pot ajuta în infecţii bacteriene pe termen scurt, dar creează probleme pe termen lung. În esenţă, ştergerea liniei de bacterii sănătoase cu antibiotice, distruge baza sistemului imunitar şi setează organismul pentru probleme mult mai mari decât poate conştientiza marea majoritatea a oamenilor.
Din nefericire, cei mai mulţi oameni nu ştiu să înlocuiască aceste bacterii sănătoase cu probiotice sau cu produse alimentare bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul de calitate.
Dar, înapoi la alăptare, prin alăptare mamele oferă colonului bebeluşului mari cantităţi de bacterii sănătoase, care protejează împotriva bolilor. Acest lucru oferă protecţie până la începutul copilărie şi mai departe doar în cazul în care unele măsurile nu sunt luate (de exemplu oferirea de antibiotice), pentru că subminează această protecţie înlocuind bacteriile sănătoase.
Acum, să ne uităm la mediu de acizi graşi cu lanţ mediu. Acizi graşi cu lanţ mediu s-au dovedit a fi antibacterieni, antivirali, antifungici şi, în general, detoxifianţi. În timp ce sistemul imunitar al copilului este în curs de dezvoltare, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu distrug în mod eficient agenţii patogeni care pot afecta sănătatea sugarilor. În esenţă, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu protejează copiii, până când preia sistemul imunitar.
Acizii graşi cu lanţ mediu se găsesc în alte câteva locuri în natură, inclusiv este abundent în uleiul de nucă de cocos. Acest lucru face din uleiul de nucă de cocos un aliment foarte important, deoarece nu numai că va oferi aceeaşi protecţie antivirala, antibacteriană şi antifungică adulţilor, dar cu cât mama are în corpul ei mai mulţi acizi graşi cu lanţ mediu, cu atât mai mult copilul îi va primi mai mult, prin intermediul laptelui matern. Desigur, cu cât primeşte mai mult cu atât copilul primeşte o protecţie mai mare, de asemenea.
Alăptarea are o valoare extraordinară prin livrarea acestor constructori de sistem imunitar - bacteriile sănătoase şi acizii graşi cu lanţ mediu. Alăptarea, de asemenea, “scoate” din dietă copilului zaharurile prelucrate, ingredientele de tipul conservanţilor şi a celor modificate genetic întâlnite în formule de lapte praf, dăunătoare pentru sănătatea copilului.
Este important de ştiut că mamele umane sunt, din păcate, foarte toxice în aceste zile. Chiar mai mult, din păcate, acesta toxicitate trece la copii prin alăptare şi chiar în timp ce copiii se află încă în uter. Această problemă este comună din cauza unei societăţi înclinată spre alimentele procesate, cu pesticide şi substanţe chimice în ele, precum şi din cauza efectelor unui mediu poluat, chiar şi cu eforturile noastre cele mai bune, nu îl putem evita complet.
În 2005, cercetătorii au cercetat sângele ombilical al unor nou-născuţi americani aleşi aleator şi au găsit 287 produse chimice diferite şi poluanţi. O medie de 200 de substanţe chimice s-au găsit în fiecare din aceşti nou-născuţi: inclusiv pesticide, inhibitori de flacără, teflon, repelenţi de petrol din ambalajele de la fast-food şi deşeuri de la benzină.
În timp ce acest lucru poate părea scandalos, iar cercetătorii au testat doar 413 produse chimice şi există în jur de 80.000 produse chimice industriale utilizate, cu aproximativ 2.000 mai multe fiind adăugate în fiecare an. Desigur, cercetătorii au recunoscut că s-ar fi găsit mult mai multe, dar nu au fost disponibile resurse pentru a le testa.
Chiar şi cu rezultatele acestea care sunt acceptate a fi scăzute, cercetătorii le-au pus în perspectivă atunci când au spus de substanţele chimice: "Ştim că 180 cauzează cancer la om sau animale, 217 sunt toxice pentru creier şi sistemul nervos şi 208 au provocat defecte de naştere sau dezvoltare anormală la testele pe animale."
Constatările acestea vă pot ajuta să înţelegeţi de ce detoxifierea este benefică pentru toată lumea şi în special pentru cei care intenţionează să aibă copii.
Detoxifierea nu este adecvată şi nu este benefică în timp ce eşti însărcinată sau alăptezi, dar detoxifierea profundă înainte de a deveni gravidă este o idee excelentă. De fapt, acesta poate fi cel mai important lucru pe care îl poţi face pentru copilul tău.
Sursa
marți, 17 noiembrie 2009
Bebeluşii alăptaţi fac faţă mult mai bine stressului
Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au raportat că bebeluşii alăptaţi pot face faţă stressului mult mai bine în comparaţie cu bebeluşii hrăniţi artificial, mai târziu. Cercetătorii nu cred că alăptarea în sine se traduce printr-o gestionare a stressului mult mai bună, dar legătura creată între mamă şi copil prin alăptare, prin contact fizic poate face copilul să se simtă mult mai în siguranţă. Ulterior, acest sentiment poate dezvoltă o capacitate sporită de a gestiona stresul mai târziu în viaţă.
În timpul studiului, cercetătorii au cerut profesorilor să evalueze nivelul de anxietate al elevilor pe o scară de la zero la 50. Apoi, părinţii au fost intervievaţi cu privire la orice perturbare majoră care s-a produs în viaţa copiilor la vârste cuprinse între 5 şi 10, cum ar fi divorţ sau separare. Echipa a luat în considerare factori cum ar fi depresia maternă, nivelul de educaţie parentală, clasa socială şi unele obiceiuri, gen fumat.
Copiii ai căror părinţi au divorţat sau separat au avut niveluri mai ridicate de anxietate. Cu toate acestea, copiii care au fost alăptaţi sunt de două ori mai susceptibili de a fi afectaţi de stres, iar cei hrăniţi artificial au fost de aproape zece ori mai susceptibili de a fi stresaţi datorită separării sau divorţului părinţilor.
"Acest studiu descoperă un alt avantaj potenţial asociat alăptării,", a spus Roşie Dodds, de la National Childbirth Trust. Specialiştii spun că alăptarea poate reduce riscul de apariţie a reacţiilor alergice, cum ar fi eczeme şi astm, la nou-născuţi, precum şi risc mai scăzut de apariţie a cancerului mamar la mame.
"De asemenea, există unele dovezi că mamele care alăptează sunt capabile să facă faţă mai bine unor anumite tipuri de stres, ca urmare a echilibrului hormonal, şi acest lucru ar influenţa răspunsul copilului la stres", a spus Dodds.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii copiii ar trebui să fie hrăniţi numai cu lapte matern "în primele şase luni”.
Sursa
În timpul studiului, cercetătorii au cerut profesorilor să evalueze nivelul de anxietate al elevilor pe o scară de la zero la 50. Apoi, părinţii au fost intervievaţi cu privire la orice perturbare majoră care s-a produs în viaţa copiilor la vârste cuprinse între 5 şi 10, cum ar fi divorţ sau separare. Echipa a luat în considerare factori cum ar fi depresia maternă, nivelul de educaţie parentală, clasa socială şi unele obiceiuri, gen fumat.
Copiii ai căror părinţi au divorţat sau separat au avut niveluri mai ridicate de anxietate. Cu toate acestea, copiii care au fost alăptaţi sunt de două ori mai susceptibili de a fi afectaţi de stres, iar cei hrăniţi artificial au fost de aproape zece ori mai susceptibili de a fi stresaţi datorită separării sau divorţului părinţilor.
"Acest studiu descoperă un alt avantaj potenţial asociat alăptării,", a spus Roşie Dodds, de la National Childbirth Trust. Specialiştii spun că alăptarea poate reduce riscul de apariţie a reacţiilor alergice, cum ar fi eczeme şi astm, la nou-născuţi, precum şi risc mai scăzut de apariţie a cancerului mamar la mame.
"De asemenea, există unele dovezi că mamele care alăptează sunt capabile să facă faţă mai bine unor anumite tipuri de stres, ca urmare a echilibrului hormonal, şi acest lucru ar influenţa răspunsul copilului la stres", a spus Dodds.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii copiii ar trebui să fie hrăniţi numai cu lapte matern "în primele şase luni”.
Sursa
marți, 4 august 2009
Hrănirea bebeluşilor şi copiilor în situaţii de urgenţă
Florence Owens Thompson, asa numita “mama migranta”, fotografie realizata in 1936 de catre Dorothea Lange Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă:
" În situaţii de urgenţă, alăptarea este cea mai optimă şi mai sigură metodă de a hrăni. La a 47 a Adunare Mondială a Sănătăţii s-au atenţionat statele membre "sa exercite prudentă extremă când planifică, implementează sau sprijină operaţiunile urgente din timpul dezastrelor, prin promovarea, protejarea şi susţinerea alăptării."
De ce laptele praf este un risc şi mai mare în situaţii de urgenţă?
În situaţii de urgenţă, furnizarea de apă curată, soluţiile de sterilizare a biberoanelor şi locurile de depozitare ale produselor de lapte praf sunt rare sau indisponibile. În aceste condiţii, hrănirea cu lapte praf este periculoasă şi poate avea ca rezultat boli, subnutriţie şi moarte. Transportul laptelui praf în zonele afectate este limitat. Din păcate, multe agenţii care oferă ajutor continuă să solicite donaţii de lapte pentru bebeluşi în aceste perioade de criză. Deseori, donaţiile de lapte pentru copii stau în drumul alimentaţiei sănătoase a copiilor şi acordă aprobare pentru hrănirea cu lapte praf ca fiind un mijloc sigur de hrană pentru copii.
În aceste situaţii, alăptarea are o importantă critică. Salvează vieţile bebeluşilor şi copiilor; previne subnutriţia şi bolile infecţioase extrem de grave, cum ar fi diareea. Prin contrast, hrănirea cu lapte praf creşte riscul subnutriţiei, a bolilor şi a morţii. Trebuie avută grijă extremă în utilizarea produselor artificiale de hrană, doar în situaţii care presupun"are nevoie"; instrucţiunile cu privire la apă curată, refrigerare trebuie să fie puse în practică pentru a reduce riscurile asociate.
"Maternităţile noastre au fost asaltate de substituenţi ai laptelui matern primiţi de la agenţiile de ajutor umanitar. Acest lucru a distrus toate programele noastre referitoare la alăptare.", dr. Anahit Demirchian, şeful programului naţional de promovare şi protejare a alăptării, Armenia, 1996.
Mituri despre alăptare în situaţiile de urgenţă:
1.Mamele subnutrite nu pot alăpta – în aproape toate cazurile, o mamă hrănită sub-optim poate să-şi hrănească copilul la sân. Răspunsul cel mai important este să se hrănească mama astfel încât să-şi poată alăpta copilul. Este mult mai sigur şi eficient să se ofere ajutor nutriţional pentru mamă decât să se rişte sănătatea copilului hrănindu-l cu substituenţi ai laptelui matern. Mamele aflate în astfel de situaţii au nevoie de ajutor şi suport pentru a li se permite să alăpteze.
2.Stress-ul duce la pierderea laptelui matern – deşi stress-ul extrem sau frica pot reduce producţia de lapte, totuşi această situaţie e de scurtă durată. Pe de altă parte, alăptarea produce hormoni care au un efect calmant asupra mamei şi copilului şi creează o legătură inseparabilă între ei. Nu există abandon de copil în situaţii de urgenţă atunci când mama alăptează şi e împreună cu copilul ei.
3.Bebeluşii cu diaree au nevoie de apă sau ceai – laptele matern conţine aproximativ 90% apă. Alăptarea exclusivă oferă toată apa, hrana şi anticorpii de care are nevoie un copil, fără risc de contaminare. Oferirea de apă unui bebeluş poate duce la apariţia de bacterii care cauzează boli şi alţi contaminanţi, în special, dacă sursa de apă este insuficientă sau indisponibilă. Se poate da apă doar în cazurile extreme, de diaree severă când bebeluşii au nevoie de rehidratare, în paralel cu laptele matern.
4. Mamele nu pot relua alăptarea în cazul în care a fost oprită – mamele şi copiii pot reporni lactaţia, chiar şi după o perioadă în care mama nu a alăptat. Contactul permanent piele-pe-piele şi accesul frecvent la sân contribuie la creşterea producţiei de lapte şi permit mamelor să reia alăptarea. Acest lucru este foarte important pentru copii în astfel de situaţii de urgenţă.
Opţiuni de hrănire:
În situaţiile în care copiii sunt orfani, mamele sunt foarte bolnave şi sunt în imposibilitatea de a oferi sânul sau aleg să nu ofere sânul, alte opţiuni de hrănire pot fi necesare. În ordinea preferinţelor, acestea ar fi:
1.laptele matern muls;
2.alăptarea copilului de către altă mamă ("wet nursing");
3.lapte matern disponibil pe plan local, din donaţii;
4.achiziţionarea, pe plan local, de lapte praf special pentru bebeluşi şi utilizat în cazul în care condiţiile permit şi există siguranţă în pregătire şi stocare.
Ce recomandă Codul de comercializare a substituenţilor laptelui matern emis de Organizaţia Mondială a Sănătăţii?
I n situaţii de urgenţă, protejarea alăptării este şi mai importantă decât în orice alt moment. Donaţiile şi utilizarea laptelui praf pentru bebeluşi poate să crească riscul de subnutriţie, diaree şi moarte. De aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit un set de ecomandări pentru a restricţiona donaţiile şi utilizarea laptelui praf pentru copii în situaţii medicale sau sociale.
*donaţiile de lapte praf pentru copii, biberoane şi alimente pentru copii vor fi refuzate.
*dacă este necesar substituenţii de lapte matern vor fi achiziţionaţi la nivel local.
*substituenţii laptelui matern pot fi utilizaţi doar după o analiză atentă a nevoilor de siguranţă şi preparare. Monitorizarea atentă este necesară pentru a asigura folosirea corespunzătoare şi pentru a gestiona efectele secundare ce pot apărea.
*biberoanele şi tetinele nu vor fi distribuite. Dacă sunt necesari substituenţi ai laptelui matern atunci se va încuraja folosirea unei căni speciale.
Crearea de locuri prietenoase pentru mamă şi copil
Locurile speciale, cum ar fi corturi speciale pentru mame şi copii, trebuie să fie amenajate în condiţii de siguranţă şi securitate. Aceste locuri speciale ajută la prevenirea separării copilului de mamă şi oferă sprijin, în timp, pentru copiii şi mamele subnutrite.
Sursa: http://www.infactcanada.ca/feeding_in_emergencies.htm
sâmbătă, 1 august 2009
În situaţii de urgenţă alăptarea înseamnă viaţă!
Situaţiile de urgenţă se pot întâmpla oriunde în lume. Copiii sunt vulnerabili la malnutriţie, boli şi moarte în astfel de situaţii. Indiferent de urgenţă - de la cutremur la conflict, de la inundaţii la pandemie de gripă - povestea este aceeaşi: alăptarea înseamnă viaţă şi un scut care protejează copiii în aceste situaţii.
Între 1 şi 7 august 2009, World Alliance for Breastfeeding Action (WABA) şi susţinători ai alăptării din peste 150 de ţări vor celebra “Săptămâna mondială a alăptării” pentru al 18 lea an.
În acest an, echipa WABA împreună cu Emergency Nutrition Network (ENN) şi International Baby Food Action Network-Geneva Infant Feeding Association (IBFAN-GIFA) au ca scop principal protejarea şi sprijinirea alimentaţiei adecvate a copiilor în condiţii de siguranţă în situaţiile de urgenţă. Împreună vor apela pentru protecţia şi sprijinul activ al alăptării în timpul situaţiilor de urgenţă şi cu prevenirea şi refuzul donaţiilor ce cuprind subtituenti ai laptelui matern: biberoane, tetine, care, de mult prea multe ori, fac mai mult rău decât bine.
Pregătirea pentru situaţiile de urgenţă este cheia acţiunilor corespunzătoare. Mamele trebuie să fie în siguranţă şi să aibă acces prioritar la produsele alimentare pentru familie, la apă, la adăpost şi la condiţii de siguranţă pentru a alăpta.
Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a UNICEF – niţiere timpurie a alăptării şi alăptare exclusivă până la 6 luni de viaţă şi continuarea alăptării pentru 2 ani şi mai mult - sunt şi mai importante în situaţii de urgenţă.
Alăptarea este o sursă sigură de hrană şi de lichid pentru bebeluşi - disponibilă instantaneu - care oferă protecţie activă împotrivă bolilor şi ţine de cald copilului, prin apropierea de mama lui.
Alăptarea reduce riscul de hemoragie post-partum, cauza principală a mortalităţii materne la nivel mondial.
În medii riscante şi dificile, de urgenţă, contează modul de hrănire a bebeluşilor şi copiilor, esenţial pentru supravieţuirea lor.
Încălcarea " Codului internaţional de comercializare a substituenţilor laptelui matern" şi a rezoluţiilor WHA ulterioare acestuia sunt frecvente. Ghidul internaţional elaborat de grupul IFEspecifică în mod clar că donaţiile de substituenţi laptelui matern - biberoane, tetine - nu trebuie căutate, nici acceptate în situaţii de urgenţă.
Fiecare dintre noi poate juca un rol pozitiv şi important în situaţii de dezastru.
Alăptarea este vitală în cazuri de urgenţă!
În cazul unui dezastru toată lumea ar trebui să fie pregătită!
Sursa: http://www.waba.org.my/pdf/wbw_2009_press_release.pdf
Între 1 şi 7 august 2009, World Alliance for Breastfeeding Action (WABA) şi susţinători ai alăptării din peste 150 de ţări vor celebra “Săptămâna mondială a alăptării” pentru al 18 lea an.
În acest an, echipa WABA împreună cu Emergency Nutrition Network (ENN) şi International Baby Food Action Network-Geneva Infant Feeding Association (IBFAN-GIFA) au ca scop principal protejarea şi sprijinirea alimentaţiei adecvate a copiilor în condiţii de siguranţă în situaţiile de urgenţă. Împreună vor apela pentru protecţia şi sprijinul activ al alăptării în timpul situaţiilor de urgenţă şi cu prevenirea şi refuzul donaţiilor ce cuprind subtituenti ai laptelui matern: biberoane, tetine, care, de mult prea multe ori, fac mai mult rău decât bine.
Pregătirea pentru situaţiile de urgenţă este cheia acţiunilor corespunzătoare. Mamele trebuie să fie în siguranţă şi să aibă acces prioritar la produsele alimentare pentru familie, la apă, la adăpost şi la condiţii de siguranţă pentru a alăpta.
Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a UNICEF – niţiere timpurie a alăptării şi alăptare exclusivă până la 6 luni de viaţă şi continuarea alăptării pentru 2 ani şi mai mult - sunt şi mai importante în situaţii de urgenţă.
Alăptarea este o sursă sigură de hrană şi de lichid pentru bebeluşi - disponibilă instantaneu - care oferă protecţie activă împotrivă bolilor şi ţine de cald copilului, prin apropierea de mama lui.
Alăptarea reduce riscul de hemoragie post-partum, cauza principală a mortalităţii materne la nivel mondial.
În medii riscante şi dificile, de urgenţă, contează modul de hrănire a bebeluşilor şi copiilor, esenţial pentru supravieţuirea lor.
Încălcarea " Codului internaţional de comercializare a substituenţilor laptelui matern" şi a rezoluţiilor WHA ulterioare acestuia sunt frecvente. Ghidul internaţional elaborat de grupul IFEspecifică în mod clar că donaţiile de substituenţi laptelui matern - biberoane, tetine - nu trebuie căutate, nici acceptate în situaţii de urgenţă.
Fiecare dintre noi poate juca un rol pozitiv şi important în situaţii de dezastru.
Alăptarea este vitală în cazuri de urgenţă!
În cazul unui dezastru toată lumea ar trebui să fie pregătită!
Sursa: http://www.waba.org.my/pdf/wbw_2009_press_release.pdf
sâmbătă, 11 iulie 2009
Breastcrawl - iniţierea alăptării
Termenul de “breastcrawl” provine din limba engleză, “breast” = sân şi “to crawl”= a se târâ, a se furişa, a merge încet.
Bebeluşul odată ieşit la lumina zilei urmează a fi pus pe pieptul mamei sale.Mama stă în poziţia culcat cu sânii dezgoliţi, iar bebeluşul sănătos va veni în contact cu pielea mamei.În primele 30-60 de minute după naştere, bebeluşii au înclinaţia naturală de a se târâ pe pieptul mamei în căutarea sânului, pentru a se hrăni.Cel mai bine va funcţiona la bebeluşii care nu au primit prin sângele mamei analgezice sau anestezie înainte de a se naşte.
Contactul dintre mamă şi bebeluş în decursul primei ore după naştere este extrem de necesar (pe lângă multe alte beneficii) pentru iniţierea alăptării, pentru a da un start bun alăptării. Nivelul de oxitocină creşte în acele momente şi va asigura curgerea laptelui.
Dr. Christina Smillie descria acest contact ca pe un “dans între mamă şi copil”.
Bebeluşul va avea pumnii încleştaţi, în ei regasindu-se lichid amniotic.Este indicat ca mâinile lui să nu fie şterse.Mirosul cunoscut bebeluşului îl va ghida în calea lui către sânii mamei.Aceştia secretă o componentă cu miros similar lichidului amniotic.
Uneori, înainte de a nimeri cu gura sânul mamei, bebeluşul atinge sânii cu pumnii lui realizând un uşor masaj ce determină eliberarea hormonului numit oxitocină.
După naştere, nou-născutul sănătos prezintă o stare de alertă, menţionată ca fiind o primă fază de reactivitate. Mama interacţionează cu bebeluşul, vizual, olfactiv, tactil.Temperatura plăcută a organismului mamei va regla temperatura nou-născutului. Toate acestea vor da bebeluşului siguranţă, starea lui devine liniştită, calmă şi va determina creierul să elibereze oxitocină inducând relaxarea totală.Bebeluşii separaţi de mama lor la naştere plâng excesiv.
Reflexul de a păşi al nou-născutului favorizează împingerea picioarelor în abdomenul mamei pentru a se propulsa către pieptul ei. Presiunea rezultată din împingerea picioruselor va ajuta la expulzarea placentei şi la reducerea hemoragiei uterine.
La scurt timp bebeluşul va găsi sursa de hrană cu miros unic, cu temperatură potrivită – sânul mamei lui! Bărbia şi buza lui inferioară vor atinge sânul mamei, gura bebeluşului se va deschide larg şi va continua să caute mamelonul până când acesta va fi prins, iar bebeluşul se va considera ataşat la sân. Primul lapte de care va beneficia nou-născutul este colostrul, bogat în anticorpi care vor influenţa imunitatea de-a lungul vieţii.
Instinctele bebeluşului au dat startul procesului de învăţare, iar el ştie acum că se poate hrăni cu succes şi va fi capabil să se ataşeze la sânul mamei pentru următoarea hrănire.
Bebeluşul se hrăneşte ori de câte ori doreşte, ori de câte ori simte nevoia, ori de câte ori îi este foame. Nu poţi impune un program de hrănire unui nou-născut! Nu merită! Nevoia de supt a bebeluşului este un bun răspuns biologic.
Pentru multe decenii, atât părinţii cât şi specialiştii au împins nou-născuţii la sânul mamei când au considerat ei. De fapt, la naştere, bebeluşul ştie mai multe decât ei.
Important este ca părinţii şi profesioniştii din domeniu să primească informaţia necesară, corectă, să fie dispuşi să o aplice, să permită crearea unui mediu liniştit în care nou-născutului să i se dea voie să-şi manifeste instinctul, să realizeze acest uimitor “breastcrawl” sau ceastă târâre către sânul mamei sau această cale către primul lapte de la sânul mamei sau această ataşare la sânul mamei.
Marile organizaţii mondiale UNICEF, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF, Organizatia Mondială a Sănătăţii şi “World Alliance For Breastfeeding Action” au realizat un scurt film necesar pentru a încuraja mamele din ţările în curs de dezvoltare să alăpteze. Reprezintă ideea de bază a unui program educaţional pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii. În anul 2007, scopul principal al “Săptămânii Mondiale a Alăptării” a fost de a promova acest ideal.
Iniţierea alăptării imediat după naştere are un mare potenţial: 16% din decesele neonatale ar putea fi evitate dacă alăptarea are loc în prima zi după naştere şi 22% dintre ele dacă alăptarea este iniţiată în prima oră de la naştere.
Vă invit să vizionaţi acest uimitor, emoţionant, încurajator, fascinant film. Merită din plin!
Bebeluşul odată ieşit la lumina zilei urmează a fi pus pe pieptul mamei sale.Mama stă în poziţia culcat cu sânii dezgoliţi, iar bebeluşul sănătos va veni în contact cu pielea mamei.În primele 30-60 de minute după naştere, bebeluşii au înclinaţia naturală de a se târâ pe pieptul mamei în căutarea sânului, pentru a se hrăni.Cel mai bine va funcţiona la bebeluşii care nu au primit prin sângele mamei analgezice sau anestezie înainte de a se naşte.
Contactul dintre mamă şi bebeluş în decursul primei ore după naştere este extrem de necesar (pe lângă multe alte beneficii) pentru iniţierea alăptării, pentru a da un start bun alăptării. Nivelul de oxitocină creşte în acele momente şi va asigura curgerea laptelui.
Dr. Christina Smillie descria acest contact ca pe un “dans între mamă şi copil”.
Bebeluşul va avea pumnii încleştaţi, în ei regasindu-se lichid amniotic.Este indicat ca mâinile lui să nu fie şterse.Mirosul cunoscut bebeluşului îl va ghida în calea lui către sânii mamei.Aceştia secretă o componentă cu miros similar lichidului amniotic.
Uneori, înainte de a nimeri cu gura sânul mamei, bebeluşul atinge sânii cu pumnii lui realizând un uşor masaj ce determină eliberarea hormonului numit oxitocină.
După naştere, nou-născutul sănătos prezintă o stare de alertă, menţionată ca fiind o primă fază de reactivitate. Mama interacţionează cu bebeluşul, vizual, olfactiv, tactil.Temperatura plăcută a organismului mamei va regla temperatura nou-născutului. Toate acestea vor da bebeluşului siguranţă, starea lui devine liniştită, calmă şi va determina creierul să elibereze oxitocină inducând relaxarea totală.Bebeluşii separaţi de mama lor la naştere plâng excesiv.
Reflexul de a păşi al nou-născutului favorizează împingerea picioarelor în abdomenul mamei pentru a se propulsa către pieptul ei. Presiunea rezultată din împingerea picioruselor va ajuta la expulzarea placentei şi la reducerea hemoragiei uterine.
La scurt timp bebeluşul va găsi sursa de hrană cu miros unic, cu temperatură potrivită – sânul mamei lui! Bărbia şi buza lui inferioară vor atinge sânul mamei, gura bebeluşului se va deschide larg şi va continua să caute mamelonul până când acesta va fi prins, iar bebeluşul se va considera ataşat la sân. Primul lapte de care va beneficia nou-născutul este colostrul, bogat în anticorpi care vor influenţa imunitatea de-a lungul vieţii.
Instinctele bebeluşului au dat startul procesului de învăţare, iar el ştie acum că se poate hrăni cu succes şi va fi capabil să se ataşeze la sânul mamei pentru următoarea hrănire.
Bebeluşul se hrăneşte ori de câte ori doreşte, ori de câte ori simte nevoia, ori de câte ori îi este foame. Nu poţi impune un program de hrănire unui nou-născut! Nu merită! Nevoia de supt a bebeluşului este un bun răspuns biologic.
Pentru multe decenii, atât părinţii cât şi specialiştii au împins nou-născuţii la sânul mamei când au considerat ei. De fapt, la naştere, bebeluşul ştie mai multe decât ei.
Important este ca părinţii şi profesioniştii din domeniu să primească informaţia necesară, corectă, să fie dispuşi să o aplice, să permită crearea unui mediu liniştit în care nou-născutului să i se dea voie să-şi manifeste instinctul, să realizeze acest uimitor “breastcrawl” sau ceastă târâre către sânul mamei sau această cale către primul lapte de la sânul mamei sau această ataşare la sânul mamei.
Marile organizaţii mondiale UNICEF, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF, Organizatia Mondială a Sănătăţii şi “World Alliance For Breastfeeding Action” au realizat un scurt film necesar pentru a încuraja mamele din ţările în curs de dezvoltare să alăpteze. Reprezintă ideea de bază a unui program educaţional pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii. În anul 2007, scopul principal al “Săptămânii Mondiale a Alăptării” a fost de a promova acest ideal.
Iniţierea alăptării imediat după naştere are un mare potenţial: 16% din decesele neonatale ar putea fi evitate dacă alăptarea are loc în prima zi după naştere şi 22% dintre ele dacă alăptarea este iniţiată în prima oră de la naştere.
Vă invit să vizionaţi acest uimitor, emoţionant, încurajator, fascinant film. Merită din plin!
marți, 3 martie 2009
OMS şi UNICEF recomandă
“Alăptarea furnizează hrana ideală pentru creşterea şi dezvoltarea sănătoasă a bebeluşului; este, de asemenea, o parte integrantă a procesului de reproducere, cu implicaţii importante pentru sănătatea mamei. Ca o recomandare la nivel global în domeniul sănătăţii publice, copiii ar trebui să fie alăptaţi exclusiv în primele 6 luni de viaţă pentru o creştere şi o dezvoltare sănătoasă. După aceea, pentru a fi îndeplinite cerinţele nutriţionale, copiii ar trebui să beneficieze de alimentaţie complementară adecvată şi sănătoasă în paralel cu alăptarea care poate continua timp de 2 ani sau chiar mai mult.
Alăptarea exclusivă este posibilă, contraindicaţiile sunt foarte rare, doar în cazul anumitor afecţiuni medicale.”
"Strategia globala pentru hranirea sugarilor şi a copiilor ", OMS in colaborare cu UNICEF
luni, 23 februarie 2009
Încă alăptat!
Aud foarte des........."înca e alăptat!" După care urmează întrebarea "da' ce vârstă are?". Si un răspuns plin de mândrie "3 luni!". Si stau şi reflectez...........acest încă îmi dă impresia că la 3 luni copilul este prea mare pentru a fi alăptat, iar mama este mândră că o poate face. Si dacă iau în considerare studiul IOMC-ului din anul 2005 în care se specifică vârsta medie la înţărcare ca fiind de 6.66 luni (hm, ce nr. cu anumite conotaţii!), atunci da, 3 luni de alăptare (par)e mult. Dar şi trist!
Eu încă alăptez, iar copilul meu, Andrei-Darie, are 2 ani şi 3 luni. Şi o spun cu o satisfacţie imensă!
Eu încă alăptez, iar copilul meu, Andrei-Darie, are 2 ani şi 3 luni. Şi o spun cu o satisfacţie imensă!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)