sâmbătă, 27 iunie 2009

Bărbaţii pot alăpta

"În anul 2002, un medic declara că un tată din Sri Lanka, B.Wijeratne, a cărui soţie a murit, a avut capacitatea de a-şi alăpta cele două fiice. Tatăl locuieşte în zona centrală a oraşului Walapone.


“- Fiica mea mai mare a refuzat să fie hrănită cu lapte praf”.
“- Am fost atat de mişcat când într-o seară, pentru a o opri din plâns, i-am oferit sânul meu. Apoi, am realizat ca am fost capabil să o alăptez”
, a declarat tatăl.
Dr.Kamal Jayasinghe, directorul adjunct al unui spital din Sri Lanka, a spus că e posibil ca acest bărbat să poată alăpta deoarece hormonul prolactină a devenit hiperactiv.” Sapa-AFP

David Livingstone, călător şi explorator, nota un exemplu al unui bărbat din Scoţia care a alăptat. Împrejurarea a făcut ca soţia bărbatului să moară, iar acesta, în disperare de cauză, l-a pus pe fiul său la sân. Spre marea lui surprindere, bărbatul a constatat că produce lapte.

Femeile şi bărbaţii au exact aceleaşi organe pentru producerea laptelui, doar că glandele mamare ale femeii sunt mai mari. De multe ori, femeile se întreabă: ”Pot produce lapte suficient pentru copilul meu dacă am sânii mici?”Au impresia că dimensiunea are de-a face cu producţia. Dar este fals! Cantitatea de lapte care se produce are legătură cu cât suge copilul la sân, nu cu mărimea lui. Când un copil suge la sân se produc hormoni care determină producţia de lapte matern. Cu cât copilul suge mai mult, cu atât mai mult lapte se produce. Organismul răspunde la nevoia copilului. Dacă copilul măreşte timpul de stat la sân, organismul mamei va înţelege că nevoia lui de lapte a crescut şi va produce mai mult.

Bărbaţii, pentru a putea produce lapte, nu au decât să-şi lase copiii să sugă din sânii lor. Sarcina nu este o condiţie pentru a avea lapte. Multe femei care au adoptat copii şi au avut dorinţă de a alăpta şi-au pus copiii la sân şi au produs lapte. Dacă o femeie care nu a fost gravidă poate alăpta atunci şi un bărbat ar putea.
“Dar, de ce ar vrea un bărbat să alăpteze?” se întreabă unii. Principalul motiv ar fi oportunitatea. În cele mai vechi timpuri, înaintea descoperirii laptelui praf, dacă o femeie care alăpta murea se căuta o altă femeie care alăpta pentru a hrăni copilul. Dar, dacă femeia şi bărbatul sunt pe drum iar soţia moare "um va supravieţui copilul?" Sunt scrieri istorice care înregistrează faptul că bărbaţii, pur şi simplu, preiau rolul soţiei şi îşi hrănesc copiii la sân.
“Din punct de vedere fiziologic bărbaţii pot alăpta”
, spune dr.Robert Greenblatt, “producţia de lapte creşte prin stimularea sânilor de către copil timp de câteva săptămâni de zile. Într-adevăr, unii bărbaţi secretă lapte la naştere şi la pubertate.”

Exploratorul german Alexander Freiherr von Humboldt a notat, înainte de 1859, că un bărbat de 32 de ani şi-a alăptat copilul timp de 5 luni. De asemenea, a văzut un bărbat de 55 de ani din Baltimore care a alăptat copiii amantei sale.

Pentru cei care vor crede că alăptarea masculină este un lucru nefiresc s-ar naşte întrebările: “cât de natural este laptele praf de la Nestlé” si “ cât de naturale sunt suzetele făcute din produse petroliere?”. Dacă prezenţa laptelui la bărbaţi ar fi nefirească atunci nu ar mai fi trebuit să existe.În orice caz este un fenomen interesant.

Cu toate acestea, dacă un bărbat are glande mamare anormal de mari (afecţiune numităginecomastie), atunci poate avea secreţie de lapte, de asemenea.

Fenomenul bărbaţilor care secretă lapte în sâni a devenit frecvent în ultimii ani din cauza utilizării medicamentelor care stimulează glanda mamară. Tratamentele hormonale asupra bărbaţilor care suferă de cancer de prostată pot duce la producerea de lapte în sânii masculini. Transexualii (transformarea bărbatului în femeie) pot produce lapte din cauza hormonilor pe care îi iau pentru a-şi remodela organismul. Ocazional, poate fi şi un efect secundar al medicamentaţiei antipsihotice. Utilizarea marijuanei poate fi altă cauză, dar datele publicate sunt contradictorii.
În 2007, la Premiile Academiei Americane de Film a fost nominalizat un film documentar intitulat “Milk men”, regizat de Peter Templeman.


Sursa:
http://www.unhinderedliving.com/nursingfather.html
http://www.unassistedchildbirth.com/miscarticles/milkmen.html
http://www.int.iol.co.za/index.php?click_id=117&art_id=ct20021030223759931B6231781&set_id=1
Compleat Mother, Fall, 1996, Volume 43
http://www.thethinkingblog.com/2007/08/fact-men-can-breastfeed.html

vineri, 26 iunie 2009

Ghid pentru alăptare

În căutările mele pe internet, am dat de un ghid în limba română cu informaţii despre alăptare. E tradus din limba spaniolă (nu ştiu de către cine!), probabil pentru comunitatea de români din Rioja (Spania), aşa că sunt prezente unele greşeli gramaticale, dar nu-i bai, oricum ajută în alăptare!
Vă invit să-l parcurgeţi ori de câte ori aveţi nevoie:
Lactatia materna

www.riojasalud.es/ficheros/lactancia-rumano.pdf

marți, 23 iunie 2009

Inimi pentru inimi

Hai sa ajutam din inima pentru inimi si sa plecam la o vanatoare de inimioare!
Activitaticopii.ro m-a provocat sa iau aparatul foto si sa fac o plimbare pe malul marii in cautare de inimioare.

Iata ce am intalnit in cale:








Pe baza fotografiilor trimise pana la 30 iunie 2009 se va realiza un videoclip care va fi trimis la inimioaregasite@inimacopiilor.ro si 2 Euro pentru fiecare inimioara in parte vor fi donati, de catre Aerotravel Lufthansa City Center, Asociatiei Inima Copiilor.

Regula de participare: inimioarele trebuie sa fie gasite si nu confectionate special pentru acest eveniment, iar pozele trebuie sa va apartina.

Succes!

sâmbătă, 20 iunie 2009

Azi, mare eveniment, mare!!!!
Primul grup de suport pentru alaptare are prima intalnire. Luati-va copiii in sling, wrap, mei-tai (daca nu aveti, aduce Diana si puteti incerca, proba, cumpara) carucior sau in brate si mergeti la adresa strada Urechescu nr.10(aici aveti o harta care va poate indruma), incepand cu ora 17.30, unde va puteti spune experienta in ale alaptatului.
Hai sa aveti succes fetelor!

duminică, 14 iunie 2009

joi, 4 iunie 2009

Cum vă daţi seama că un medic nu susţine alăptarea

de dr.Jack Newman

Majoritatea medicilor spun că susţin alăptarea. Dar mulţi dintre medici susţin alăptarea doar când merge bine, iar alţii, nici măcar atunci. De îndată începută alăptarea, iar în viaţa femeii nimic nu pare a fi perfect, apar şi mult prea multele sfaturi de a înţărca sau suplimenta. Aceasta este o listă parţială cu indicii care vă vor ajută să vă daţi seama dacă medicul susţine alăptarea, o susţinere suficientă în cazul în care există probleme, şi dacă face eforturi de a vă ajuta să continuaţi alăptarea.

1. Medicul vă oferă mostre de lapte praf sau pliante din partea unor firme care produc laptele praf atunci când sunteţi însărcinată sau după ce aţi născut copilul. A ceste mostre şi pliante sunt stimulente de utilizare a produsului, iar distribuţia lor intră în categoria cererea pieţii.
Nu există nici o dovadă că laptele praf este mai bun decât laptele matern pentru un copil normal. Literatura de specialitate, cd-urile sau videoclipurile care însoţesc mostrele şi pliantele sunt un mijloc subtil(şi nu atât de subtil!) de a submina alăptarea şi de a glorifica laptele praf. Dacă nu credeţi asta, întrebaţi-vă de ce companiile care produc laptele praf folosesc tactici nemiloase pentru a se asigura că medicul vă oferă literatura lor şi mostrele lor şi nu al altei companii?Şi de ce nu vă întrebaţi: de ce politica de marketing a medicilor nu este alăptarea?

2.Medicul vă spune că alăptarea şi hrănirea cu biberonul sunt în esenţă acelaşi lucru. Mulţi copii hrăniţi cu biberonul cresc sănătos şi în siguranţă ca şi copiii alăptaţi. Dar asta nu înseamnă că alăptarea şi hrana cu biberonul sunt în esenţă acelaşi lucru. Laptele praf pentru bebeluşi este o copie a laptelui matern.
De exemplu, ştim de câţiva ani buni că DHA şi ARA (acizii graşi omega 3 şi omega 6) sunt foarte importanţi pentru dezvoltarea creierului bebeluşului, dar au trecut mulţi ani până să fie introduse în laptele praf pentru copii. Dar asta nu înseamnă că adăugarea acestora presupune şi faptul că vor face ce trebuie, absorbţia lor din laptele praf este diferită faţă de cea din laptele matern. Diferenţele au importanţă asupra sănătăţii. Multe elemente din laptele matern nu se găsesc în laptele praf pentru copii chiar dacă se ştie cât sunt de importante pentru copii, mulţi ani, de ex. anticorpii şi celulele de protecţie împotriva infecţiilor, factorul de creştere care ajută la maturarea sistemului imunitar, creierului şi altor organe. Alăptarea nu este ca hrănitul cu biberonul; este o relaţie total diferită. Dacă aţi fost în imposibilitatea de a alăpta, ceea ce este un caz nefericit (deşi de cele mai multe ori problemele se pot evita) şi nu vă implicaţi şi nu sprijiniţi importanţa alăptării este pur şi simplu greşit.
Un copil nu trebuie numai să fie alăptat pentru a creşte fericit, sănătos şi sigur, dar alăptarea este de şi mai mare ajutor.

3.Medicul va spune că laptele praf X este cel mai bun. Acest lucru înseamnă că, de obicei, medicul a dat ascultare prea multă reprezentantului acelui lapte praf. Poate însemna că, copiii acelui medic a tolerat acel lapte praf mai bine faţă de alte mărci de lapte praf. Înseamnă că medicul are prejudecăţi nejustificate.

4. Medicul va spune că nu este necesar să hrăneşti copilul imediat după naştere pentru că vei fi obosită şi, de multe ori, bebeluşul oricum nu este interesat. Nu este necesar, dar de obicei este foarte util
Bebeluşii pot fi alăptaţi în timp ce mama stă în poziţia semişezând sau de somn, dar de cele mai multe ori mamele nu vor să doarmă într-un asemenea moment. Bebeluşii nu arată un interes imediat pentru hrană, dar acest lucru nu este un motiv pentru a-i împiedica să aibă această oportunitate.
Mulţi copii prind sânul la o oră sau două după naştere şi acesta este momentul cel mai favorabil pentru a iniţia alăptarea şi nu pot face acest lucru în cazul în care sunt separaţi de mama lor. Dacă aveţi impresia că, punerea de picături în ochi, cântărirea bebeluşului şi injectarea de vitamină K au prioritate faţă de iniţierea alăptării vă înşelaţi.


5. Medicul va spune că nu există ca bebeluşul să fie confuz atunci când i se oferă şi tetină şi că puteţi oferi biberonul de la început, pentru a fi sigură că bebeluşul va accepta şi tetină .
Păi dacă nu există asemenea confuzie de ce trebuie să i se ofere biberonul aşa devreme? Argumentând că nu exista dovezi pentru existenţa acestei confuzii se pune carul înaintea boilor. De ce tetina, nici un mamifer până la om nu a ştiut de ea, şi chiar nici omul prea frecvent înainte de sfârşitul secolului al XIX lea, ar trebui să se dovedească ca fiind inofensivă?
Tetina nu s-a dovedit a fi inofensivă alăptării. Medicii care recunosc că tetina este inofensivă privesc ca şi când lumea a fost hrănită cu biberonul de la început, nu alăptată, ca o metodă fiziologică de a hrăni copilul! De aceea, nu toţi, sau poate, nu chiar aşa mulţi bebeluşi hrăniţi cu biberonul au probleme de alăptare, asta nu înseamnă că folosirea biberonului prea devreme nu cauzează probleme altor bebeluşi. Adesea, este o combinaţie de factori dintre care unul ar putea fi folosirea biberonului.

6.Medicul va spune că trebuie să opriţi alăptarea pentru că dvs. sau copilul dvs. sunteţi bolnavi sau pentru că veţi lua medicamente sau veţi face analize medicale.Situaţiile în care continuarea alăptării nu este posibilă sunt ocazionale, rare, dar medicii presupun că mama nu poate continua alăptarea şi deseori se înşeală. Medicii care susţin alăptarea vor face eforturi de a afla cum se poate evita întreruperea alăptării (informaţiile din compediile farmaceutice nu sunt referinţe bune în acest caz, deoarece fiecare medicament are contraindicaţiile particulare, iar companiile farmaceutice sunt mult mai interesate de răspunderea lor decât interesul pentru mame şi copii). Când o mamă trebuie să ia medicamente, medicul va încerca să-i recomande medicamentul care nu necesită întreruperea alăptării (de fapt, puţine medicamente sunt contraindicate în alăptare). În cazul în care prima alegere a medicului este de a vă prescrie medicamente care nu sunt compatibile cu alăptarea, aveţi dreptul de a fi îngrijorată că acel medic nu crede cu adevărat în importanţa alăptării.

7.Medicul este surprins să afle că un bebeluş mai mare de 6 luni este încă alăptat. Mulţi medici consideră că bebeluşii trebuie să continue să fie hrăniţi cu lapte praf pentru cel puţin 9 luni de zile, chiar 12 luni (şi acum companiile produc lapte praf pentru copii până la 18 luni şi chiar 3 ani, aşa că, în curând, unii medici, poate, vor recomanda laptele praf până la vârstă de 3 ani), dar, în acelaşi timp, par să creadă că laptele matern şi alăptarea sunt inutile şi chiar dăunătoare dacă continuă după 6 luni. De ce ar fi imitaţia mai bună ca originalul? Nu ar trebui să vă întrebaţi ce implică acest raţionament? În cea mai mare parte a lumii, alăptarea pentru 2 sau 3 ani era normală şi comună, însă, datorită bunului marketing al laptelui praf, din ce în ce mai rară şi mai puţin frecvenţă.

8.Medicul va spune că laptele matern nu mai are nici o valoare nutritivă după ce copilul a împlinit 6 luni sau mai mult.
Chiar dacă ar fi adevărat, alăptarea tot are beneficii. Alăptarea reprezintă o interacţiune unică, cu dragoste, între doi oameni.
Dar nu este real! Laptele matern este încă lapte, şi după 6 luni, conţine grăsimi, proteine, calorii, vitamine, anticorpi şi alte elemente care protejează copilul împotriva infecţiilor, unele în cantitate chiar mai mare faţă de când copilul avea o vârstă mai mică. Cine va spune aşa ceva nu cunoaşte nici măcar primul beneficiu al alăptării!

9. Medicul va spune că nu trebuie să permiteţi copilului să adoarmă la sân. De ce nu? Este bine dacă copilul poate să nu adoarmă la sân, de asemenea, dar unul din avantajele alăptării este că aveţi la îndemână o modalitate de a adormi copilul foarte obosit. Mamele din lumea întreagă, începând de pe timpul mamiferelor, au făcut acest lucru. Una dintre cele mai mari plăceri atunci când eşti părinte, este să vă simţiţi copilul cum adoarme în braţe, să simţiţi căldură pe care o degajă în timp ce somnul îl cucereşte. Adormitul copilului la sân este una din plăcerile alăptării, atât pentru mamă cât şi pentru copil.

10. Medicul va spune că nu trebuie să rămâneţi în spital pentru a vă alăpta copilul bolnav pentru că e important să staţi acasă să vă odihniţi. Este important să vă odihniţi, iar spitalul care susţine alăptarea va face în aşa fel încât să vă puteţi odihni alături de copil, ca să-l puteţi şi alăpta. Copiii bolnavi au nevoia şi mai mare de a fi alăptaţi faţă de copiii sănătoşi.

11.Medicul nu încearcă să vă ajute dacă aveţi probleme cu alăptarea.
Cele mai multe probleme pot fi prevenite sau vindecate şi de cele mai multe ori răspunsul la problemele de alăptare nu este laptele praf. Din păcate, mulţi medici, şi mai ales pediatrii, nu ştiu cum să vă ajute. Dar poate există ajutor şi de acolo.Insistă pentru a-l obţine! ”Nu trebuie să alăptezi ca să fii o mamă bună!”, este adevărat, dar nu este un răspuns la problemele alăptării.

Sursa: http://www.nbcionline.org/index.php?option=com_content&view=article&id=20:how-to-know-a-healthcare-practitioner-is-not-supportive-of-breastfeeding&catid=5:information&Itemid=17

miercuri, 3 iunie 2009

Studiul preliminar despre alăptare şi adeziunea bacteriană la celulele uroepiteliale

de GIOVANNI V. COPPA, ORAZIO GABRIELLI, PIERLUIGI GIORGI,
CARLOS CATASSI, MARIA P. MONTANARI, PIETRO E. VARALDO,
BUFORD L. NICHOLS

"Conţinutul de oligozaharide din laptele matern şi urină colectat de la 10 mame care alăptează şi de la copiii lor, colectat după 30 de zile de la naştere, a fost analizat prin metoda cromatografică de lichide de înaltă performanţă. Fiecare probă de lapte matern şi urină au fost foarte similare, iar modelul de oligozaharide excretat de copil a fost puternic corelat cu cel din laptele matern. Copiii au excretat 300-500 mg/zi de oligozaharide, iar mamele 500-800 mg/zi.
A fost testat efectul fracţiunii de oligozaharide din 500 ml de colostru
De cand s-a demonstrat în 1821 că laptele matern conţine factori de protecţie, au fost multe încercări de a dovedi că alăptarea are un rol de apărare împotriva diverselor infecţii. Laptele matern oferă protecţie împotriva infecţiilor tractului intestinal, protejează aparatul respirator, reduce incidenţa otitei medii. Alăptarea oferă protecţie nou-născutului cu risc mare de infecţii şi previne sepsisul neonatal (=răspunsul inflamator sistemic al organismului, declanşat de invazia microbiană).
În acest articol se vor prezenta dovezi preliminare care sugerează că laptele matern poate ajuta la protecţia împotriva infecţiilor tractului urinar .

Metoda

La 30 de zile de la naştere s-au colectat probe de urină de la 10 mame care alăptează şi de la copiii lor şi probe de lapte matern de la fiecare mamă. Toate mamele au născut la termen, erau sănătoase şi aveau vârsta între 18 şi 27 de ani. Bebeluşii erau sănătoşi şi cu dezvoltare normală în prima lună. S-au obţinut 500 ml de lapte matern prin amestecul a mai multor probe de colostru. Toate mostrele au fost depozitate la -80 grade Celsius.
Oligozaharidele din urină şi din laptele matern au fost caracterizate prin metoda cromatografiei pe secţiune subţire (TLC) şi metoda cromatografiei lichide de înaltă performanţă (HPLC). Mostrele de lapte au fost pregătite pentru HPLC în adiţie cu un volum egal de acetonitril şi centrifugate , 3500 g pentru 5 minute. S-au filtrat printr-o membrană de 0.22 Aµm (Millipore, Bedford, Massachusetts, SUA). 20Aµl din filtrate a fost injectat în sistemul HPLC. Probele de urină au fost preparate doar prin filtrare.
HPLC a folosit o pompă cu piston dual (Basel, Elveţia) şi un detector de indice de refracţie. Coloana a avut 250 x 5 mm "Sperisorb S 5NH"(Kontron). Solventul a fost apă/acetonitril (volum 40/60) şi o rată de curgere de 1 ml/minut. S-a folosit un integrator electronic pentru a măsura vârfurile, exprimate în concentraţii. Un amestec de lapte matern cu oligozaharide (BioCarb, Lund, Sweden) a fost utilizat ca standard; cantitatea totală a oligozaharidelor a fost calculată din domeniile de vârf.
Oligozaharidele au fost izolate din 500 ml de colostru şi fractionate cu gel de filtrare. Fiecare fracţiune a fost analizată pentru conţinutul de zahăr şi acid sialic şi caracterizată de TLC. Fracţiile cu proprietăţi biochimice similare au fost combinate în patru recipiente şi liofilizate.
Pentru studiul de adeziune bacteriană s-a folosit ca tulpină Escherichia coli, izolată din urina unui copil de sex feminin cu infecţie a tractului urinar, eritrocite din grupa A, Rh+.
Testul de adeziune a fost făcut în acord cu Svanborg EdA¨n et al.
Celulele uroepiteliale obţinute din sedimentul urinar, de dimineaţă, al femeilor sănătoase, au fost spălate şi suspendate în soluţie salină cu tampon fosfat. După incubaţie la 37 grade Celsius cu 20 rotaţii/minut timp de o oră, bacteriile neataşate au fost eliminate prin spălare repetată cu soluţie salină cu tampon fosfat. Aderenţa a fost măsurată la microscop ca medie a numărului de bacterii ataşate la 40 de celule epiteliale. Capacitatea oligozaharidelor din laptele matern de a inhiba ataşarea a fost testată prin preincubaţia bacteriilor şi suspensiei de oligozaharide (6 mg/l) pentru 30 de minute la 37 grade Celsius, înainte de adiţia celulelor epiteliale; spălarea bacteriilor a fost omisă. Celulele de control nu au fost incubate cu bacteriile şi nu au arătat nici o aderare a bacteriilor.

Rezultate

Probele de urină recoltate de la femei sănătoase, care nu alăptau, în vârstă de 24 de ani conţineau doar vagi benzi care indicau carbohidraţi, pe când la femeile care alăptau s-au găsit cantităţi substanţiale de zahăr în urină. Modelul pentru oligiozaharidele din urină de la femeile care alăptau şi de la copiii lor au fost foarte asemănătoare cu ceea ce se vedea în laptele matern, la toate cele 10 femei. În contrast, laptele de vacă conţine aproape exclusiv lactoză cu doar câteva urme de oligozaharide. Compoziţia oligozaharidelor excretate în urina copilului se corelează puternic cu cea din laptele mamei lui.
Prin intermediul HPLC s-a calculat suma oligozaharidelor excretate zilnic în urina copiilor alăptaţi şi a mamelor. Excreţia zilnică la copii a fost de 300 - 500 mg şi la mame de 500-800 mg.

Discutii

Laptele matern conţine factori antivirali şi antibacterieni, iar activitatea antimicrobiană în-vitro variază în funcţie de vârsta copilului, de diferiţii agenţi patogeni comuni la copii cu această vârstă.
Un rol fundamental în domeniul apărării împotriva infecţiilor a fost atribuită IgA-ului, dar laptele matern conţine mulţi factori de protecţie cu non-imunoglobuline (lizozime, lactoferina) al cărui rol biologic este doar parţial cunoscut.
Adeziunea bacteriană pe suprafaţa epitelială este o condiţie importantă pentru infecţii. Adeziunea rezultă, în general, dintr-o interacţiune a bacteriilor cu receptori prezenţi pe celulele-gazdă. Receptorii sunt oligozaharide, reziduuri de glicoproteine şi glicolipide, pe membranele celulelor.
Protecţia împotriva E. Coli şi Vibrio Cholarae oferită de laptele matern se datorează prezenţei compuşilor glucidici şi oligozaharidelor din laptele matern care pot inhiba şi aderarea Streptoccocus pneumoniae la celulele epiteliale din faringe şi zona bucală.
Laptele matern conţine cantităţi substanţiale de oligozaharide (câteva g/l), în special în faza de colostru. Se cunosc puţine lucruri despre soarta metabolică a acestor substanţe la copilul nou-născut. Doar urme de oligozaharide au fost prezente în urină subiecţilor normali, cu excepţia femeilor în ultimul trimestru de sarcină, a mamelor care alăptează şi a unor pacienţi cu boli metabolice.
S-au găsit cantităţi substanţiale de oligozaharide în urina bebeluşilor alăptaţi în prima lună de viaţă. Aceşti compuşi au asemănări structurale cu receptorii celulelor gazdă şi fiecare celulă gazdă are un alt spectru al structurii oligozaharidelor.
Rosenstein et al., au arătat că unele oligozaharide din laptele matern limitează E. Coli, izolată de la pacienţi cu infecţii ale tractului urinar. Această dovadă, împreună cu inhibarea adeziunii bacteriene cauzată de o fracţiune anume de oligozaharide din laptele matern sugerează că efectul de protecţie oferit de laptele matern tractului urinar se extinde atât la copil cât şi la mamă."

Sursa: http://www.cirp.org/library/disease/UTI/coppa/

marți, 2 iunie 2009

Frunzele de varză diminuează angorjarea sânilor

Angorjarea sânilor la 3 sau 4 zile după naştere poate fi prevenită prin punerea corectă a bebeluşului la sân şi printr-un supt bun încă de la început. Dacă sânii devin angorjati, în termen de 1 sau 2 zile se pot diminua şi fără nici un tratament. Continuaţi să puneţi cât mai des copilul la sân, asiguraţi-vă că apucă sânul corect şi că suge bine. Cu toate acestea, dacă angorjarea va produce disconfort, apelaţi la frunze de varză, care se pare că, pot ajuta ca angorjarea să scadă mult mai repede în comparaţie cu aplicarea unei pungi cu gheaţă sau alte tratamente. Dacă nu aţi reuşit să ajutaţi copilul să prindă sânul corect, aplicaţi frunze de varză, mulgeţi laptele şi oferiţi-l bebeluşului cu o linguriţă sau cu o cană specială, apoi cereţi ajutor medical.
Varza aparţine Familiei Brassicaceae şi conţine ulei de muştar, magneziu, sulfuri şi oxalaţi. Sulful din aminoacizi acţionează ca un antibiotic şi antiiritant, atrăgând după sine un flux suplimentar de sânge în sânul pe care se aplică frunza de varză. Capilarele se dilată şi acţionează contra iritaţiei, alinând angorjarea şi inflamaţia, permiţând laptelui să curgă liber.
Frunza de varză se apasă cu un sucitor de lemn în cazul în care nu se potriveşte cu forma sânului.Se îmbracă sânul în frunza de varză şi se lasă timp de aproximativ 20 de minute. Se repetă de două ori pe zi. Unii recomandă utilizarea frunzelor de varză după fiecare supt şi să fie lăsate pe sân până când acestea se veştejesc. Alţii sunt îngrijoraţi de faptul că uzul lor frecvent va duce la o scădere a producţiei de lapte.
Se opreşte folosirea frunzei de varză atunci când angorjarea începe să se diminueze şi simţiţi confort.
Se pot utiliza analgezice: acetaminofen (Tylenol, altele) cu sau fără codeină, ibuprofen sau alte medicamente recomandate de medicul specialist. Nu există motiv pentru întreruperea alăptării când luaţi analgezice.
Pungile cu gheaţă aplicate pe sân pot fi şi ele de ajutor.
Dacă eşti una dintre femeile care are un nodul sub subsuoară, 3-4 zile după naştere, poţi folosi frunze de varză în acea zonă.

Sursa: http://www.breastfeedingonline.com/24pdf.pdf

luni, 1 iunie 2009

Sa fim copii




Trece fugind in zbor
Zi dupa zi
Si parca mai ieri
Am fost copii.

Astazi, cand ii privim,
Vrajiti de jocul lor
Vremea se-opreste-n loc
Si ni se face dor

Sa fim copii,
Pentru inca-o zi
Pe cai de lemn,
Iar sa ne rotim

Sa fim copii,
Pentru inc-o zi
In lumea lor
Fericiti vom fi!

Hai, din cand in cand
Sa ne oprim
Si de noi copii
Sa ne-amintim

Ziua razand prin parc.
Din nou sa alergam
Iar vechiul sotron
Pe strada sa-l jucam."

Mihaela Runceanu