luni, 19 aprilie 2010

Alăptarea şi îmbolnăvirile

Scris si revizuit de Jack Newman, MD, FRCPC, 2009
Revizuit de Edith Kernerman, IBCLC, 2009
Tradus de Roxana Duduş

Introducere

De-a lungul anilor, multor femei li s-a spus în mod eronat că trebuie să întrerupă alăptarea. Decizia de a continua alăptarea şi atunci când mama ia un medicament, de exemplu, este mult mai importantă decât dacă copilul nu va primi lapte matern. Renunţarea la alăptare implică riscuri pentru mamă, cât şi pentru copil şi familie, precum şi pentru societate. Şi sunt o multime de riscuri dacă nu se alăptează, astfel încât, în esenţă, problema se reduce la: adăugarea unei cantităţi mici de medicamente în laptele matern face alăptarea mai periculoasă decât formula de lapte praf? Răspunsul este: aproape niciodată. Alăptarea după ce mama a luat un medicament este aproape întotdeauna mai sigură. Cu alte cuvinte, înseamnă că mama trebuie să fie atentă dacă continuă alăptarea, dar să nu o oprească. Aceleaşi argumente trebuie să fie luate în considerare atunci când mama sau copilul sunt bolnavi.

Amintiţi-vă că oprirea alăptării pentru o săptămână sau chiar pentru câteva zile poate duce la înţărcare. Pe de altă parte, ar trebui să fie luat în considerare faptul că unii copii pot refuza acceptarea biberonului, astfel încât sfatul de a opri alăptarea nu este numai greşit, dar de multe ori imposibil. Se obişnuieşte să se sfătuiască mama să mulgă laptele, dar acest lucru nu este întotdeauna uşor în practică, iar rezultatul ar putea fi o angorjare a sânilor.

Mama bolnavă

Foarte puţine boli materne necesită oprirea alăptării. Acest lucru este valabil mai ales pentru infecţiile pe care mama le-ar putea avea, iar infecţiile sunt cel mai comun tip de boală pentru care mamele au fost sfătuite să înceteze alăptarea. Virusurile sunt cauza celor mai multe infecţii, iar aceste infecţii au loc înainte ca mama să aibă idee că este bolnavă. În momentul în care mama are febră (sau nas care curge sau diaree sau tuse sau erupţii cutanate sau vărsături etc), ea a trecut deja infecţia la copil. Cu toate acestea, alăptarea protejează copilul împotriva infecţiilor, iar mama ar trebui să continue alăptarea, în scopul de a proteja copilul. Dacă bebeluşul nu se îmbolnăveşte, ceea ce este posibil, este probabil că el să se simtă mai rău în cazul în care alăptarea se opreşte. Dar de multe ori mamele sunt plăcut surprinse de faptul că bebeluşii nu se îmbolnăvesc. Au fost protejaţi de alăptare, de decizia mamei de a continua. Pentru infecţiile bacteriene (streptoccoc în gât), de asemenea, nu sunt motive de îngrijorare din aceleaşi motive.

Singura excepţie de la cele de mai sus este infecţia cu HIV a mamei. Până când vom avea mai multe informaţii, este în general considerat că mama care este HIV pozitiv nu alăptează, cel puţin în situaţia în care riscurile cu hrănirea artificială sunt considerate acceptabile. Într-adevăr, informaţii recente arată că alăptarea exclusivă protejează copilul de dobândirea HIV, mai bine decât hrănirea cu formule de lapte praf şi că cel mai mare risc este asociat cu alimentarea mixtă (alăptare + lapte praf). Aceste informaţii trebuie să fie confirmate.(nt: între timp au fost confirmate!)

Anticorpii din laptele matern

Unele mame au "boli autoimune", cum ar fi purpura trombocitopenică idiopatică, boli autoimune tiroidiene, anemie hemolitică autoimună şi multe altele. Aceste boli sunt caracterizate de anticorpi produşi de către mamă împotriva ţesuturilor ei. Unele mame cred că: deoarece anticorpii ajung în lapte, mama nu trebuie să alăpteze, pentru că ea îşi va îmbolnăvi copilul. Acesta este un nonsens incredibil. Mama trebuie să alăpteze.

Marea majoritate a anticorpilor din lapte sunt de tip IgA secretori. Bolile autoimune nu sunt cauzate de secretorii IgA. Chiar dacă acestea au fost, copilul nu absoarbe IgA secretor. Nu există nici o problemă. Se continuă alăptarea.

Probleme ale sânilor

-Mastita (infecţia la sân) nu este un motiv pentru a opri alăptarea. De fapt, sânul este probabil să se vindece mai repede în cazul în care mama alăptează din partea afectată.
-Abcesul mamar nu este un motiv pentru a opri alăptarea, nici chiar din partea afectată. Deşi o intervenţie chirurgicală la un sân din care se alăptează este mult mai dificilă, intervenţia şi cursul ei postpartum nu devin neapărat mai uşoare dacă mama opreşte alăptarea, laptele continuă să se formeze timp de săptămâni după oprirea alăptării. Într-adevăr, angorjarea după o intervenţie chirurgicală poate înrăutăţi situaţia. Asiguraţi-vă că chirurgul nu face o incizie ce urmează linia areolei (linia de demarcaţie dintre partea întunecată a sânului şi partea mai deschisă la culoare). O astfel de incizie poate reduce producţia de lapte considerabil.
Aceste abcese mamare nu necesită întotdeauna intervenţie chirurgicală. Aspiraţia repetată cu un ac sau plasarea unui cateter pentru a drena abcesul plus administrarea de antibiotice, adesea, permit evitarea intervenţiei chirurgicale.
Orice intervenţie chirurgicală nu necesită oprirea alăptării.
Este o intervenţie chirurgicală cu adevărat necesară acum, în timp ce se alăptează? Sunteţi sigură că alte abordări de tratament nu ar fi posibile? Ar putea fi suficientă o biopsie?
Dacă aveţi nevoie de operaţie acum, asiguraţi-vă din nou că incizia nu este făcută în jurul areolei. Puteţi continua alăptarea dupa operaţie, imediat, de îndată ce sunteţi trează. Dacă, din anumite motive, opriţi alăptarea pe partea afectată, atunci nu o opriţi din celălalt sân. Unii chirurgi nu ştiu că se poate alăpta şi dintr-un singur sân. Nu aveţi pentru ce să opriţi alăptarea daca aţi avut anestezie generală. Puteţi alăpta imediat ce sunteţi trează.

Mamografiile sunt mai dificile de citit dacă mama alăptează, dar pot fi utile. Încă o dată, cât timp trebuie să aştepte o mamă să nu mai considere că e în perioada de lactaţie? Evaluarea unui nodul care necesită mai mult de examinare fizică poate fi făcută prin alte mijloace în afară de mamografie (de exemplu, ecografie, biopsie etc). Discutaţi opţiunile cu medicul dumneavoastră. Informaţi-l că alăptarea este importantă pentru dvs..

O nouă sarcină

Nu există nici un motiv să nu puteţi continua alăptarea dacă rămâneţi gravidă. Nu există dovezi că alăptarea în timpul sarcinii vă face rău dvs. sau copilului din uter sau celui care se hrăneşte. Dacă doriţi să înţărcaţi atunci faceţi-o încet, treptat, dar pentru că sarcina este asociată cu o producţie de lapte scăzută copilul se poate opri din proprie iniţiativă.

Copilul bolnav

Alăptarea rareori trebuie să fie întreruptă dacă copilul este bolnav. Prin alăptare, mama este în măsură să asigure confortul copilului bolnav şi prin alăptare, copilul este capabil să mângâie mama.

-Diareea şi vărsăturile. Infecţiile intestinale sunt foarte rare la bebelusii alăptaţi exclusiv. (Deşi scaunele moi sunt foarte frecvente şi normale la copiii alăptaţi exclusiv.)
Cel mai bun tratament pentru această afecţiune este de a continua alăptarea. Copilul se va simţi mai bine, mai repede, în timp ce e alăptat. Copilul se va face bine, alăptat fiind, în marea majoritate a situaţiilor şi nu va necesita lichide suplimentare, cum ar fi aşa-numitele soluţii orale de electroliţi, doar cu excepţia cazurilor extraordinare.

-Bolile respiratorii. Există un mit medical cum că laptele matern nu trebuie administrat copiilor cu infecţii respiratorii. Indiferent dacă este sau nu este valabil acest lucru pentru lapte, cu siguranţă nu este adevărat pentru laptele matern.

-Icterul. Bebeluşii alăptaţi exclusiv au icter, în general, chiar şi la vârsta de 3 luni, deşi de obicei, culoarea galbenă a pielii este abia vizibilă. Mai degrabă decât să fie o problemă, acest lucru este normal. (Există cauze de icter care nu sunt normale, dar acestea necesită oprirea alăptării în cazuri foarte rare.)
În cazul în care alăptarea merge bine, icterul nu are nevoie ca mama să oprească alăptarea. În cazul în care alăptarea nu merge bine, stabilirea alăptării va rezolva problema, în timp ce oprirea alăptării chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp o poate anula complet. Oprirea alăptării nu este un răspuns, nu o e soluţie, nu e o idee bună.

Un copil bolnav nu are nevoie de mai puţină alăptare, el are nevoie de ea mult mai mult!

Sursa

11 comentarii:

  1. Rox, multumesc pt articolul asta, recunosc ca aveam un ghimpe.....(anemia hemolitica)
    dr Culcer n-a stiut exact sa imi dea un rapuns, a zis ca trec in lapte...dar prin digestie nu exista niciun pericol....insa e clar ca e o problema spinoasa cu bolile autoimune.

    Acuma, in cazuri mai grave, alaptarea e contraidnicata in aceste boli datorita tratamentul medicamentos pe care trebuiie sa il ia mama. Ma indoiesc ca alaptarea este permisa sub corticoterapie. la AHAI se da cortizon, si la purpura tromobocitara, si la lupus.....

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe forumul site-ului, la un subiect, fac trimitere la un link despre cortizon - poate te uiti peste el. Dar, trebuie sa aprofundez ca sa-ti pot raspunde bine si sigur.

    RăspundețiȘtergere
  3. m-am uitat.
    Am mai citit acum si alte pareri, am mai dat de niste situri.
    la doze mai mici nu e cine stie ce pericol, intr-adevar.
    la doze mari insa cam da.

    ( oricum, eu n-as fi putut continua linistita alaptarea dupa 4 transfuzii, lasa dozele imense de cortizon pe care le-am luat si le iau)

    RăspundețiȘtergere
  4. http://neonatal.ttuhsc.edu/discus/messages/58/2233.html?1259601925

    totusi, acest medic spune ca riscul este scazut. Nu si inexistent.....

    cred ca luat pe teremn scurt e mai ok decat luat pe termen lung. Avand in vedere ca efectele adeverse pt mama sunt devastatoare.....

    RăspundețiȘtergere
  5. iar astia spun ca e L3 si C....
    http://www.kellymom.com/health/meds/aap-approved-meds.html

    (steroids)

    RăspundețiȘtergere
  6. in timp ce o alaptam pe Anais am ramas de 2 ori insarcinat si pot sa zic ca cantitatea de lapte a scazut extrem de mult. nu prea pot cuantifica dar Anais statea si o ora la piept ca sa soarbe si ultimul strop din piept si vedeam ca nu era satula. ea insa refuza in continuare sa manace mancare solida iar lapte praf nu i-am dat eu.

    ambele sarcini s-au oprit in evolutie in jurul saptamanii a 8-a dar cauza este probabil de natura genetica si nu a avut de-a face cu alaptatul. asta e feeling-ul meu...

    RăspundețiȘtergere
  7. Oare ce s-a intamplat Emese. S-a oprit din evolutie? Stiu ca multi dau vina si pe alaptat. Hormoni raspunzatori de stimularea lactatiei ar putea afecta sarcina?

    RăspundețiȘtergere
  8. Multi contraindica alaptarea in cursul sarcinii din cauza ocitocinei (hormon responsabil de ejectia, expresia laptelui) care provoaca de altfel si contractii uterine (va amintiti: contractii dureroase in timpul alaptarii dupa nastere). Dar majoritatea celor care contraindica nu cunosc faptul ca sensibilitatea uterului gravidic la efectele ocitocinei creste pe parcursul sarcinii, atingand maximul in jurul nasterii (si in timpul nasterii). In termeni medicali: numarul receptorilor de ocitocina in peretele uterin si sensibilitatea acestor receptori la ocitocina creste semnificativ aprox dupa spt 38, iar maximul atinge in timpul nasterii. In afara de acest fapt mai sunt si alte schimbari radicale (nivelul altor hormoni, proteinele gap junction, samd) in perioda direct premergatoare nasterii care toate converg spre ideea susmentionata: uterul gravidic devine intr-adevar sensibil la ocitocina numai in perioada premergatoare nasterii. Cu toate acestea este bine de controlat (ecografic) lungimea colului uterin, fiindca acest lucru prevesteste o iminenta de nastere prematura.
    Dar intorcand-ne la lumea reala: ne pare rau Emese ca a trebuit sa treci prin aceste experiente. Daca sarcinile s-au oprit in evolutie, cel mai probabil a intervenit o problema genetica, asa cum suspicionezi si tu. (sau infectii: toxo, citomegalo, rubeola sau disfunctii hormonale/metabolice: tiroidiene, metabolism glucidic, samd). Iti dorim sa primesti in viata ta o noua viata la momentul oportun, iti tinem pumnii.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mar interesa ce tratament pot loa pentru o infecție col uterin,, dacă eu alăptez

    RăspundețiȘtergere
  10. Buna seara!o mica intrebare am si eu.Cred ca am luat o enterocolita de la baiatul cel mare,durere de burta,stari de greata,scaun moale,si durere de cap,si alaptez,bb 3 sapt.Mai este indicata alaptarea?ca imi este si frica,dar nici nu ma indur sa o nu-i mai dau.😞😞😞

    RăspundețiȘtergere
  11. Buna seara!o mica intrebare am si eu.Cred ca am luat o enterocolita de la baiatul cel mare,durere de burta,stari de greata,scaun moale,si durere de cap,si alaptez,bb 3 sapt.Mai este indicata alaptarea?ca imi este si frica,dar nici nu ma indur sa o nu-i mai dau.😞😞😞

    RăspundețiȘtergere