Lanolina

Rănile provocate sânilor se datorează, în general, unei poziţionări şi ataşări incorecte a copilului la sânul mamei. Copilul trebuie să prindă sânul astfel încât sfârcul sânului să fie protejat de gura copilului. O ataşare corectă la sân presupune prinderea de către copil în gură nu numai a mamelonului, ci şi cât mai mult din areolă. Partea de areolă care se vede trebuie să fie deasupra buzei superioare a copilului şi nu sub buza inferioară.

Personal, nu am avut parte de răni ale sânilor pentru că am avut un start bun în alăptare, poziţionarea şi ataşarea la sân au venit de la sine. Dar, iată-mă, acum câteva luni cu o problemă: durere de mameloane. Era perioada în care al meu copil era bolnav, cu febră şi se alina la sân. Suptul devenise un pic incontrolabil la un moment dat, stătea aşa de mult timp încât eu nu mi-am dat seama că, poate, ataşarea lui la sân era incorectă. Nu simţeam durere când sugea, doar aveam o stare de nervozitate dată de molfăitul lui. Ştiam că, o mare parte din timpul lui la sân, suptul era non-nutritiv, doar să-şi aline boala, iar în alte perioade îl auzeam înghiţind lapte, fapt ce mă liniştea pentru că ştiam că se hidrata. După ce episodul de roseola (căci despre boala asta era vorba) a trecut mi-am dat seama că de câte ori lua mamelonul în guriţă simţeam o durere nesemnificativă, doar în momentul în care prindea mamelonul, în timp ce sugea nu aveam nici o problemă. Din păcate, durerea s-a agravat în următoarele zile, în aşa hal încât de câte ori prindea mamelonul mă trezeam urlând. Copilul şi-a dat seama că ceva mă deranja şi mă întreba “Mami, ai buba?”, iar eu cu ochii în lacrimi îi explicam că mă doare foarte tare când apucă sânul şi e cazul să mă ia încetişor pentru ca alăptarea să nu devină o neplăcere pentru mine şi, în curând, să devină o lipsă pentru el. Iar mititelul, răspundea “Pupă, Da(r)ie şi t(r)ece!”.

La aşa dureri se cereau luate măsuri. Aşa că am început să întreb, în stânga şi-n dreapta, mame care au trecut prin aşa ceva, cu experienţă. Sfaturi au fost multe, susţinută moral am fost, numai că durerea persista în continuare şi făcea alăptarea neplăcută. Am încercat o serie de creme(de gălbenele, garmastan, bepanthen), am stat cu sânii la aer, i-am uns cu lapte matern, dar fără nici un rezultat îmbucurător.
O prietenă dragă, viitoare moaşă, m-a îndreptat către lanolină (ah, ştiam de lanolină, citisem despre ea, ştiam că a ajutat şi alte mame, ştiam că face minuni, dar..........pur şi simplu nu mi-a trecut prin cap!). Aşa că am început să iau la rând toate farmaciile din cartier. În nici una nu am găsit un produs care să conţină lanolină pură.
Din fericire, am primit de la Sanda, mami de Iarina si Miruna, care s-a oferit să mă ajute din toată inima, crema cu lanolină Lansinoh, primită de ea dintr-un loc american.Sanda, draga mea, mulţumesc mult!
Până la primirea cremei apelasem şi la violetul de genţiană, care este un dezinfectant, iar durerea se estompase, dar nu definitiv. După o primă aplicarea a lanolinei durerea deja nu se mai simţea foarte intens.
Aşa arată ce am primit de la Sanda:

Am fost încântată citind prospectul (de când am copil am încercat să renunţ la produsele de igienă sau cosmetice care conţin diverse substanţe care pot face mai mult rău decât bine aşa că prospectele fac parte din lectura zilnică) să aflu că Lansinoh nu conţine aditivi sau conservanţi şi este un produs natural. Denumirea vine de la “lan”= prescurtarea pentru lanolină(derivată din grăsimea de oaie), “sin”=fără şi “oh”=alcool.
De pe site-ul oficial am aflat că lanolina poate fi utilă şi în: tratarea erupţiilor datorate scutecelor, vindecarea unor tăieturi, arsuri minore, vindecarea pielii crăpate din cauza vântului şi a frigului, tratarea eczemelor, tratarea pielii uscate de pe coate, genunchi, călcâie, tratarea buzelor uscate. Lanolina inhibă reproducerea bacteriilor.

Acelaşi site ne aduce argumente că oaia nu suferă în timp ce acest produs este colectat. După ce oile sunt tunse produc volume mari de lanolina. Lâna este spălată, iar lanolina adunată este supusă unor serii de criterii. Din 54 de kg de lâna se scot în jur de 2 până la 4 kg de lanolină.
Termenul lanolină vine din latina “lana”= lână şi “oleum”= ulei şi reprezintă secreţia glandelor sebacee a oilor, depusă pe lână protejând-o de elementele nocive. Este un ester organic şi este similar cu uleiul produs de pielea umană (sebum).
Sânul afectat se poate unge cu lanolină pură între alăptări, iar după aplicare nu necesită spălare cu apă.
Lanolina poate lăsa pete (identice cu cele de grăsime) pe sutien, deci mare atenţie că după aplicare sânul afectat să se ungă până lanolina intră în piele şi să se lase la aer o perioadă de timp.