Un film emotionant ce descrie pe scurt experienta Carlei, mama de gemene nascute prematur, care a demonstrat, ca in ciuda sfaturilor gresite oferite de medici, se poate!
Se afișează postările cu eticheta alaptarea si imunitatea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta alaptarea si imunitatea. Afișați toate postările
sâmbătă, 4 august 2012
miercuri, 18 noiembrie 2009
Alăptarea copilului ar putea salva o viaţă
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alăptarea exclusivă pentru primele şase luni poate salva vieţile a 13 % din copiii care mor sub cinci ani. Laptele matern este ceea ce natura a destinat sugarilor să mănânce şi dacă suntem în conformitate cu natura avem întotdeauna beneficii. Dar ştii de ce laptele matern este atât de valoros?
Răspunsul este simplu: bebeluşii sunt născuţi cu un sistem imunitar doar parţial dezvoltat, iar componentele laptelui matern ajută la construirea sistemul imunitar. Laptele matern conţine atât bacterii sănătoase cât şi acizi graşi, ambele luptă împotriva bolilor şi protejează împotriva ameninţărilor din afara organismului.
Să ne uităm mai întâi la bacteriile noastre sănătoase. În conformitate cu SK Dash, doctor şi autoritate recunoscută datorită activităţii cu privire la rolul bacteriilor probiotice şi a bacteriilor sănătoase, aceste bacterii sănătoase alcătuiesc prima noastră linie de apărare imunitară încă din colon. Aceste bacterii mici ale tractului intestinal fac astfel încât prezenţa bacteriilor nesănătoase, a ciupercilor şamd să nu prospere din abundenţă. Acest lucru protejează copilul, iar atunci când bacteriile nesănătoase şi ciupercile sunt în abundenţă apar problemele.
Multe mame, de asemenea, nu ştiu că antibioticele distrug bacteriile noastre sănătoase, chiar şi Merck admite acest lucru în manualul Merck. Deci, antibioticele pot ajuta în infecţii bacteriene pe termen scurt, dar creează probleme pe termen lung. În esenţă, ştergerea liniei de bacterii sănătoase cu antibiotice, distruge baza sistemului imunitar şi setează organismul pentru probleme mult mai mari decât poate conştientiza marea majoritatea a oamenilor.
Din nefericire, cei mai mulţi oameni nu ştiu să înlocuiască aceste bacterii sănătoase cu probiotice sau cu produse alimentare bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul de calitate.
Dar, înapoi la alăptare, prin alăptare mamele oferă colonului bebeluşului mari cantităţi de bacterii sănătoase, care protejează împotriva bolilor. Acest lucru oferă protecţie până la începutul copilărie şi mai departe doar în cazul în care unele măsurile nu sunt luate (de exemplu oferirea de antibiotice), pentru că subminează această protecţie înlocuind bacteriile sănătoase.
Acum, să ne uităm la mediu de acizi graşi cu lanţ mediu. Acizi graşi cu lanţ mediu s-au dovedit a fi antibacterieni, antivirali, antifungici şi, în general, detoxifianţi. În timp ce sistemul imunitar al copilului este în curs de dezvoltare, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu distrug în mod eficient agenţii patogeni care pot afecta sănătatea sugarilor. În esenţă, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu protejează copiii, până când preia sistemul imunitar.
Acizii graşi cu lanţ mediu se găsesc în alte câteva locuri în natură, inclusiv este abundent în uleiul de nucă de cocos. Acest lucru face din uleiul de nucă de cocos un aliment foarte important, deoarece nu numai că va oferi aceeaşi protecţie antivirala, antibacteriană şi antifungică adulţilor, dar cu cât mama are în corpul ei mai mulţi acizi graşi cu lanţ mediu, cu atât mai mult copilul îi va primi mai mult, prin intermediul laptelui matern. Desigur, cu cât primeşte mai mult cu atât copilul primeşte o protecţie mai mare, de asemenea.
Alăptarea are o valoare extraordinară prin livrarea acestor constructori de sistem imunitar - bacteriile sănătoase şi acizii graşi cu lanţ mediu. Alăptarea, de asemenea, “scoate” din dietă copilului zaharurile prelucrate, ingredientele de tipul conservanţilor şi a celor modificate genetic întâlnite în formule de lapte praf, dăunătoare pentru sănătatea copilului.
Este important de ştiut că mamele umane sunt, din păcate, foarte toxice în aceste zile. Chiar mai mult, din păcate, acesta toxicitate trece la copii prin alăptare şi chiar în timp ce copiii se află încă în uter. Această problemă este comună din cauza unei societăţi înclinată spre alimentele procesate, cu pesticide şi substanţe chimice în ele, precum şi din cauza efectelor unui mediu poluat, chiar şi cu eforturile noastre cele mai bune, nu îl putem evita complet.
În 2005, cercetătorii au cercetat sângele ombilical al unor nou-născuţi americani aleşi aleator şi au găsit 287 produse chimice diferite şi poluanţi. O medie de 200 de substanţe chimice s-au găsit în fiecare din aceşti nou-născuţi: inclusiv pesticide, inhibitori de flacără, teflon, repelenţi de petrol din ambalajele de la fast-food şi deşeuri de la benzină.
În timp ce acest lucru poate părea scandalos, iar cercetătorii au testat doar 413 produse chimice şi există în jur de 80.000 produse chimice industriale utilizate, cu aproximativ 2.000 mai multe fiind adăugate în fiecare an. Desigur, cercetătorii au recunoscut că s-ar fi găsit mult mai multe, dar nu au fost disponibile resurse pentru a le testa.
Chiar şi cu rezultatele acestea care sunt acceptate a fi scăzute, cercetătorii le-au pus în perspectivă atunci când au spus de substanţele chimice: "Ştim că 180 cauzează cancer la om sau animale, 217 sunt toxice pentru creier şi sistemul nervos şi 208 au provocat defecte de naştere sau dezvoltare anormală la testele pe animale."
Constatările acestea vă pot ajuta să înţelegeţi de ce detoxifierea este benefică pentru toată lumea şi în special pentru cei care intenţionează să aibă copii.
Detoxifierea nu este adecvată şi nu este benefică în timp ce eşti însărcinată sau alăptezi, dar detoxifierea profundă înainte de a deveni gravidă este o idee excelentă. De fapt, acesta poate fi cel mai important lucru pe care îl poţi face pentru copilul tău.
Sursa
Răspunsul este simplu: bebeluşii sunt născuţi cu un sistem imunitar doar parţial dezvoltat, iar componentele laptelui matern ajută la construirea sistemul imunitar. Laptele matern conţine atât bacterii sănătoase cât şi acizi graşi, ambele luptă împotriva bolilor şi protejează împotriva ameninţărilor din afara organismului.
Să ne uităm mai întâi la bacteriile noastre sănătoase. În conformitate cu SK Dash, doctor şi autoritate recunoscută datorită activităţii cu privire la rolul bacteriilor probiotice şi a bacteriilor sănătoase, aceste bacterii sănătoase alcătuiesc prima noastră linie de apărare imunitară încă din colon. Aceste bacterii mici ale tractului intestinal fac astfel încât prezenţa bacteriilor nesănătoase, a ciupercilor şamd să nu prospere din abundenţă. Acest lucru protejează copilul, iar atunci când bacteriile nesănătoase şi ciupercile sunt în abundenţă apar problemele.
Multe mame, de asemenea, nu ştiu că antibioticele distrug bacteriile noastre sănătoase, chiar şi Merck admite acest lucru în manualul Merck. Deci, antibioticele pot ajuta în infecţii bacteriene pe termen scurt, dar creează probleme pe termen lung. În esenţă, ştergerea liniei de bacterii sănătoase cu antibiotice, distruge baza sistemului imunitar şi setează organismul pentru probleme mult mai mari decât poate conştientiza marea majoritatea a oamenilor.
Din nefericire, cei mai mulţi oameni nu ştiu să înlocuiască aceste bacterii sănătoase cu probiotice sau cu produse alimentare bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul de calitate.
Dar, înapoi la alăptare, prin alăptare mamele oferă colonului bebeluşului mari cantităţi de bacterii sănătoase, care protejează împotriva bolilor. Acest lucru oferă protecţie până la începutul copilărie şi mai departe doar în cazul în care unele măsurile nu sunt luate (de exemplu oferirea de antibiotice), pentru că subminează această protecţie înlocuind bacteriile sănătoase.
Acum, să ne uităm la mediu de acizi graşi cu lanţ mediu. Acizi graşi cu lanţ mediu s-au dovedit a fi antibacterieni, antivirali, antifungici şi, în general, detoxifianţi. În timp ce sistemul imunitar al copilului este în curs de dezvoltare, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu distrug în mod eficient agenţii patogeni care pot afecta sănătatea sugarilor. În esenţă, aceşti acizi graşi cu lanţ mediu protejează copiii, până când preia sistemul imunitar.
Acizii graşi cu lanţ mediu se găsesc în alte câteva locuri în natură, inclusiv este abundent în uleiul de nucă de cocos. Acest lucru face din uleiul de nucă de cocos un aliment foarte important, deoarece nu numai că va oferi aceeaşi protecţie antivirala, antibacteriană şi antifungică adulţilor, dar cu cât mama are în corpul ei mai mulţi acizi graşi cu lanţ mediu, cu atât mai mult copilul îi va primi mai mult, prin intermediul laptelui matern. Desigur, cu cât primeşte mai mult cu atât copilul primeşte o protecţie mai mare, de asemenea.
Alăptarea are o valoare extraordinară prin livrarea acestor constructori de sistem imunitar - bacteriile sănătoase şi acizii graşi cu lanţ mediu. Alăptarea, de asemenea, “scoate” din dietă copilului zaharurile prelucrate, ingredientele de tipul conservanţilor şi a celor modificate genetic întâlnite în formule de lapte praf, dăunătoare pentru sănătatea copilului.
Este important de ştiut că mamele umane sunt, din păcate, foarte toxice în aceste zile. Chiar mai mult, din păcate, acesta toxicitate trece la copii prin alăptare şi chiar în timp ce copiii se află încă în uter. Această problemă este comună din cauza unei societăţi înclinată spre alimentele procesate, cu pesticide şi substanţe chimice în ele, precum şi din cauza efectelor unui mediu poluat, chiar şi cu eforturile noastre cele mai bune, nu îl putem evita complet.
În 2005, cercetătorii au cercetat sângele ombilical al unor nou-născuţi americani aleşi aleator şi au găsit 287 produse chimice diferite şi poluanţi. O medie de 200 de substanţe chimice s-au găsit în fiecare din aceşti nou-născuţi: inclusiv pesticide, inhibitori de flacără, teflon, repelenţi de petrol din ambalajele de la fast-food şi deşeuri de la benzină.
În timp ce acest lucru poate părea scandalos, iar cercetătorii au testat doar 413 produse chimice şi există în jur de 80.000 produse chimice industriale utilizate, cu aproximativ 2.000 mai multe fiind adăugate în fiecare an. Desigur, cercetătorii au recunoscut că s-ar fi găsit mult mai multe, dar nu au fost disponibile resurse pentru a le testa.
Chiar şi cu rezultatele acestea care sunt acceptate a fi scăzute, cercetătorii le-au pus în perspectivă atunci când au spus de substanţele chimice: "Ştim că 180 cauzează cancer la om sau animale, 217 sunt toxice pentru creier şi sistemul nervos şi 208 au provocat defecte de naştere sau dezvoltare anormală la testele pe animale."
Constatările acestea vă pot ajuta să înţelegeţi de ce detoxifierea este benefică pentru toată lumea şi în special pentru cei care intenţionează să aibă copii.
Detoxifierea nu este adecvată şi nu este benefică în timp ce eşti însărcinată sau alăptezi, dar detoxifierea profundă înainte de a deveni gravidă este o idee excelentă. De fapt, acesta poate fi cel mai important lucru pe care îl poţi face pentru copilul tău.
Sursa
sâmbătă, 12 septembrie 2009
Mastita - caracteristici patologice şi clinice
Angorjarea sânilor
Din a 3 a pâna în a 6 a zi după naştere, caz în care în mod normal laptele matern "vine", sânii pot fi foarte plini. Acest lucru este fiziologic, dar cu un supt eficient şi cu îndepărtarea laptelui de către sugar se rezolvă rapid. Cu toate acestea, se poate dezvolta o angorjare a sânilor şi, de obicei, cele două condiţii sunt de multe ori confuze.
In angorjare, sânul este prea plin cu lapte. Drenajele: venos şi limfatic, sunt obstrucţionate, fluxul de lapte este împiedicat, iar presiunea este ridicată în canalele galactofore şi în alveole. Sânii devin umflaţi şi edematoşi.
De obicei ambii sâni sunt afectaţi fiziologic de plenitudine şi angorjare. Cu toate acestea, există diferenţe importante:
- un sân plin se simte fierbinte şi greu. Nu există nici o înroşire sau un edem. Laptele de obicei, curge bine şi, uneori, iese în mod spontan. Este uşor pentru copil să sugă şi să îndepărteze laptele.
- un sân angorjat este mărit, umflat şi dureros. Acesta poate fi strălucitor şi edematos cu zone roşii difuze. Mamelonul poate fi întins şi plat. Laptele de multe ori nu curge cu uşurinţă şi poate fi dificil pentru copil să se ataşeze la piept pentru a fi alăptat până când umflătură este redusă. Femeia, uneori, are febră. Cu toate acestea, febra, de obicei, apare dupa 24 de ore.
Canale galactofore blocate
Localizarea stazei laptelui afectează o parte a sânului, cum ar fi un lob, şi adesea se referă la blocarea canalelor galactofore. Se presupune a fi din cauza unei obstrucţii solide, dar poate pur şi simplu e determinată de îndepărtarea ineficientă a laptelui din acea parte a sânului.
Semnele clinice sunt: un nod dureros într-un sân, adesea cu înroşirea pielii de deasupra. Numai o parte din sân este afectat. Femeia, de obicei, nu are febră şi se simte bine. Unele femei cu canale blocate raportează prezenţa de pulberi în suspensie în laptele matern muls.
În acest caz, poate fi o obstrucţionare reală a canalului galactofor. Simptomele trec rapid în cazul în care se mulge laptele, iar sânul este eliberat. Granulele albe, care pot fi găsite în lapte sunt considerate a fi formate dintr-un amestec de cazeină şi de alte materiale din săruri ce conţin calciu. Materialul este gras, uneori de culoare maro sau verde şi este, de asemenea, extrudat, uneori, din canalele aparent blocate, urmând ameliorarea simptomelor.
Apariţia unei punct alb,la baza mamelonului, de obicei, de aproximativ 1 mm în diametru este asociată cu blocarea canalelor. Punctul alb poate fi extrem de dureros în timpul alăptării. Obstrucţia este repede eliberată atunci când punctul alb este îndepărtat prin utilizarea unui ac steril sau prin frecarea cu un prosop. Punctul alb e din cauza unei dezvoltări excesive a epiteliului (formează o băşică) sau o acumulare de particule sau material gras.
Un galactocel este un chist umplut cu lapte alterat care se dezvoltă dintr-un canal blocat. Se prezintă ca o umflătură rotundă în sâni, la început umplută cu lapte curat, mai târziu cu material mai gros, cremos, când lichidul este absorbit. Când umflătura este comprimată, lichidul lăptos iese prin mamelon. Diagnosticul poate fi făcut prin aspiraţie sau cu ultrasunete. Laptele poate fi aspirat, dar chistul, de obicei, se umple din nou după câteva zile de la aspiraţie şi e necesar să se repete aspiraţia. Un galactocel poate fi îndepărtat chirurgical cu anestezie locală. Alăptarea nu trebuie să fie întreruptă.
Mastită neinfecţioasă
Atunci când laptele nu este îndepărtat din sâni, producţia de lapte încetineşte şi, eventual, încetează. Cu toate acestea, acest proces durează câteva zile şi nu poate fi complet în 2-3 săptămâni. Între timp, laptele acumulat poate provoca un răspuns inflamatoriu.
Citokinele, atât inflamatorii, cât şi anti-inflamatorii se găsesc în mod normal în lapte. Citokinele antiinflamatorii, alaturi de alţi factori, sunt gândite pentru a proteja copilul dar, citokinele inflamatorii, cum ar fi interleukina-8(IL-8), sunt importante pentru protejarea sânului împotriva infecţiilor. Nivelurile crescute de IL-8 se găsesc în sân în timpul mastitei şi sunt un semn că un raspuns inflamatoriu se produce. Ca parte a răspunsului inflamatoriu, căile paracelulare=joncţiuni între celulele secretoare de lapte din alveolele mamare, deschise, permit substanţei din plasmă să treacă în lapte, în special imunoproteinele şi sodiul. În acelaşi timp, creşterea presiunii de lapte în canale şi alveole poate forţa substanţele din lapte să ajunga în ţesutul din jur.
Citokinele din lapte pot induce un răspuns inflamatoriu în ţesutul din jur şi este posibil ca alte componente să inducă o reacţie antigenică.
Inflamaţia este responsabilă pentru semnele şi simptomele de mastită. O parte din sân este dureroasă, roşie, umflată şi grea. De obicei, doar unul din sâni este afectat. Femeia de multe ori are febră şi se simte rău. Cu toate acestea, în două studii, s-a observat că o treime din femeile cu mastită au prezentat numai semne locale.
Deschiderea căilor paracelulare dau naştere la schimbări în compoziţia laptelui.
Nivelurile de sodiu şi cloruri cresc, nivelurile de lactoză şi de potasiu scad. Gustul laptelui se modifică: acesta devine mai sărat şi mai puţin dulce. De obicei, salinitatea este doar temporară, cu durată de o săptamână. Uneori sânul continuă să fie insuficient folosit, staza laptelui şi gustul alterat persistă. Acest lucru a fost descris ca fiind o disfuncţie unilaterală cronică a sânului. Cu toate acestea, condiţia este reversibilă şi după următoarea sarcină, funcţia normală revine, de obicei, sânului afectat.
Factorii imunitari din laptele matern
O serie de factori de protecţie sunt în mod normal prezenţi în lapte, inclusiv IgA, lactoferina, lizozimele, C3 şi leucocitele. De obicei, atenţia acordată lor este datorită importanţei pentru sănătatea copiilor, dar acestea pot ajuta, de asemenea, pentru a proteja sânii împotriva infecţiei cu staficoccocul auriu. S-au dovedit a fi un important mecanism de apărare la nivelul glandei mamare bovine.
C3 şi IgA ajută fagocitoza staficoccocului auriu prin leucocitele din lapte, iar lactoferina creşte adeziunea leucocitelor la ţesutul locului inflamat. Ca parte a răspunsului inflamatoriu, imunoproteinele se suplimentează din ser şi creşte numărul leucocitelor introduse în lapte.
S-a dovedit ca femeile din Gambia care au avut crize repetate de mastită aveau
niveluri scăzute de IgA, C3 şi lactoferină în laptele lor, în comparaţie cu alte mame care alăptau. Acest lucru oferă dovezi suplimentare că aceşti factori constituie un mecanism de apărare şi atunci când nivelurile sunt mici, apărarea eficientă este redusă.
Creşterea valorilor imunoproteinelor apare în timpul involuţiei sânului, când alăptarea este întreruptă şi pot proteja sânul într-un moment când staza laptelui ar putea permite dezvoltarea bacteriilor.
Sub-mastita clinică
Recent, a fost descrisă o afecţiune denumită sub-mastită clinică.
Sub-mastita clinică este diagnosticată prin constatarea unui nivel ridicat al raportului sodiu - potasiu în lapte şi a unei concentraţii crescute a interleukinei-8, (IL-8), atunci când nu există nici o mastită clinică. Creşterea nivelurilor de sodiu şi IL-8 sunt gândite să indice faptul că un răspuns inflamatoriu se produce, în ciuda absenţei semnelor clinice. Sub-mastita clinică e comună în rândul femeilor din Bangladesh, Tanzania, Malawi şi Africa de Sud. Un raport sodiu-potasiu crescut în laptele matern a fost asociat cu creşterea procentului sugarilor care iau puţin în greutate şi atunci când sunt date copiilor suplimente sau atunci când numărul de mese la sân este scăzut, astfel încât producţia de lapte scade sub 400 ml pe zi. Acest lucru sugerează că sub-mastita clinică poate fi asociată cu îndepărtarea inadecvată de lapte şi că ar putea fi destul de comună în aceste situaţii. Morton, în 1994, a constatat că oferind ajutor mamelor de nou-născuţi până la vârsta de o lună, inclusiv ajutându-le cu modul de fixare a copilului la sân, lactaţia a fost îmbunătăţită şi s-a redus nivelul crescut de sodiu din laptele matern.
Sub-mastita clinică este asociată, la femeile cu HIV-pozitiv, cu o creştere a încărcăturii cu HIV în laptele matern şi ar putea fi responsabilă de rata mai mare de transmitere a HIV de la mamă la copil. O rata de 20 de ori mai mare de transmitere a infecţiei de la mamă la făt a fost asociată cu sub-mastita clinică.
Mastita infecţioasă
Mastită infecţioasă apare în cazul în care staza laptelui rămâne nerezolvată, protecţia oferită de factori imunitari din lapte şi răspunsul inflamatoriu fiind depăşite. Laptele uman proaspăt nu este, în mod normal, un mediu bun pentru dezvoltarea bacteriilor şi pentru ca infecţia să se producă trebuie sa fie anumite condiţii care să previna sânul de la distrugerea şi eliminarea bacteriilor.
Direcţia naturală a fluxului de lapte de-a lungul canalelor, atunci când e scos laptele în mod eficient, ar fi de aşteptat să spele şi să scoată orice organism din sân. Îndepărtarea ineficientă de lapte duce la acumularea de lapte şi creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor, iar procesele anti-infecţioase pot fi copleşite.
Este imposibil să se facă distincţia între semnele şi simptomele mastitei infecţioase si a mastitei neinfecţioase. O parte din sân, de obicei, devine roşie, dureroasă, umflată şi tare şi pot fi simptome generale de febră şi stare de rău. Un alt semn poate fi o fisură în mamelon.
Mastita infecţioasă a fost clasificată de către autori diferiţi, în mai multe moduri. În primul rând în funcţie de loc: mastită superficială care apare la derma şi intramamara, mastită situată fie în tesuţul glandular (parenchimă) sau în ţesutul conjunctiv al sânului (interstiţială). În al doilea rând, în funcţie de modelul epidemiologic: epidemice sau sporadice.
Numărul de celule şi de colonii bacteriene sunt utile pentru a face distincţia între mastita infecţioase şi neinfecţioasă. Cultura din laptele matern poate ajuta pentru a determina infectarea organismului, în cazul în care există, şi a sensibilităţii sale la antibiotic.
În cazul în care cultura nu este posibilă ca o rutină, aceasta se poate face selectiv:
- în cazuri severe sau neobişnuite;
- în cazul în care nu există nici un răspuns la antibiotic în termen de două zile;
- dacă există mastite recurente;
Mastita recurentă se poate datora tratamentului întârziat sau inadecvat sau necorectării tehnicii prost aplicată a alăptării. Uneori recurenţa este asociată cu candidoza. Ocazional, există o condiţie de bază a sânului care cauzează un drenaj slab, persistent, într-o parte a sânului, cum ar fi o anomalie ductală, un chist sau tumoră, care ar trebui să fie identificate şi tratate în consecinţă.
Abcesul mamar
Un sân care produce lapte, ca orice alt ţesut infectat, localizeaza infecţia prin formarea unei bariere de ţesut granulat în jurul acesteia. Se formeaza o capsulă de abces, care este umpluta cu puroi.
Există un nodul sever, dureros, umflat, care da roşeaţă, căldură, precum şi un edem la nivelul de deasupra pielii. În cazurile neglijate, nodulul poate fi fluctuant, cu decolorarea pielii şi necrozaă. Febra poate sau nu poate fi prezentă. Pentru a confirma diagnosticul, puroiul se aspiră cu o seringă şi un ac special. Diagnosticul diferenţial de abces mamar include galactocelul, fibroadenomul şi carcinomul.
Sursa
Din a 3 a pâna în a 6 a zi după naştere, caz în care în mod normal laptele matern "vine", sânii pot fi foarte plini. Acest lucru este fiziologic, dar cu un supt eficient şi cu îndepărtarea laptelui de către sugar se rezolvă rapid. Cu toate acestea, se poate dezvolta o angorjare a sânilor şi, de obicei, cele două condiţii sunt de multe ori confuze.
In angorjare, sânul este prea plin cu lapte. Drenajele: venos şi limfatic, sunt obstrucţionate, fluxul de lapte este împiedicat, iar presiunea este ridicată în canalele galactofore şi în alveole. Sânii devin umflaţi şi edematoşi.
De obicei ambii sâni sunt afectaţi fiziologic de plenitudine şi angorjare. Cu toate acestea, există diferenţe importante:
- un sân plin se simte fierbinte şi greu. Nu există nici o înroşire sau un edem. Laptele de obicei, curge bine şi, uneori, iese în mod spontan. Este uşor pentru copil să sugă şi să îndepărteze laptele.
- un sân angorjat este mărit, umflat şi dureros. Acesta poate fi strălucitor şi edematos cu zone roşii difuze. Mamelonul poate fi întins şi plat. Laptele de multe ori nu curge cu uşurinţă şi poate fi dificil pentru copil să se ataşeze la piept pentru a fi alăptat până când umflătură este redusă. Femeia, uneori, are febră. Cu toate acestea, febra, de obicei, apare dupa 24 de ore.
Canale galactofore blocate
Localizarea stazei laptelui afectează o parte a sânului, cum ar fi un lob, şi adesea se referă la blocarea canalelor galactofore. Se presupune a fi din cauza unei obstrucţii solide, dar poate pur şi simplu e determinată de îndepărtarea ineficientă a laptelui din acea parte a sânului.
Semnele clinice sunt: un nod dureros într-un sân, adesea cu înroşirea pielii de deasupra. Numai o parte din sân este afectat. Femeia, de obicei, nu are febră şi se simte bine. Unele femei cu canale blocate raportează prezenţa de pulberi în suspensie în laptele matern muls.
În acest caz, poate fi o obstrucţionare reală a canalului galactofor. Simptomele trec rapid în cazul în care se mulge laptele, iar sânul este eliberat. Granulele albe, care pot fi găsite în lapte sunt considerate a fi formate dintr-un amestec de cazeină şi de alte materiale din săruri ce conţin calciu. Materialul este gras, uneori de culoare maro sau verde şi este, de asemenea, extrudat, uneori, din canalele aparent blocate, urmând ameliorarea simptomelor.
Apariţia unei punct alb,la baza mamelonului, de obicei, de aproximativ 1 mm în diametru este asociată cu blocarea canalelor. Punctul alb poate fi extrem de dureros în timpul alăptării. Obstrucţia este repede eliberată atunci când punctul alb este îndepărtat prin utilizarea unui ac steril sau prin frecarea cu un prosop. Punctul alb e din cauza unei dezvoltări excesive a epiteliului (formează o băşică) sau o acumulare de particule sau material gras.
Un galactocel este un chist umplut cu lapte alterat care se dezvoltă dintr-un canal blocat. Se prezintă ca o umflătură rotundă în sâni, la început umplută cu lapte curat, mai târziu cu material mai gros, cremos, când lichidul este absorbit. Când umflătura este comprimată, lichidul lăptos iese prin mamelon. Diagnosticul poate fi făcut prin aspiraţie sau cu ultrasunete. Laptele poate fi aspirat, dar chistul, de obicei, se umple din nou după câteva zile de la aspiraţie şi e necesar să se repete aspiraţia. Un galactocel poate fi îndepărtat chirurgical cu anestezie locală. Alăptarea nu trebuie să fie întreruptă.
Mastită neinfecţioasă
Atunci când laptele nu este îndepărtat din sâni, producţia de lapte încetineşte şi, eventual, încetează. Cu toate acestea, acest proces durează câteva zile şi nu poate fi complet în 2-3 săptămâni. Între timp, laptele acumulat poate provoca un răspuns inflamatoriu.
Citokinele, atât inflamatorii, cât şi anti-inflamatorii se găsesc în mod normal în lapte. Citokinele antiinflamatorii, alaturi de alţi factori, sunt gândite pentru a proteja copilul dar, citokinele inflamatorii, cum ar fi interleukina-8(IL-8), sunt importante pentru protejarea sânului împotriva infecţiilor. Nivelurile crescute de IL-8 se găsesc în sân în timpul mastitei şi sunt un semn că un raspuns inflamatoriu se produce. Ca parte a răspunsului inflamatoriu, căile paracelulare=joncţiuni între celulele secretoare de lapte din alveolele mamare, deschise, permit substanţei din plasmă să treacă în lapte, în special imunoproteinele şi sodiul. În acelaşi timp, creşterea presiunii de lapte în canale şi alveole poate forţa substanţele din lapte să ajunga în ţesutul din jur.
Citokinele din lapte pot induce un răspuns inflamatoriu în ţesutul din jur şi este posibil ca alte componente să inducă o reacţie antigenică.
Inflamaţia este responsabilă pentru semnele şi simptomele de mastită. O parte din sân este dureroasă, roşie, umflată şi grea. De obicei, doar unul din sâni este afectat. Femeia de multe ori are febră şi se simte rău. Cu toate acestea, în două studii, s-a observat că o treime din femeile cu mastită au prezentat numai semne locale.
Deschiderea căilor paracelulare dau naştere la schimbări în compoziţia laptelui.
Nivelurile de sodiu şi cloruri cresc, nivelurile de lactoză şi de potasiu scad. Gustul laptelui se modifică: acesta devine mai sărat şi mai puţin dulce. De obicei, salinitatea este doar temporară, cu durată de o săptamână. Uneori sânul continuă să fie insuficient folosit, staza laptelui şi gustul alterat persistă. Acest lucru a fost descris ca fiind o disfuncţie unilaterală cronică a sânului. Cu toate acestea, condiţia este reversibilă şi după următoarea sarcină, funcţia normală revine, de obicei, sânului afectat.
Factorii imunitari din laptele matern
O serie de factori de protecţie sunt în mod normal prezenţi în lapte, inclusiv IgA, lactoferina, lizozimele, C3 şi leucocitele. De obicei, atenţia acordată lor este datorită importanţei pentru sănătatea copiilor, dar acestea pot ajuta, de asemenea, pentru a proteja sânii împotriva infecţiei cu staficoccocul auriu. S-au dovedit a fi un important mecanism de apărare la nivelul glandei mamare bovine.
C3 şi IgA ajută fagocitoza staficoccocului auriu prin leucocitele din lapte, iar lactoferina creşte adeziunea leucocitelor la ţesutul locului inflamat. Ca parte a răspunsului inflamatoriu, imunoproteinele se suplimentează din ser şi creşte numărul leucocitelor introduse în lapte.
S-a dovedit ca femeile din Gambia care au avut crize repetate de mastită aveau
niveluri scăzute de IgA, C3 şi lactoferină în laptele lor, în comparaţie cu alte mame care alăptau. Acest lucru oferă dovezi suplimentare că aceşti factori constituie un mecanism de apărare şi atunci când nivelurile sunt mici, apărarea eficientă este redusă.
Creşterea valorilor imunoproteinelor apare în timpul involuţiei sânului, când alăptarea este întreruptă şi pot proteja sânul într-un moment când staza laptelui ar putea permite dezvoltarea bacteriilor.
Sub-mastita clinică
Recent, a fost descrisă o afecţiune denumită sub-mastită clinică.
Sub-mastita clinică este diagnosticată prin constatarea unui nivel ridicat al raportului sodiu - potasiu în lapte şi a unei concentraţii crescute a interleukinei-8, (IL-8), atunci când nu există nici o mastită clinică. Creşterea nivelurilor de sodiu şi IL-8 sunt gândite să indice faptul că un răspuns inflamatoriu se produce, în ciuda absenţei semnelor clinice. Sub-mastita clinică e comună în rândul femeilor din Bangladesh, Tanzania, Malawi şi Africa de Sud. Un raport sodiu-potasiu crescut în laptele matern a fost asociat cu creşterea procentului sugarilor care iau puţin în greutate şi atunci când sunt date copiilor suplimente sau atunci când numărul de mese la sân este scăzut, astfel încât producţia de lapte scade sub 400 ml pe zi. Acest lucru sugerează că sub-mastita clinică poate fi asociată cu îndepărtarea inadecvată de lapte şi că ar putea fi destul de comună în aceste situaţii. Morton, în 1994, a constatat că oferind ajutor mamelor de nou-născuţi până la vârsta de o lună, inclusiv ajutându-le cu modul de fixare a copilului la sân, lactaţia a fost îmbunătăţită şi s-a redus nivelul crescut de sodiu din laptele matern.
Sub-mastita clinică este asociată, la femeile cu HIV-pozitiv, cu o creştere a încărcăturii cu HIV în laptele matern şi ar putea fi responsabilă de rata mai mare de transmitere a HIV de la mamă la copil. O rata de 20 de ori mai mare de transmitere a infecţiei de la mamă la făt a fost asociată cu sub-mastita clinică.
Mastita infecţioasă
Mastită infecţioasă apare în cazul în care staza laptelui rămâne nerezolvată, protecţia oferită de factori imunitari din lapte şi răspunsul inflamatoriu fiind depăşite. Laptele uman proaspăt nu este, în mod normal, un mediu bun pentru dezvoltarea bacteriilor şi pentru ca infecţia să se producă trebuie sa fie anumite condiţii care să previna sânul de la distrugerea şi eliminarea bacteriilor.
Direcţia naturală a fluxului de lapte de-a lungul canalelor, atunci când e scos laptele în mod eficient, ar fi de aşteptat să spele şi să scoată orice organism din sân. Îndepărtarea ineficientă de lapte duce la acumularea de lapte şi creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor, iar procesele anti-infecţioase pot fi copleşite.
Este imposibil să se facă distincţia între semnele şi simptomele mastitei infecţioase si a mastitei neinfecţioase. O parte din sân, de obicei, devine roşie, dureroasă, umflată şi tare şi pot fi simptome generale de febră şi stare de rău. Un alt semn poate fi o fisură în mamelon.
Mastita infecţioasă a fost clasificată de către autori diferiţi, în mai multe moduri. În primul rând în funcţie de loc: mastită superficială care apare la derma şi intramamara, mastită situată fie în tesuţul glandular (parenchimă) sau în ţesutul conjunctiv al sânului (interstiţială). În al doilea rând, în funcţie de modelul epidemiologic: epidemice sau sporadice.
Numărul de celule şi de colonii bacteriene sunt utile pentru a face distincţia între mastita infecţioase şi neinfecţioasă. Cultura din laptele matern poate ajuta pentru a determina infectarea organismului, în cazul în care există, şi a sensibilităţii sale la antibiotic.
În cazul în care cultura nu este posibilă ca o rutină, aceasta se poate face selectiv:
- în cazuri severe sau neobişnuite;
- în cazul în care nu există nici un răspuns la antibiotic în termen de două zile;
- dacă există mastite recurente;
Mastita recurentă se poate datora tratamentului întârziat sau inadecvat sau necorectării tehnicii prost aplicată a alăptării. Uneori recurenţa este asociată cu candidoza. Ocazional, există o condiţie de bază a sânului care cauzează un drenaj slab, persistent, într-o parte a sânului, cum ar fi o anomalie ductală, un chist sau tumoră, care ar trebui să fie identificate şi tratate în consecinţă.
Abcesul mamar
Un sân care produce lapte, ca orice alt ţesut infectat, localizeaza infecţia prin formarea unei bariere de ţesut granulat în jurul acesteia. Se formeaza o capsulă de abces, care este umpluta cu puroi.
Există un nodul sever, dureros, umflat, care da roşeaţă, căldură, precum şi un edem la nivelul de deasupra pielii. În cazurile neglijate, nodulul poate fi fluctuant, cu decolorarea pielii şi necrozaă. Febra poate sau nu poate fi prezentă. Pentru a confirma diagnosticul, puroiul se aspiră cu o seringă şi un ac special. Diagnosticul diferenţial de abces mamar include galactocelul, fibroadenomul şi carcinomul.
Sursa
Abonați-vă la:
Postări (Atom)