Suzeta

10 motive pentru care să NU oferiţi suzeta bebeluşului

10. Creează dependenţă şi interferează cu dezvoltarea autonomiei.

9. Perturbă încrederea mamei de a furniza hrană şi confort.

8. Bebeluşul poate fi sau poate deveni alergic la latex.

7. Pericol de sufocare.

6. Încurajează peristaltismul limbii, posterior-către-anterior.

5. Limitează contactul piele-pe-piele - blochează integrarea senzorială.

4. Pune buzele într-o formă nefirească, creează dezechilibru muscular.

3. Pune stimularea în partea anterioară a palatului & gurii.

2. Cauzează modificări ale tiparelor undelor cerebrale.

1. Diferenţiază suptul de aportul de hrană; rezultat necunoscut.

0. (BONUS un motiv) şi mai mult, privează bebeluşul de hrană!


Suzeta nu se recomandă pentru sugarii sănătoşi nascuţi la termen până când alăptarea nu este bine stabilită (circa 4 la 6 săptămâni).

Folosirea suzetei (înlocuitor) în perioada de nou-născut poate face alăptarea dificilă şi poate interfera, de asemenea, cu durata mesei.
Biberonul este adesea utilizat pentru a calma un copil agitat sau care plânge.
Se preferă alte metode de liniştire a unui sugar, incluzând alăptarea, contactul piele pe piele, plimbarea/purtarea copilului în poziţie verticală, legănarea, masajul, ascultarea muzicii în surdină sau schimbarea scutecului.


Dacă totusi alegeţi să oferiţi bebeluşului suzeta atunci:
1. Alegeţi o suzetă sigură, cu tetina moale.
2. Alegeţi o suzetă care se poate spăla în maşina de spălat vase.
Asiguraţi-vă că o spălaţi bine înainte de prima utilizare şi, apoi, în mod frecvent. Nu încercaţi "curăţarea" suzetei în gura dvs.; se pot răspândi germeni de la dvs. la copil.
3. Nu se va folosi suzeta pentru a înlocui sau întârzia masa. Oferiţi suzeta numai după sau între alăptări atunci când sunteţi sigură că bebeluşului nu îi este foame.
4. Nu folosiţi suzeta pentru a adormi copilul cu excepţia cazului în care îl supravegheaţi îndeaproape.
5. Niciodată nu agăţaţi suzeta de patul copilului cu un şnur sau în jurul gâtului. Acest lucru este foarte periculos şi ar putea duce la răniri grave sau chiar la deces.
6. Nu utilizaţi tetina biberonului ca suzeta - în cazul în care este supta prea mult
poate ieşi de pe biberon şi poate sufoca copilul.
7. Verificaţi suzeta copilului frecvent pentru a vedea modificările de culoare sau crăpăturile sau ciupiturile din material. Uneori, părintii dau copilului suzeta imediat după ce au dat un medicament (ca de ex., antibiotice sau vitamine); unele dintre aceste medicamente pot dăuna materialului suzetei, rupându-l. Dacă există fisuri sau ciupituri, aruncaţi suzeta imediat. Înlocuiţi suzeta la fiecare două luni, înainte de a se deteriora materialul ei.
8. În cazul în care mameloanele dvs. încep să aibă răni sau copilul nu ia în greutate, întrerupeţi oferirea suzetei şi căutaţi ajutor medical.
9. Nu înmuiaţi biberonul în sirop sau miere. Acestea vor deteriora dinţii copilului. Mierea poate duce la botulismul dacă este oferită în primul an de viaţă al bebeluşului.


NOTĂ: perioadele lungi de utilizare a suzetei pot afecta creşterea copilului,
dezvoltarea cognitivă (1) şi formarea dinţilor (2). Riscul de infecţii, cum ar fi infecţii ale urechii (3) şi diarea (4), este mai mare. Utilizarea suzetei este, de asemenea, puternic asociată cu înţarcarea timpurie (5).
1Gale & Martyn (1996) Breastfeeding, Dummy use and adult intelligence.
Lancet 347: 1072-75 APR.
2 Warren J.J. (2002) Am J. Orthod Dentofacial Orthop APR 12(4) 347-56.
3 Niemela, M (2000) Pacifier Risk: Ototis Media. Pediatrics Sept 106 (3)
483-8
4 North et al (1999) Pacifier use and morbidity in the first 6 months of life
103(3).
5 Howard et al (1999) The effects of early pacifier use on breastfeeding
duration Pediatrics 103(3).

Sursa: http://www.palliserhealth.ca/assets/files/pacifiers.pdf
http://www.compleatmother.com/pacifier.htm
Foto: http://www.babybottle-museum.co.uk/LotImg35552.jpg

Caria dentară nu reprezintă un risc al alăptării

Cele mai importante cauze ale cariei de biberon s-au demonstrat a fi: defectele de smalţ, aportul de glucide din alimentaţia copilului, igiena orală a mamei şi a copilului, picurarea laptelui.
Un studiu al lui Kotlow, Brams şi Gardner, din aprilie 1992, prezintă cazul a 9 bebeluşi din care 7 nu au folosit biberonul. Recent s-a demonstrat ca lactoza din laptele matern degradează dinţii atunci când laptele rămâne pe dinţi.
Alăptarea nu este un factor direct al riscului apariţiei cariilor pentru că:
-în cazul celor 7 bebeluşi nu s-au raportat defecţiuni de smalţ, aport de glucide sau prezenţa bacteriilor dăunătoare.
- laptele matern protejează împotriva Streptococcus mutans
-picurarea laptelui nu se produce în alăptare deoarece laptele curge doar dacă copilul suge şi înghite.
-studiile de caz raportează situaţii neobişnuite; raportările sunt din 1977 până în 1983; nu au existat studii epidemiologice la scară largă asupra acestui fenomen; dacă, alăptarea pe termen lung şi pe timpul nopţii ar fi fost risc de apariţie a cariilor dentare studiile epidemiologice ar fi arătat acest lucru.
-Dr. David Johnson, stomatolog pediatric, la Universitatea Western Reserve, specialist în caria de biberon, a declarat în ianuarie 1992:"Există un risc mic, rar şi neobişnuit. Dar nu este îndeajuns pentru o politică de bază: "sa nu mai alăptezi peste 12 luni”. Avantajele alăptării peste 12 luni sunt absolut copleşitoare!”
-decizia Academiei americane de stomatologie pediatrică (de a înţărca după 12 luni) a fost atacată de Ruth Lawrence, MD, în februarie 1993. Dr. Lawrence a trimis documentaţie solidă referitoare la riscurile înţărcării timpurii. Decizia Academiei americane de stomatologie pediatrică intră în conflict cu documentele AAP-ului, DHHS-ului, OMS-ului şi a altor politici din domeniul sănătăţii publice.
Nu există nici o publicaţie sau dovezi valabile care să stabilească faptul că alăptarea pe termen lung reprezintă un factor de risc al apariţiei cariilor dentare. Limitarea duratei de alăptare are consecinţe negative asupra mamei şi a copilului. Cariile de biberon reprezintă o boală a hrănirii artificiale.

În 2004, Jurnalul de Pediatrie (Rio Janeiro, nr. 80 (5 suppl):S199-210) publică un studiu al dr. N.M.Ribeiro, dr. M.A. Ribeiro având ca obiectiv găsirea de dovezi ştiinţifice care să dovedească sau să infirme ipoteza că alăptările nocturne la cerere sunt asociate cu apariţia cariilor la sugari şi copiii preşcolari. S-a constatat că studiile care asociază cariile dentare cu alăptarea, invariabil, asociază şi alţi factori care dezvoltă cariile dentare, lăsând la o parte alăptarea. Mulţi din aceşti factori acţionează ca variabile confuze interferând cu alăptarea, influenţând dezvoltarea cariilor.Pe lângă asta, studii recente demonstrează potenţialul cariogenic a unor tipuri de alimente oferite copiilor şi potenţialul non - cariogenic al laptelui matern.
Concluzia a fost că nu există dovezi ştiinţifice care să dovedească faptul că laptele matern poate duce la apariţia cariei dentare.

Alt studiu, publicat în 2007, a fost elaborat , de către Universitatea Mcgill "Facultatea de medicină, Montreal, Canada, în colaborare cu Centrul de cercetare în medicină "Mama şi copilul", Minsk, Bielorusia şi "Facultatea de ştiinţe dentare", Universitatea din Nisa, Franţa. Pentru a studia efectele alăptării de lungă durată asupra dentiţiei s-au urmărit copii care participau la un proces de promovare a alăptării (PROBIT) în cadrul Iniţiativei "WHO/UNICEF Baby-Friendly Hospital”. S-au stabilit 17.046 perechi mamă-copil, din 31 de maternităţi, spitale şi policlinici din Bielarus, din care 13.889 (81.5%) au fost urmărite 6.5 ani. Pediatrii policlinicilor au scris în rapoarte examinările standard făcute de către stomatologi până la vârsta de 6 ani şi s-au constituit grafice ale evoluţiei copiilor. Intervenţiile experimentale au dus la o creştere a alăptării exclusive la 3 luni (43.3 % faţă de 6.4%) şi cu o prelungire a alăptării de până la 12 luni. Nu s- a observat nici un efect semnificativ al laptelui matern asupra dinţilor. Studiul a a fost unul dintre cele mai mari făcut vreodată în domeniul alăptării şi nu oferă nici o dovadă că alăptarea prelungită ar avea efecte nocive asupra dinţilor.

Surse:http://www.compleatmother.com/bf_carries.htm
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15583771?ordinalpos=1&itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_DiscoveryPanel.Pubmed_Discovery_RA&linkpos=5&log$=relatedreviews&logdbfrom=pubmed
http://content.karger.com/produktedb/produkte.asp?typ=fulltext&file=000108596