De profesie mămică, lifestyle blog

Îi mulțumesc Inei pentru că s-a gândit să deschidă o rubrică dedicată mămicilor pe Lifestyle blog.

Și primul subiect s-a referit la alăptare. Sper să fie util mămicilor!

Revenirea menstruaţiei nu e motiv de întrerupere a alăptării

După naştere, în perioada post partum pot apărea mici sângerări care nu sunt datorate reapariţiei menstruaţiei. În timpul alăptării menstruaţia este suprimată pentru o perioadă de câteva luni, ani sau chiar după înţărcare. Dacă revine în timpul alăptării atunci poate fi neregulată. Sau poate surprinde prin revenire şi apoi prin suprimare.
Revenirea menstruaţiei are la bază mai mulţi factori:
-frecvenţa alăptării;
-introducerea de înlocuitoare ale sânului (suplimentul de lapte praf, suzeta);
-somnul copilului pe timpul nopţii;
-diversificarea alimentaţiei bebeluşului;
-influenţele hormonale din organismul mamei;
-siropelele, ceiuţul etc pentru potolirea aşa ziselor colici;
Unele mame asociază revenirea menstruaţiei cu încheierea alăptăarii presupunând că anumite toxine ajung în laptele matern acesta devenind toxic pentru bebeluş sau gustul laptelui matern se schimbă considerabil şi bebeluşul va refuza sânul. Ceea ce nu este real! Datorită fluctuaţiilor hormonale cantitatea de lapte poate scădea pe perioada menstruaţiei, bebeluşul cerând sân mai des (starea bebeluşului poate fi comparabilă cu cea din timpul unui puseu de creştere), dar valoarea nutriţională a laptelui matern este aceeaşi.

Majoritatea mamelor asociază alăptarea cu scăderea fertilităţii. Metoda amenoreei de lactaţie (dispariţia menstrei în timpul alăptării) depinde de modelul alăptării. În primele 6 luni de la naştere această metodă este eficientă doar dacă:
- menstruaţia nu a revenit (nu s-au înregistrat sângerări în primele 56 de zile de la naştere);
- nu s-au introdus suplimentări ale laptelui matern (nu mai mult de 5-15% din nutriţia copilului);
- distanţa dintre alăptări să nu depăşească 4 ore, ziua, şi 6 ore, noaptea;
- bebeluşul este mai mic de 6 luni;
Cheia acestei metode contraceptive este alăptarea frecventă, timpul petrecut la sân în 24 de ore. Atunci când bebeluşul începe să îşi rărească cererea, mai ales în timpul nopţii, lipsa stimulării poate provoca reapariţia fertilităţii.
Katherine A. Dettwyler (mamă şi antropolog la Universitatea A&M din Texas, SUA, autoare a numeroase articole pe care eu le-am citit cu interes şi care m-au îndreptat către o alăptare mult mai liniştită) într-un scurt rezumat al capitolului: "Breastfeeding: Biocultural Perspectives on "Breastfeeding, Fertility and Maternal Conditon" din cartea "Reproductive Ecology and Human Evolution (Evolutionary Foundations of Human Behavior)", de Peter Ellison spunea că:" atunci când copilul suge, glanda pituitară ("glanda endocrină conducătoare") a mamei eliberează prolactica, hormonul care influenţează direct ovulaţia/fertilitatea.[...]În perioada post-partum, mamele nu ovuleaza o perioadă de timp, chiar şi în cazul în care nu alăptează. Dacă o mamă alăptează atât de frecvent încât să ţină nivelul prolactinei mai sus de pragul critic individual al fertilităţii, atunci fertilitatea este suprimata.[...]
Se poate ca prima dată, mama să aibă ovulaţie, dar nivelul hormonilor de fertilizare să nu fie destul de bun; apoi, dacă va avea ovulaţie, fertilizarea poate să apară, dar nivelul hormonilor pentru implantare tot nu este îndeajuns de bun; în cele din urmă, poate ovula, fertiliza şi implanta, dar nivelul hormonilor nu este bun pentru continuarea unei sarcini, astfel încât se poate produce un avort, probabil la câteva minute sau ore după implantare, iar mama să nu fi ştiut că ar fi fost însărcinată. De asemenea, este posibil să aibă ovulaţie fără a avea nivelele hormonale necesare, în combinaţii bune, pentru ca uterul să fie pregătit de implantare, aşa că, da, este posibil să ovuleze fără a avea menstruaţie.
Pentru toate aceste etape există variaţii individuale de la femeie la femeie. Unele femei pot rămâne însărcinate la prima ovulaţie, după sarcină şi naştere, fără perioadă de menstruaţie. O femeie din Indiana a avut 3 copii în decurs de 6 ani fără a avea menstruaţie!!Medicul care îi urmărea sarcinile nu a putut să spună data posibilă a naşterii.
Personal, revenirea menstrei s-a instalat dupa 4 luni si jumatate de la nastere in conditiile in care il alaptam pe Darie la cerere, programul lui de cerere fiind din 2in 2 ore - aproximativ, atat ziua cat si noaptea, dar, din pacate erau prezente siropurile (gen debridat) pentru asa zisele colici.Am fost pusa in situatia in care Darie, timp de 3 zile, a avut o stare de agitatie manifestata prin refuzul sanului seara, supt des in timpul zilei si noptii, plans nelinistitor. Situatie pe care nu puteam sa mi-o explic, ma ducea gandul la un puseu de crestere, dar avusesem parte de cel de la 3 luni, iar medicul imi spunea ca a venit vremea diversificarii (total aiurea!). Toate acestea erau amplificate de o stare a mea proasta, nervoasa, agitata, fara chef de a face ceva.Si cum copiii "absorb totul ca un burete", Darie imprumutase din starea mea.
Dupa 3 zile, s-a produs revenirea menstrei si mi-am explicat aceasta situatie, care a mai durat 5 zile. Deci, dupa 8 zile, toate au revenit la normal. Dar, aceasta stare de agitatie, de neliniste se repeta in fiecare luna, la venirea menstrei. Si, intr-adevar cantitatea de lapte matern se reduce, dar nu substantial. Darie stimuleaza sanul prin supt frecvent, presiunea laptelui este mult redusa, mai ales seara, cand oboseala acumulata de mine pe timpul zilei se resimte.
Poate unele mame gandesc ca sanii nu mai au lapte, copilul fiind agitat din aceasta cauza si atunci suplimenteaza cu lapte praf, mai ales seara. Dar nu este solutia ideala! Pusul copilului la sanul mamei de cate ori cere, pentru ca productia de lapte matern sa se regleze in functie de cererile organismului copilului este foarte importanta,in astfel de cazuri.

Apa şi ceaiul nu îşi găsesc locul în alăptarea exclusivă

Multe din situaţiile în care laptele matern trebuie suplimentat cu alte lichide par a lua naştere din lipsă de informaţie cu privire la cum funcţionează alăptarea sau provin dintr-un start greşit spre calea stabilirii alăptării.
OMS-ul recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni, când se va începe diversificarea alimentaţiei. De foarte multe ori, medicii pediatri recomandă în alăptare, ceaiul. Recomandarea a primit-o şi Darie din a 7 a zi de viaţa: 100 ml de ceai să conţină 5 linguriţe de zahăr alb. Şi m-am gândit că eu beau ceai doar când sunt bolnavă. Dar, atâta zahăr? Când la tv vezi atâtea sloganuri cu “zahărul în exces dăunează sănătăţii”? E medic, totuşi, o ştii ea ce zice!Aşa că de ce să nu folosesc baby drinku’ (da, da........acela....care duce la formarea de carii urâte şi dureroase!) primit cadou de la mame binevoitoare? Numai că natura mi-a dat un copil perfect adaptat la ea şi cum îi dădeam linguriţa cu ceai, cum îl scuipa. Am încercat o dată, de două ori şi cum primeam numai refuzuri am hotărât că el ştie cel mai bine, iar eu nu trebuie să fac altceva, doar să-i ofer sânul. Aşa că laptele matern a rămas singurul fluid primit până la 6 luni şi 2 săptămâni.
Apa oferită unui sugar în primele săptămâni de viaţa poate duce la intoxicaţie, prin eliminarea sodiului, sângele devine foarte diluat, iar organismul va avea de suferit funcţionarea lui fiind afectată, rezultând o stare mentală proastă, o temperatură mult scăzută, balonare şi chiar convulsii (Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine. 1997;151:830-32).
Nou-născutului cu icter nu i se oferă apă pentru că poate duce la creşterea bilirubinei.
Natura a înzestrat bebeluşul cu putere de supt pentru a se asigură că mănâncă bine, aşa că organismul bebeluşului aşteaptă ca prin supt să primească elemente nutritive, pline de calorii şi vitamine (lapte matern) şi nu să sugă dintr-o sticlă cu tetină un lichid gol - zero calorii, zero proteine.
Mama oferă ceai bebeluşului alăptat în speranţă că aşa zisele colici vor fi suportate mai uşor sau pentru prevenirea răcelilor sau a constipaţiei/diareei. Un articol al OMS-ului, referitor la "Apa şi ceaiul în alăptare", republicat în No.9, noiembrie 1997, arată că asemenea supliment poate fi asociat creşterii riscului apariţiei anumitor boli. Oferind bebeluşului alăptat exclusiv apa sau ceai există posibilitatea creşterii riscului de apariţie a diareei. Pentru un copil perfect sănătos, media de lichide zilnice este de 80 - 100 ml/kg, în prima săptămână de viaţa şi de 140-160 ml/kg, între 3 şi 6 luni, depinde şi de energia consumată, umiditatea şi temperatura mediului.
Laptele matern conţine 88 % apă. Un copil alăptat exclusiv, sănătos, care consumă suficient lapte matern pentru a-şi satisface nevoile de energie, nu are nevoie de alte lichide, chiar şi în condiţiile unui climat cald şi uscat. Laptele matern e miraculos: satisface şi setea şi foamea prin simplul fapt că îşi schimbă compoziţia în funcţie de nevoile copilului. Laptele pe care copilul îl suge când pune prima oară guriţa pe sân este un lapte apos, bogat în anticorpi, care ţine de sete, pe parcurs ce copilul suge, laptele se îngroaşă, satisfăcând nevoia de hrană, concentraţia de elemente nutritive fiind mare, anticorpii rămânând prezenţi.
O cantitate zilnică de ceai poate împiedica absorbţia fierului în organism.
O mare parte din studii arată că introducerea altor lichide poate afectă actul alăptării, ducând la scurtarea acestuia prin scăderea, în timp, a interesului bebeluşului pentru alăptat. Conform acestui studiu medical la care a participat un grup format din 220 perechi mamă-copil, timp de 30 de zile, unul din rezultate este acesta: "introducerea laptelui artificial influenţează negativ durată alăptării, ceea ce nu s-a observat la introducerea de apă sau ceai".
Odată cu introducerea alimentelor se poate oferi apă. Copilul va ştii când îi este sete şi îi va da mamei de înţeles.
Darie a preferat laptele matern pentru potolirea setei, cam până după 1 an.