Intalnirea La Leche League, aprilie 2015 - Depasirea dificultatilor in alaptare

Intalnirile lunare La Leche League Bucuresti reprezinta o oportunitate unica de a afla mai multe despre acest mod natural de hranire a bebelusului/copilului - alaptarea.

Am auzit experiente neplacute de la unele mame care au depus eforturi mari pentru a reusi sa aiba un start bun in alaptare inca din maternitate. Multe dintre probleme ar fi putut fi evitate sau reduse in prealabil prin detinerea informatiei corecte.

Cum voi fi capabila sa alaptez? Cum voi depasi angorjarea? Cum imi voi vindeca ranile mamelonare? Cum trecem peste greva suptului? De ce nu ia bebelusul in greutate? Ce pozitii de alaptare sa mai incerc? – sunt intrebari frecvente la intalnirea La Leche League.

Va astept cu multe alte intrebari si experiente despre alaptare, sambata, 25 aprilie 2015, intre orele 17.00 si 19.00, prin bunavointa Ramonei Rosu - careia ii multumesc din suflet pentru sustinere! - in sediul Pronatalita pentru a discuta despre alaptare.

Intalnirea La Leche League este perfecta pentru cei interesati de alaptare - gravide, proaspete mame. Daca deja alaptati, va rugam sa participati si sa impartasiti din experienta personala. Nu este nevoie de inscriere prealabila, ci doar de un "Reminder" in calendarul personal, pentru a nu intarzia la intalnire!

Va multumesc!

Intalnirea La Leche League Bucuresti, martie 2015 - Un start bun in alaptare

Misiunea La Leche League Bucuresti este de a oferi sprijin, incurajare si educatie in domeniul alaptarii si de a promova o mai buna intelegere a alaptarii ca un element important in sanatatea copilului si a mamei.

Subiectul intalnirii La Leche League din luna martie 2015 va fi "Un start bun in alaptare". Reprezinta un subiect sensibil si mult controversat. Multe mame prezente la intalnirile trecute aduc in discutie subiecte legate de cum pornesc pe acest drum al alaptarii, cum vor lupta cu sistemul pentru a stopa oferirea de inlocuitori ai laptelui matern in primele ore dupa nastere, cum vor face fata ragadelor sau asa zisa "furiei laptelui".

Un start bun in alaptare reprezinta idealul pentru unele mame, uneori destul de dificil de atins sau chiar de neatins. Pe de alta parte, chiar daca startul este dificil, nu inseamna ca alaptarea nu se poate desfasura. Cu mult sprijin si ajutor din partea celor specializati provocarile alaptarii pot fi depasite.

Va astept, sambata, 21 martie 2015, intre orele 17 si 19, prin bunavointa Ramonei Rosu - careia ii multumesc din suflet pentru sustinere! - in sediul Pronatalita pentru a discuta despre alaptare.

Nu este nevoie de inscriere prealabila, ci doar de un "Reminder" in calendarul personal, pentru a nu intarzia la intalnire!

Va multumesc!!!!!!!!!!

Apărători pentru sâni

Apărătorile pentru sâni reprezintă o copie a mamelonului şi au fost confecţionate de-a lungul timpului din lemn, argint, os, ceară, staniu, fildeş, polipropilenă sau sticlă, cu o terminaţie din material moale, elastic (gen cauciuc, silicon) care ajută copilul să sugă.
Primele apărători pentru sâni sunt descrise în literatura medicală pe la mijlocul anilor 1600.
Astăzi, ele sunt din cauciuc, latex şi silicon, iar producătorii se întrec în a scoate tot felul de forme, cât mai apropiate de mamelonul uman. Se utilizează pentru a acoperi mamelonul şi areola sânului în timp ce bebeluşul este alăptat. Bebeluşul suge prin aceste mameloane artificiale şi nu direct de la sân.
Aplicarea apărătorilor pentru sân reprezintă o soluţie de scurtă durată şi se recomandă a fi folosite sub îndrumarea unui consultat în lactaţie.

Avantaje:
-sunt utile când mama posedă mameloane foarte mari, iar bebeluşul are gura neobişnuit de mică;
-pot ajuta când bebeluşul nu poate apuca sânul datorită anomaliilor mameloanelor (plate, retractate, neelastice etc.), dar nu ca primă metodă;
-pot ajuta bebeluşul cu probleme ale cavităţii orale (despicătura palatului, sindromul Turner, maxilar anormal, fren lingual scurt etc.)
-pot ajuta când mama are răni foarte dureroase pe mameloane, până la descoperirea cauzei ce provoacă rănile;
-pot ajuta bebeluşul cu putere de sucţiune slabă (prematurul, "somnorosul”, bebeluşul cu probleme neurologice);
-încurajează mameloanele să fie protractile;

Dezavantaje:
-volumul de lapte matern este redus semnificativ prin interferenţa apărătorilor cu producerea de oxitocină;
-nu permit compresia sinusurilor prin care vine laptele matern;
-nu permit stimularea mamelonului/areolei de către contactul piele-pe-piele şi dăunează ciclului prolactinei;
-există riscul blocării canalelor galactofore şi apariţia mastitei, datorită transferului redus de lapte;
-prin ele extragerea laptelui matern se face cu sucţiune minimă şi presiune negativă;
-nu "repară” rănile mamelonului dacă motivul care le provoacă nu a fost descoperit;
-pot afecta luarea în greutatea a bebeluşului şi pot duce la înţărcare precoce;
-dacă nu sunt aplicate corect pot produce dureri ale sânilor, crăparea pielii sânilor, traume interne sânilor;
-poate fi dificilă renunţarea la folosirea lor;
-apărătorile din latex provoacă alergii.

Apărătorile pentru sâni se folosesc doar atunci când alte opţiuni au fost încercate şi nu au avut rezultat. Este mult mai bine să ai un bebeluş la sân cu apărători decât să nu îl ai la sân deloc!
Bebeluşul hrănit la sân cu ajutorul apărătorilor este indicat a fi cântărit regulat, cel puţin la două săptămâni.
Mama care foloseşte apărătorile pentru sâni trebuie să observe dacă sânii sunt moi după fiecare hrănire, iar dacă nu e aşa atunci e necesară mulgerea sânilor până devin moi pentru a se asigura că producţia de lapte rămâne adecvată, că se reduce riscul de blocare a canalelor galactofore şi că ajută la menţinerea producţiei de lapte.

Lanolina

Rănile provocate sânilor se datorează, în general, unei poziţionări şi ataşări incorecte a copilului la sânul mamei. Copilul trebuie să prindă sânul astfel încât sfârcul sânului să fie protejat de gura copilului. O ataşare corectă la sân presupune prinderea de către copil în gură nu numai a mamelonului, ci şi cât mai mult din areolă. Partea de areolă care se vede trebuie să fie deasupra buzei superioare a copilului şi nu sub buza inferioară.

Personal, nu am avut parte de răni ale sânilor pentru că am avut un start bun în alăptare, poziţionarea şi ataşarea la sân au venit de la sine. Dar, iată-mă, acum câteva luni cu o problemă: durere de mameloane. Era perioada în care al meu copil era bolnav, cu febră şi se alina la sân. Suptul devenise un pic incontrolabil la un moment dat, stătea aşa de mult timp încât eu nu mi-am dat seama că, poate, ataşarea lui la sân era incorectă. Nu simţeam durere când sugea, doar aveam o stare de nervozitate dată de molfăitul lui. Ştiam că, o mare parte din timpul lui la sân, suptul era non-nutritiv, doar să-şi aline boala, iar în alte perioade îl auzeam înghiţind lapte, fapt ce mă liniştea pentru că ştiam că se hidrata. După ce episodul de roseola (căci despre boala asta era vorba) a trecut mi-am dat seama că de câte ori lua mamelonul în guriţă simţeam o durere nesemnificativă, doar în momentul în care prindea mamelonul, în timp ce sugea nu aveam nici o problemă. Din păcate, durerea s-a agravat în următoarele zile, în aşa hal încât de câte ori prindea mamelonul mă trezeam urlând. Copilul şi-a dat seama că ceva mă deranja şi mă întreba “Mami, ai buba?”, iar eu cu ochii în lacrimi îi explicam că mă doare foarte tare când apucă sânul şi e cazul să mă ia încetişor pentru ca alăptarea să nu devină o neplăcere pentru mine şi, în curând, să devină o lipsă pentru el. Iar mititelul, răspundea “Pupă, Da(r)ie şi t(r)ece!”.

La aşa dureri se cereau luate măsuri. Aşa că am început să întreb, în stânga şi-n dreapta, mame care au trecut prin aşa ceva, cu experienţă. Sfaturi au fost multe, susţinută moral am fost, numai că durerea persista în continuare şi făcea alăptarea neplăcută. Am încercat o serie de creme(de gălbenele, garmastan, bepanthen), am stat cu sânii la aer, i-am uns cu lapte matern, dar fără nici un rezultat îmbucurător.
O prietenă dragă, viitoare moaşă, m-a îndreptat către lanolină (ah, ştiam de lanolină, citisem despre ea, ştiam că a ajutat şi alte mame, ştiam că face minuni, dar..........pur şi simplu nu mi-a trecut prin cap!). Aşa că am început să iau la rând toate farmaciile din cartier. În nici una nu am găsit un produs care să conţină lanolină pură.
Din fericire, am primit de la Sanda, mami de Iarina si Miruna, care s-a oferit să mă ajute din toată inima, crema cu lanolină Lansinoh, primită de ea dintr-un loc american.Sanda, draga mea, mulţumesc mult!
Până la primirea cremei apelasem şi la violetul de genţiană, care este un dezinfectant, iar durerea se estompase, dar nu definitiv. După o primă aplicarea a lanolinei durerea deja nu se mai simţea foarte intens.
Aşa arată ce am primit de la Sanda:

Am fost încântată citind prospectul (de când am copil am încercat să renunţ la produsele de igienă sau cosmetice care conţin diverse substanţe care pot face mai mult rău decât bine aşa că prospectele fac parte din lectura zilnică) să aflu că Lansinoh nu conţine aditivi sau conservanţi şi este un produs natural. Denumirea vine de la “lan”= prescurtarea pentru lanolină(derivată din grăsimea de oaie), “sin”=fără şi “oh”=alcool.
De pe site-ul oficial am aflat că lanolina poate fi utilă şi în: tratarea erupţiilor datorate scutecelor, vindecarea unor tăieturi, arsuri minore, vindecarea pielii crăpate din cauza vântului şi a frigului, tratarea eczemelor, tratarea pielii uscate de pe coate, genunchi, călcâie, tratarea buzelor uscate. Lanolina inhibă reproducerea bacteriilor.

Acelaşi site ne aduce argumente că oaia nu suferă în timp ce acest produs este colectat. După ce oile sunt tunse produc volume mari de lanolina. Lâna este spălată, iar lanolina adunată este supusă unor serii de criterii. Din 54 de kg de lâna se scot în jur de 2 până la 4 kg de lanolină.
Termenul lanolină vine din latina “lana”= lână şi “oleum”= ulei şi reprezintă secreţia glandelor sebacee a oilor, depusă pe lână protejând-o de elementele nocive. Este un ester organic şi este similar cu uleiul produs de pielea umană (sebum).
Sânul afectat se poate unge cu lanolină pură între alăptări, iar după aplicare nu necesită spălare cu apă.
Lanolina poate lăsa pete (identice cu cele de grăsime) pe sutien, deci mare atenţie că după aplicare sânul afectat să se ungă până lanolina intră în piele şi să se lase la aer o perioadă de timp.

Tratarea infecţiei sânilor cu Candida albicans

Candida albicans este o ciupercă ce poate cauza infecţii ale pielii şi/sau ale membranei mucoase(gura, de exemplu),la copii şi adulţi. La copii mici, această ciupercă duce frecvent la apariţia unor pete albe în gură, a unor erupţii cutanate sau de scutec.
Infecţia cu Candida poate afecta sfârcurile mamei care alăptează în orice moment. Candidei albicans îi plac locurile calde, umede, întunecoase. Ea trăieşte normal pe pielea noastră, iar pielea a 90% dintre bebeluşi este colonizată de această ciupercă în termen de câteva ore de la naştere. Mulţi germeni care trăiesc în noi, în mod normal, pot deveni o problemă în anumite împrejurări. Când mama care alăptează are sfârcurile infectate cu Candida poate simţi dureri severe ale sfârcurilor sau dureri puternice, adânci, în sâni.

Diagnosticul infecţiei sfârcurilor şi/sau canalelor cu Candida albicans

Nu există nici un test bun care să ajute la stabilirea diagnosticului. O cultură pozitivă luată de pe sfârcuri nu poate dovedi că durerea este provocată de Candida. Nici o cultură negativă nu dovedeşte că durerea nu se datorează Candidei.
Prezenţa sau absenţa unei infecţii cu Candida asupra copilului nu este de ajutor. Copilul poate avea pete în gură, iar mama să nu sufere de nici o durere. Mama poate avea simptome clasice pentru infecţia sfârcurilor cu Candida, iar copilul să nu aibă pete în gură sau erupţii cutanate.
Simptome tipice pentru o infecţie cu Candida albicans a sfârcurilor sânilor unei mame care alăptează

Dureri ale sfârcurilor cauzate de infecţia cu Candida albicans

Durerea cauzată de Candida este, în general, diferită de durerea cauzată de o poziţionare la sân a copilului greşită şi/sau de un supt insuficient.
Durerea cauzată de o infecţie cu Candida:
- se simte mai degrabă, de multe ori, ca o arsură, decât ca o înţepătură, ciupitură, asociate altor cauze; senzaţia de arsură se poate datora şi altor cauze, durerea provocată de infecţia cu Candida nu e necesar să se asemene cu senzaţia de arsură.
-de obicei, durerea se simte pe toată durata suptului şi, ocazional, poate continua şi după ce suptul a luat sfârşit. Aceasta vine în contrast cu durerea datorată altor cauze care, de obicei, provoacă durere sânului când bebeluşul nu-l apucă bine şi, treptat, durerea trece când copilul a învăţat să apuce bine sânul.
-se extinde şi la subsoara sau în spate.
-nu modifică aspectul sânilor, deşi uneori pot să apară pete roşii sau areolă să fie netedă şi strălucitoare, iar sfârcul să prezinte crăpături.
- poate fi asociată cu utilizarea recentă a antibioticelor de către copil sau mamă, dar nu e neapărat.
-poate fi severă, poate fi sau nu însoţită de mâncărime;
-poate să apară doar la un sân sau doar la sfârc;
-poate să apară numai în interiorul sânului; această durere se intensifică pe timpul nopţii; sânul e normal; aceasta nu e mastită şi nu se tratează cu antibiotice; antibioticele pot înrăutăţi situaţia;

Diagnosticarea infecţiei cu Candida albicans e dificil de făcut de aceea mamele nu trebuie să se autodiagnosticheze. Durerea provocată de Candida este adesea confundată cu durerea provocată de poziţia aiurea de supt şi/sau cu durerea provocată de procesele vasospastice/fenomenul Raynaud.

Tratarea infecţiei cu Candida albicans

Pentru durerile de sfârc se face tratament local al sfârcurilor cu unguent special constituit din:
- mupirocin 2% unguent (15 grame)
- betametazona 0.1 % unguent (15 grame)
- a acestea se adaugă miconazol pulbere astfel încât concentraţia finală să fie de 2% miconazol. Această combinaţie are un volum total de nu mai mult de 30 grame.
Clotrimazol pulbere (nu la fel de bun ca miconazolul) la o concentraţie de 2% poate sustitui miconazolul pulbere dacă nu este disponibil, dar ambele există pe piaţă. Utilizarea pulberii oferă o bună concentrare a antifungicelor (miconazol sau clotrimazol), precum şi concentraţiile de mupirocin şi betametazonă rămân mari. Uneori, se adaugă ibuprofen pulbere cu o concentraţie finală de 2%.
Unguentul se aplică după fiecare supt (excepţie când mama foloseşte violet de genţiană). Se unge puţin, până când aveţi senzaţia că sfârcul şi areola vor străluci dar nu se mai poate vedea unguentul. Nu se spală şi nu se şterge. Acest unguent se poate folosi şi pentru alte infecţii ale sfarcului, nu doar pentru Candida. Unguentul se utilizează până durerea scade în intensitate şi se va continua folosirea lui, dar cu frecvenţă mai redusă, pentru câteva zile. Dacă după 3-4 zile de utilizare durerea nu a trecut atunci mai faceţi o vizită medicului specialist.

Dacă nu vă este mai bine după tratamentul cu unguent special, adăugaţi:
-violetul de gentiana – se foloseşte de 4-7 ori pe zi; dacă după 4 zile durerea dispare se întrerupe utilizarea lui; dacă nu dispare se continuă tratamentul încă 3 zile. După 7 zile de tratament se întrerupe folosirea violetului de genţiană.
Violetul de genţiană se prezintă ca soluţie de 1% apă. Se dizolvă de obicei în 10% alcool, pentru că nu este solubil în apă. Această cantitate de alcool este neglijabilă, pentru că, copilul va primi doar câteva picături. Unii farmacişti dizolvă violetul de genţiană în glicerină, în loc de alcool. Violetul de genţiană este disponibil în farmacii, fără prescripţie medicală. Buzele copilului vor fi de culoare violet, purpuriu, dar culoarea va dispărea după câteva zile. În jur de 10 ml de violet de genţiană sunt mai mult decât suficienţi pentru un întreg tratament. Majoritatea mamelor preferă să facă tratamentul înainte de culcare astfel încât să-şi lase sânii liberi şi fără grijă că îşi vor păta hainele. Violetul de genţiană pătează, face "mizerie”. Înainte de a folosi violetul de genţiană se recomandă pentru o pătare mai puţină a feţei copilului să se ungă obrajii şi bărbia cu un pic de ulei de măsline. Se foloseşte un băţ pentru curăţarea urechilor care se introduce foarte puţin în violetul de genţiană, apoi se unge sfârcul şi areola cu acest băţ şi se lasă să se usuce câteva secunde după care copilul se ataşează la sân. În acest mod se tratează şi gura copilului şi sânii mamei. Un tampon de bumbac poate ajuta la îndepărtarea excesului de violet de genţiană de pe faţa copilului. Tratamentul se repetă în fiecare zi de cel puţin 3 sau 4 ori pe zi.
Foarte rar, copiii care sunt trataţi cu violet de genţiană pot respinge sânul.Dacă acest lucru se întâmplă se stopează violetul de genţiană, sânii se spăla foarte, foarte bine cu apă caldă şi copilul va reveni la sân.
- extract din seminţe de grapefruit, dar ar trebui utilizat în paralel cu unguentul special. Soluţia se aplică direct pe sfârcuri. Nu este nevoie să se ţină la frigider.
Pentru diluarea extractului din seminţe de grapefruit se amestecă bine 5-10 picături în 30 ml de apă. Se utilizează un tampon de bumbac pentru aplicarea pe sfârcuri şi areole. Se lasă să se usuce câteva secunde, apoi se aplică unguentul special. Dacă se foloseşte în paralel şi violetul de genţiană atunci nu se utilizează extractul. Dacă durerea nu se estompează după 2-3 zile de folosire a extractului atunci se creşte concentraţia - 5 picături la 30 ml de apă şi se continuă cu până la 25 picături la 30 ml apă.
Dacă pielea se usucă, se exfoliază sau apar pete albe, se înlocuieşte unguentul special cu ulei de măsline, de 1-3 ori pe zi, şi se scade concentraţia extractului. Dacă exfolierea se înteţeşte atunci se renunţă la extract.

Dacă durerile se simt în interiorul sânilor (e necesar un tratament sistematic:
- extract din seminţe de grapefruit sub formă de tablete sau capsule, 250 mg, câte 2 comprimate pe zi, oral (luate de către mamă!). Extractul lichid poate fi administrat şi oral, 10 picături dizolvate în apă, de 3 ori pe zi(deşi acest lucru nu e la fel de eficient). Tabletele sau capsulele de extract din seminţe de grapefruit pot fi folosite înainte de a încerca fluconazol, în loc de fluconazol sau în plus, în cazurile rezistente la fluconazol.

Şi/sau
- probiotice: Acidophilus cu bifidus (cu fructo-oligozaharide este şi mai bine!). Mama ar trebui să ia 1-2 capsule (concentraţie de 10 miliarde celule) de 2-3 ori pe zi. Probioticele se iau la cel puţin o oră de când s-au înghiţit tabletele orale de extract din seminţe de grapefruit. Bebeluşul trebuie tratat cu probiotice de 2 ori pe zi pentru aproximativ 7 zile (mama îşi umezeşte degetul curat şi îl rulează prin praful de la o capsulă de probiotice, apoi lasă copilul să sugă degetul chiar înainte de a fi hrănit).

Dacă nu se vede nici o îmbunătăţire atunci se adaugă:
- fluconazol; dacă durerea persistă şi există siguranţa că este prezentă Candida, se adaugă fluconazol 400 mg pentru început, apoi 100 mg de 2 ori pe zi, timp de cel puţin 2 săptămâni, iar după ce mama nu mai simte durere încă o săptămână. Ungerea sfarcului cu unguentul special trebuie continuată, iar tratamentul cu violet de genţiană repetat. Fluconazolul nu trebuie să fie prim medicament în tratament.

Alte medicamente:
Pentru durere în sân, adâncă, se recomandă ibuprofen – 400 mg la fiecare 4 ore (doza zilnică maximă recomandată este de 2400 mg/zi).
Atenţie!
Materialele prezentate au în exclusivitate scop informativ şi educativ. Acestea nu pot înlocui consultul direct al unui medic.

Sursa:
http://www.drjacknewman.com/help/Gentian%20Violet.asp
http://www.drjacknewman.com/help/Candida-Protocol.asp
http://www.drjacknewman.com/help/Fluconozale.asp