Pasul 3: Să informeze toate gravidele despre avantajele alăptării şi aspectele practice ale alăptării.
În cazul în care spitalul are afiliată o clinică prenatală ar fi necesară consilierea gravidelor de cei care se ocupă de clinică. Discuţiile prenatale ar fi necesar să acopere importanţa alăptării exclusive în primele 6 luni, beneficiile alăptării şi managementul de bază al alăptării.
Gravidele în 32 de săptămâni ar trebui să confirme că beneficiile alăptării au fost discutate, cel puţin două din aceste beneficii: nutriţional, protecţie, bonding, beneficii asupra sănătăţii pentru mamă şi că nu au primit nici un fel de educaţie pentru utilizarea laptelui praf. E necesar să fie capabile să descrie cel puţin două dintre următoarele topicuri referitoare la gestionarea alăptării: importanţa rooming-in, importanţa hrănirii la cerere, poziţionarea şi ataşarea la sân.
Pasul 3 se referă la organizarea de întâlniri cu gravide pentru a le motiva să alăpteze şi pentru a îndepărta orice îndoieli.
•General
De când bebeluşul se naşte, proaspăta mămică trebuie să alăpteze confortabil, să înţeleagă beneficiile alăptării ş ice are de făcut.
•Sistemul de sănătate
Consilierii în alăptare să se asigure că sunt disponibile informaţii şi oportunităţi de discuţii pentru gravide, individuale sau în grup, ca parte din îngrijirea prenatală.
Se discută cu gravidele despre îngrijirea lor şi dacă au fost informate despre avantajele alăptării sau despre riscurile asumate dacă nu alăptează, despre cum vor fi ajutate la naştere, despre cum să ţină bebeluşul şi cum să se asigure că bebeluşul primeşte destul lapte matern.
Se asigură că au avut literatură relevantă şi exactă cu privire la aceste subiecte.
•Comunitatea
Se organizează activităţi promoţionale pentru a sensibiliza comunitatea cu privire la importanţa alăptării, precum şi oferirea de sprijin pentru mamele care au nevoie.
•Naţional/Global
Acceptarea alăptării ca fiind normală în toate sectoarele, bazată pe dovezi ştiinţifice. Înţelegerea că femeile au nevoie de sprijin activ pentru a alăpta în mod eficient din partea sistemului de sănătate şi a comunităţii.
Puncte cheie:
Educaţia prenatală să includă:
•Beneficiile alăptării
•Beneficiile iniţierii alăptării imediat după naştere
•Importanţa rooming in
•Importanţa alăptării la cerere
•Cum asigură mama suficient lapte
•Buna poziţionare şi ataşare la sân
•Importanţa alăptării exclusive
•Riscul de a folosi biberoane şi suzete
"Educaţia prenatală nu ar trebui să includă metode de informare despre laptele praf."
•Avantajele alăptării
•Riscurile hrănirii artificiale
•Mecanisme de alăptare şi suptul
•Cum se ajută mamele să iniţieze şi să susţină alăptarea
•Cum se evaluează o sesiune de alăptare
•Cum se rezolvă dificultăţile alăptării
•Orientarea şi formarea în spital a politicii şi practicilor în alăptare
•Importanţa hrănirii după semnalele emise de bebluş
•Poziţionarea şi ataşarea la sân
•Riscurile hrănirii artificiale şi folosirea biberoanelor
•Creşterea duratei alăptării
•Bebeluşii învaţă să sugă mai eficient
•Ajutor pentru mame să înveţe să alăpteze după semnalele bebeluşului
•Facilitarea poziţionării corecte la sân cu ajutorul unui profesionist în alăptare
•Punerea în aplicare a educaţiei cu privire la riscul hrănirii artificiale şi cu biberonul
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 3: Să informeze toate gravidele despre avantajele alăptării şi aspectele practice ale alăptării.
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•OMS/UNAIDS recomandă ca femeilor gravide să li se ofere consiliere şi testare voluntară în timpul îngrijirii prenatale.
•În cazul în care serviciile de consiliere şi testare voluntară nu există încă, acest lucru va implica echipamente suplimentare, spaţiu, reactivi şi timpul personalului.
•Mamele pot fi infectate cu HIV, dar nu cunosc starea lor. Ele au nevoie să cunoască statutul lor cu HIV, în scopul de a face alegeri informate asupra modului de hrănire a bebeluşului.
•Femeile gravide care sunt HIV pozitive ar trebui să fie consiliate despre beneficiile şi riscurile opţiunilor de hrănire a bebeluşlui astfel încât să poată lua decizii informate.
•Mamele să pună riscurile în balanţă: Este mai sigur să alăpteze exclusiv pentru o perioadă de timp sau să înlocuiască laptele matern având în vedere posibilitatea de boală sau de deces a copilului, dacă nu alăptează.
•Consilierii să poată ajuta mamele să evalueze situaţa lor şi să aleagă opţiunile de hrănire.
•Consilierii trebuie să recunoască faptul că stigmatul social - etichetarea ca fiind "HIV pozitivă sau că are SIDA" - poate afecta decizia mamei "asupra alimentaţie sugarului”.
•Consilierea ar trebui să fie individuală şi confidenţială.
Pasul 4: Să sprijine mamele să înceapă alăptarea în primele cinci minute după naştere sau imediat ce mama îşi revine după anestezie (pentru naşterile prin cezariană cu anestezie generală).
Mamele care nasc normal, vaginal în maternitate să confirme că într-o jumătate de oră de la naştere au avut contact piele-pe-piele cu bebeluşul pentru cel puţin 30 de minute şi au primit ajutor să iniţieze alăptarea din partea personalului. Cel puţin 50% dintre mamele cu cezariană să confirme, dacă au fost în stare, că în prima jumătate de oră de la naştere au avut contact piele-pe-piele cu nou-născutul.
Acum este bine stabilit faptul că mamele care sunt sprijinite să iniţieze alăptarea imediat după ce copilul este născut vor avea o experienţă cu succes în alăptare. Deci, al 4 pas este de a iniţia alăptarea într-o jumătate de oră de la naştere.
•General
Acest pas indică, pentru nou-născuţii sănătoşi, contact piele-pe-piele imediat după naştere cel puţin o oră sau până când bebeluşul e ataşat la sân.
•Sistemul de sănătate
Sprijin din partea personalului medical pentru ca mama şi nou-născutul să aibă contact piele-pe-piele imediat după naştere şi permisiunea de a lăsa bebeluşul să se ataşeze la sân când este pregătit.
•Comunitate
Sporirea conştientizării comunităţii cu privire la iniţierea alăptării imediat după naştere. Urmărirea filmului despre “breastcrawl” astfel încât oamenii să vadă ce pot face nou-născuţii.
•Naţional/Global
Informaţie oferită organizaţiilor profesionale de sănătate despre noile cercetări privind punerea în aplicare a acestui pas şi a altor paşi şi cererea de a sprijini aceste practici.
Puncte cheie:
De ce să iniţieze aşa repede alăptarea?
•Permite contactul piele-pe-piele între mamă şi copil, oferind sprijin emoţional.
•Oferă colostrul, prima imunizare a copilului.
Cum se iniţiază alăptarea în primele 30 de minute:
•Mama şi copil să fie împreună.
•Aşezaţi copilul pe pieptul mamei
•Copilul începe alăptarea atunci când este pregătit. Nu vă grăbiţi sau nu întrerupeţi procesul.
Iniţierea precoce poate ajuta, de asemenea:
•Să crească durata alăptării
•Bebeluşii să înveţe să sugă mai eficient
•Ca mamele să recunoască semnalele transmise de bebeluş
•Facilitarea poziţionării corecte la sân în timpul meselor cu ajutorul unui profesionist
•Punerea în aplicare a educaţiei cu privire la riscurile hrănirii artificiale şi cu biberonul
Luarea în considerare a problemelor legate de HIV
Pasul 4. Să sprijine mamele să înceapă alăptarea în primele cinci minute după naştere sau imediat ce mama îşi revine după anestezie (pentru naşterile prin cezariană cu anestezie generală).
Probleme ce necesită să fie luate în considerare în implementarea acestui pas, în ceea ce priveşte hrana recomandată copiilor proveniţi din mame cu HIV.
•Toţi copiii trebuie să fie bine şterşi după naştere, acoperiţi şi daţi mamelor chiar dacă doresc sau nu să alăpteze.
•Personalul poate presupune că cei născuţi din mame infectate cu HIV trebuie să fie spălaţi şi chiar separaţi de mamele lor la naştere.
•Au nevoie să înţeleagă că HIV nu se transmite către copil dacă e ţinut de mama lui în braţe – mamele trebuie încurajate să-şi ţină bebeluşii şi să-i simtă aproape.
•Mamele HIV pozitive ar trebui să fie sprijinite în alegerea opţiunii de hrănire. Ele nu ar trebui să fie forţate să alăpteze.
Sursa: http://www.waba.org.my/
Tradus de Roxana Duduş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu